Respectarea drepturilor minoritatilor

Categoria: Referat Drept

Descriere:

In domeniul muncii exista o segregare pe sexe a ocupatiilor, observandu-se ca cele in care predomina femeile, sunt, in general, mai prost platite. In Romania, barbatii reprezinta mai mult de jumatate din populatia activa. Activitatile "feminizate" ale economiei nationale sunt sanatatea si invatamantul domenii in care salariile sunt mai mici decat salariul mediu pe economie...

RESPECTAREA DREPTURILOR MINORITATILOR DIN ROMANIA

 Romania este privita, cel putin prin intermediul statisticilor, ca o tara primitiva politic, cu o populatie intoleranta vizavi de minoritatile etnice, religioase si sexuale. O tara in care batranilor nu li se acorda nici un rol social, iar tiganilor nu li se asigura nici un viitor. Pentru prima oara de la inceputul negocierilor cu Uniunea Europeana, statul a pregatit, cel putin la nivel declarativ, un proiect punctual de combatere a discriminarilor de toate felurile si care care va reprezenta primul test european al Romaniei integrate. Ca imagine externa, majoritatea declarata a romanilor va depinde in foarte mare masura de respectarea drepturilor minoritatilor, pe criteriile stricte ale Uniunii.

Discriminarea femeilor

In domeniul muncii exista o segregare pe sexe a ocupatiilor, observandu-se ca cele in care predomina femeile, sunt, in general, mai prost platite. In Romania, barbatii reprezinta mai mult de jumatate din populatia activa. Activitatile "feminizate" ale economiei nationale sunt sanatatea si invatamantul domenii in care salariile sunt mai mici decat salariul mediu pe economie.

In 2005, rata de ocupare a femeilor intre 15-64 de ani a fost de 51,5% si a barbatilor (cuprinsi intre aceleasi varste) de 63,9%. In ceea ce priveste diferentele salariale, domeniile in care indicele diferentei de salarizare este deosebit de mare se inregistra in industrie (30%), comert (23%), invatamant (15%) si sanatate (12%). Ponderea femeilor care realizeaza salarii mai mari decat salariul mediu pe economie este de 33,1% si a barbatilor este de 38,9%.

sexe, din numarul total al persoanelor cu handicap, 250.851 sunt femei, dintre care 8,825 sunt femei cu handicap institutionalizate.

Scaderea masiva a numarului locurilor de munca salariate dupa 1990, a afectat in primul rand persoanele cu handicap, locurile de munca protejate s-au diminuat. Personalul din cadrul sistemului de protectie a persoanelor cu handicap este insuficient din punct de vedere numeric si in general fara calificare profesionala specifica.

Accesul la educatie, asistenta medicala, incadrarea in munca, transportul public, conditiile de locuit si de miscare in mediul fizic reprezinta domenii deloc sau insuficient rezolvate de autoritatile publice locale. Categoriile supuse celui mai mare risc de marginalizare sunt femeile, mame care fie ingrijesc copii sau adulti, fie sunt unicele ingrijitoare ale partenerilor de viata, fie au probleme de sanatate sau probleme sociale, fie locuiesc singure (nu au locuinta si cu venituri foarte reduse sau absente), sau sunt persoane cu handicap.

Strategia subliniaza ca, desi situatia persoanelor cu handicap s-a ameliorat dupa anul 2000, exista inca probleme generate, pe de o parte, de limitele resurselor financiare si umane disponibile, dar si de dificultatea construirii unui sistem curent si integrat de suport al acestei categorii.

Cetateni uitati

Conform ultimului recensamant (2002), procentul reprezentat de cetatenii apartinand diferitelor minoritati nationale se ridica la peste 10% din totalul populatiei. Astfel, in Romania exista 20 de minoritati nationale, reprezentate in Parlament prin intermediul a 19 organizatii (minoritatile ceha si slovaca au optat pentru o organizatie comuna).

