1
Societatea in nume colectiv (SNC)
Cel mai vechi tip de societate
comercială
cunoscut. Fiecare asociat răspunde integral şi solidar cu întregul său
patrimoniu personal pentru datoriile societăţii.
(solitar - singur;
solidar - asociat cu cineva)
Contractul de societate în nume
colectiv poate fi
încheiat între persoane fizice, persoane fizice şi juridice sau numai
între
persoane juridice. Creditorii societăţii în nume colectiv sunt plătiţi
în
special din bunurile societăţii dar au şi un drept de gaj asupra averii
oricărui asociat, chiar dacă asupra acestor averi vin în concurs şi
creditorii
proprii ai asociaţilor
E o societate de persoane, fiind
constituită în
considerarea calităţilor personale a celor 2 sau mai mulţi asociaţi.
SNC se înfiinţează prin încheierea
unui contract
şi a unui statut între asociaţi.
Societatea în
comandită simplă - SCS
reuneşte două categorii de asociaţi:
·
comanditaţii
·
comanditarii
comanditaţii - au aceeaşi poziţie în
societate ca asociaţii în nume colectiv, ei răspund nelimitat şi
solidar pentru
întregul pasiv.
comanditarii
- furnizează
capital care formează capitalul social, mărginîndu-şi riscurile la
aportul lor
la capitalul social.
Situaţia comanditarului poate fi
confundată cu a
unei persoane care împrumută comanditatului bani.
Diferenţe :
1.
împrumutătorul îşi
recuperează întotdeauna banii pe cînd aportul comanditarului constituie
aport
la capitalul social devenind proprietatea societăţii.
2.
împrumutătorul nu poate
interveni în refacerea (modul de desfăşurare) societăţii, pe cînd
comanditarul
fiind asociat, are drepturi provenind din această calitate intervenind
chiar şi
în activitatea societăţii.
Se constituie prin contract şi
statut.
Societatea pe
acţiuni - SA
Se
caracterizează prin aceea că toţi asociaţii au calitatea de acţionari.
Există societăţi care pot avea
doar această formă de
organizare.
ex: bănci,
societăţile de
asigurare.
Pot fi
înfiinţate atât timp cât au capital social minim 1.000.000, număr
minim de asociaţi 5, cel maxim nelimitat.
Avantajul
pe care-l reprezintă aceste societăţi e acela că acţiunile sunt
facil de transmis, în cazul acţiunilor la purtător neîntocmindu-se nici
un act.
Dezavantajul societăţilor pe
acţiuni, în general
au un număr mare de asociaţi care nu sunt comercianţi toţi.
Hotărârile SA se iau cu votul
majorităţii
capitalului social.
Societatea în
comandită pe acţiuni - SCA
Ca şi în cazul SCS există două
feluri de asociaţi:
·
comanditaţii
·
comanditarii
comanditaţii - răspund solidar şi nelimitat de datoriile societăţii
comanditarii - au doar calitatea de
acţionari
Societatea cu
răspundere limitată - SRL
E societatea în care părţile nu
sunt reprezentate
prin titluri negociabile şi care nu pot fi cedate altor persoane decât
dacă
acestea din urmă sunt agreate de majoritatea celorlalţi asociaţi. Din
acest
punct de vedere SRL e o asociaţie de persoane. SRL e şi o asociaţie de
capital
deoarece asociaţii răspund numai în limita aportului lor la existenţa
societăţii, astfel fiecare asociat v-a fi obligat pentru datoriile
societăţii
numai în limita capitalului subscris.
Întreprindere de comerţ şi fondul
de comerţ
În sens uzual întreprinderea
reprezintă unitate economică de producţie. Întreprinderea privită şi
din alt
punct de vedere, fiind atît un mecanism productiv, dar şi un grup uman
coordonat de un organizator.
Fondul de
comerţ
Legea nu defineşte fondul de comerţ
dar face
referire la acesta în situaţia în care el este gajat, închiriat sau
înstrăinat.
Fondul de comerţ a fost definit iniţial ca fiind un ansamblu al
bunurilor pe
care comerciantul le grupează afectîndu-le propriului său comerţ.
În practică s-a statuat că fondul
de comerţ e o
universalitate de fapt, de bunuri corporale şi incorporale, active şi
pasive.
