Steclo profelit

Categoria: Referat Chimie

Descriere:

În sine topirea sticlei, laminarea benzii netede a sticlei, fasonarea, arderea, tăierea elementelor aparte, obÅ£inerea ÅŸi transportarea la depozitul de producÅ£ie gata...

TEMA: Stecloprofilit. Proprietăţile şi tehnologia producerii

1.1.            Generalităţi

Stecloprofilul (detaliu din sticlă profillată) reprezintă �n sine elemente de constituţie de o anumită lungime, av�nd �n secţiune profil diferit. Mai pe larg este �ntrebuinţat stecloprofilul cu secţiune chesonată şi profil U.

1.2.            Producerea naţională a stecloprofilitului

�ntrebuinţarea stecloprofilului �n calitate de material pentru pereţi, dă un mare efect decorativ şi mai ales reduce costul construcţiei şi cheltuielile la exploatare, şi anume reparaţia petrecut la ridicare. Acest stecloprofilit este mult mai convenabil de �ntrebuinţat dec�t materialele de construcţie tradiţionale şi chiar dec�t blocurile de sticlă. Stecloprofilitul poate avea diferită lungime. Elementele cu profil U se recomandă de a avea lungimea p�nă la 3 m, iar cele cu secţiunea chesonată – p�nă la 5 m.

1.3.            Asortimentul stecloprofilitului este:

Secţiunea stecloprf.

Marca

Mărimea, mm

lăţimea

�nălţimea

grosimea

Chesonată

СПК – 180

СПК – 250

180

245

50

50

5,5

5,5

Profil U

ПШ – 250

ПШ – 500

250

500

35

35

5,5

5,5

Stecloprofilitul de marca ПШ – 250 şi СПК – 250, folosit �n construcţie, are următoarele caracteristici:

ПШ – 250

СПК – 250

1) Coeficientul pemtabilităţii la lumină

0,75

0,6

2) Coeficientul conductibilităţii termice

5,1

2,55

3) Limita de rezistenţă la �ncovoiere

130

100

4) Metoda izolării sunetului

18

26

             Stecloprofilitul se fabrică colorat şi necolorat, armat şi nearmat.

Stecloprofilitul cu secţiune chesonată este �ntrebuinţat mai mult pentru construcţiile verticale de �ngrădire la clădirile industriale, iar cele profilate �n U – pentru pereţii despărţitori interiori la clădirile industriale c�t şi la cele administrative.

Stecloprofilitul armat se �ntrebuinţează la luminătoarele de iluminare. Din elemente aparte de stecloprofilit, �n condiţii de uzină se poate de fabricat panouri. Din aşa panouri a fost construit, de exemplu, palatul sportului din or.Gorchi.

La monatarea �ngrădirilor exterioare din stecloprofilit cu secţiune chesonată, pentru etanşarea �mbinărilor, se folosesc garnituri din cauciuc poros şi mixturi hidroizolate, rezistente la �ncheţ, de exemplu mastic de tiocol, de ciment. Steclorpofilitul cu secţiune profilată �n U, se �mbină cu ajutorul garniturilor de polivenilclorid şi mastic de etanşare.

1.1.            Procesul tehnologic de producere a steclorpofilitului include

�n sine topirea sticlei, laminarea benzii netede a sticlei, fasonarea, arderea, tăierea elementelor aparte, obţinerea şi transportarea la depozitul de producţie gata.

Stecloprofilitul se prepară din sticlă rezistentă la acţiunea căldurii cu următoarea componenţă chimică:  (SiO2 – 63,5%; Al2O3 – 15%; CaO – 13%; MgO – 4%; Na2O – 2%; Fe2 – 2%) sau din amestec de var şi Na obişnuit din care se prelucrează foi de sticlă laminată. Pentru topirea sticlei rezistente la căldură, se folosesc cuptoare regeneratoare cu rezervoar, partea de sus a căror este căptuşită cu bare de cuarţ.

Pentru topirea sticlei cu componenţă ealcolină, se folosesc cuptoare at�t regeneratoare, c�t şi cu �ncălzire directă. Pentru laminarea benzii netede a sticlei, se foloseşte maşini de laminat cu lăţimea calţurilor 1,2-1,6 m.

Fasonarea stecloprofilitului din sticlă rezistentă la acţiunea termică, se �nfăptuieşte la linia tehnologică ППС – 500, iar din sticlă de nitratul de var – la linia ПТС – 500.

De exemplu lu�nd un caz, -  instalaţia de fasonare este aranjată pe placa maşinii de laminat �n apropierea volţurilor de laminare. Acest proces trebuie să aibă loc repede, ca sticla cu rezistenţă termică să nu să �nt�rească ci din contra să fie plastică şi uşor fasonabilă.

Un alt caz, pe linia  ПТС – 500, instalaţia de fasonare se aranjează pe masa cu role. Masa de sticlă din amestec de var şi Na, deoarece greu se răceşte, �nainte de a o nimeri �n instalaţia de fasonare, se răceşte puţin.

Fasonarea steclorpofilitului cu profilul U se face astfel: marginea benzii sticlei elastice, la trecerea ei prin semiforme, �ncepe să se �ndoaie, iar după aceasta cu ajutorul bucşelor şi rolelor ia forma profilului �n U.

Stecloprofilitul gata trece pe masa cu role, după care nimereşte �n cuptorul de ardere. Fasonarea steclorpofilitului cu secţiunea chesonată se �nfăptuieşte mult mai greu.

Pentru recoacerea calitativă a steclorpofilitului cu secţiune chesonată, este nevoie de mai mult timp, dec�t pentru recoacerea stecloprofilitului cu profil U şi mai ales dacă se fasonează sticla cu componenţa alcolină.

De pe banda de laminare a steclorpofilitului, care iese din cuptorul de ardere, se taie elemente de o anumită lungime. Acest proces are loc cu ajutorul unui disc din diamant, montat �ntr-o instalaţie specială, sau manual, după care banda fierbinte unde s-au tăiat elemente, se spală.

Elelmentele tăiate s�nt transportate �n depozitul de producţie gata cu ajutorul transportatoarelor de transmitere. Articolele gata se �mpachetează sau se �ncarcă �n vagoane sau �n autotransportator �n conformitate cu regulile de ambalare a articolelor din sticlă.