Principalele probleme semnalate in Strategie sunt: inexistenta unui cadru legislativ complet si coerent referitor la statutul minoritatilor nationale; deficiente in aplicarea legislatiei existente (educatie, cultura, administratie locala, justitie, mass media etc.), mai ales la nivel regional si local; discrepante notabile intre capacitatea de organizare si actiune a organizatiilor minoritatilor nationale; slaba reprezentare a femeilor si a tinerilor apartinand minoritatilor nationale in viata publica; persistenta unor stereotipuri negative referitoare la unele minoritati nationale in opinia publica si in mass media; insuficienta promovare a identitatilor multiple si a diversitatii etnoculturale, lingvistice si religioase, ca fundamente ale coeziunii in societatea actuala.

Tinerii, nemultumiti

Conform "Diagnozei 2005 - Situatia tineretului si asteptarile sale", totalul populatiei tinere, cu varsta cuprinsa intre 15-29 de ani, reprezinta 23,7% din populatia tarii, din care 51,1% este populatie masculina si 48,9% feminina. 58,9% dintre tineri locuiesc in mediul urban si 41,1% in mediul rural. In 2005, 43% din tinerii chestionati considerau ca vor trai mai bine, cei mai multi tineri erau nemultumiti de nivelul veniturilor (76%), de conditiile ca un tanar sa se poata realiza (65%), de viata politica (65%) si de piata fortei de munca (63%). Aproximativ 50% dintre tineri apreciau ca se afla in urmatoarele situatii: se descurca greu cu banii (58%), nu gasesc conditii favorabile sa se realizeze in tara (48%) iar 1/3 nu gasesc un loc de munca (33%). Situatia locativa a tinerilor se prezenta astfel: cu parintii si/sau alte rude - 73,1%, cu familia proprie (partenerul de viata si copiii) - 17,4%, cu familia de baza (parintii si/sau socrii) si familia proprie - 3,5%, singuri - 3,3%, iar cu prietenii/in camin -2,4%.

Daca aproximativ 50% dintre tineri s-au gandit sa initieze o afacere, doar 10% au incercat sa-si puna ideea in practica, dintre care doar 4,5% au reusit.

Batranii, marginalizati

In prezent din cele 21,6 milioane de locuitori, 10,5 milioane sunt adulti, 5 milioane tineri si copii si 6 milioane sunt varstnici. In anul 2006 rata de activitate a femeilor intre 55-64 de ani este de 33,5%, comparativ cu cea a barbatilor de 48,4%. Aceeasi statistica releva faptul ca nivelul de ocupare al femeilor intre 55-64 de ani este de 33%, in timp ce al barbatilor este de 46,7%. Principalele probleme evidentiate de strategie sunt dificultatile de percepere de catre societate a persoanelor varstnice ca reprezentand o importanta resursa culturala si profesionala; slaba constientizare de catre societate a importantei imbatranirii active ca element de baza in asigurarea unei egalitati de sanse, pe parcursul intregii vieti.

Ciupercarie de culte

In Romania isi desfasoara activitatea 17 culte religioase si aproximativ 900 de asociatii si fundatii religioase, dintre care 30 au specific de cult (o parte dintre aceste organizatii religioase erau interzise inainte de 1989: Stilistii, Adventistii Reformistii, Nazarinenii, Crestinii Nouapostolici s.a.m.d., iar altele sunt nou aparute: Baha'i, mormoni, metodisti, prezbiterieni), restul asociatiilor activeaza sub egida si in cadrul cultelor legal recunoscute si desfasoara activitati social-caritabile. Conform Recensamantului din anul 2002, 99,82 % din populatia Romaniei isi declara apartenenta religioasa, iar conform sondajelor de opinie Biserica se bucura de increderea a peste 85% din populatie. Principala problema in acesta chestiune o reprezinta insuficienta promovare a dialogului inter-religios, a tolerantei religioase si a ecumenismului.