"Deci fondul de comerţ poate fi
definit ca un
ansamblu de bunuri mobile şi imobile, corporale şi incorporale pe care
un
comerciant le afectează desfăşurării unei activităţi comerciale, în
scopul
atragerii clienteli şi, implicit, obţinerii de profit." - Prof. dr.
Stanciu D. Cărpenaru.
Bunuri
materiale: imobilul
în care se exercită comerţul dacă e proprietate al
comerciantului, maşini unelte, instalaţii, mărfuri, ambalaje, mobilier,
materii
prime, stocuri de combustibil.
Bunuri
incorporale:
dreptul asupra numelui comercial, asupra emblemei, asupra mărcilor de
fabrică, a brevetelor de invenţii, dreptul de autor, dreptul asupra
clientelei.
Caracteristicile fondului de
comerţ
Este o
universalitate de fapt pentru că reuneşte un complex de bunuri
eterogene, iar această reunire este rezultatul exclusiv al voinţei
titularului.
Fondul de
comerţ e un bun mobil, deoarece, deşi cuprinde în componenţa sa
şi bunuri imobile, elementele care precumpănesc sunt bunuri mobile.
Este un bun
incorporal, deoarece în componenţa sa precumpănesc
bunurile cu caracter incorporale, care au, în
cadrul fondului de comerţ, o vocaţie de statornicie mai pronunţată.
Din
ultimele 3 caracteristici se desprind mai multe consecinţe pe plan
juridic:
·
Datorită obiectului lor, actele juridice privind fondul
de comerţ sînt fapte de comerţ obiective conexe (accesorii), şi, deci,
supuse
regimului faptelor de comerţ;
·
Din
caracterul de universalitate de fapt decurge aplicabilitatea regulilor
subrogaţiunii;
·
Pentru
că e un bun mobil, executarea silită asupra fondului de comerţ urmează
regulile
prevăzute de Codul de procedură civilă pentru bunurile mobile; se
admite ca, în
absenţa unor dispopziţii legale, dacă fondul de comerţ conţine şi
bunuri
imobile, urmărirea lor are loc în condiţiile prevăzute de lege pentru
executarea silită a bunurilor imobile;
·
nu poate fi ipotecat, dar poate fi gaj fără deposedare;
·
poate fi înstrăinat cu acte cu titlu oneros şi prin
moştenire;
·
poate
face obiectul unei transmisiuni prin uzufruct.
Obiectul activităţii societăţii
Societatea
comercială poate avea ca obiect numai efectuarea actelor de
comerţ.
Determinarea
obiectului societăţii prezintă importanţă deoarece:
1.
în obiectul activităţii pot fi incluse
numai acte de comerţ.
2.
anumite activităţi pot fi efectuate numai
de unele forme de societate:
·
activitatea de asigurări poate fi efectuată numai de SA
sau SRL;
·
activitatea bancară numai de SA.
3.
denumirea SRL trebuie să arate obiectul de activitate.
4.
unele societăţi comerciale trebuie să aibă un singur
obiect de activitate, respectiv societăţi bancare, societăţi de
asigurări şi
casele de schimb valutar.
Determinarea
obiectului de activitate trebuie să fie explicită şi clară. Un
sprijin în acest sens îl constituie “Clasificarea activităţilor
economiei
naţionale” (CAEN), acestea cuprind în ciuda denumirii sale, pe lângă
activitatea de economia naţională şi alte activităţi:
ex.:
activităţi juridice, de asistenţă socială, activităţi ale
organizaţiilor de presă, ale bibliotecilor, muzeelor, care nu fac parte
din
activităţile desfăşurate în economia naţională.
Cerinţa
ca obiectul activităţii societăţilor comerciale să cuprindă numai
acte de comerţ impune interdicţia constituirii unor societăţi având ca
obiect
activităţi ce nu sînt considerate de Codul Comercial ca acte de comerţ
(avocatura, medicina, învăţămîntul şI arta).
Activitatea
inclusă în obiectul societăţii trebuie să fie posibilă, sub
aspectul realizării ei practice; de asemenea activitatea trebuie să fie
licită.
1
Nu pot
face
obiectul activităţii unei societăţi comerciale :
1.
activităţi care potrivit legii constituie
infracţiuni sau care sunt contrare altor dispoziţii legale cu caracter
imperativ. (ex.: prostituţia, proxenetismul, asocierea pentru
săvârşirea de
infracţiuni).
2.
activităţi care constituie monopol de stat.
3.
fabricarea şi comercializarea de narcotice sau droguri în
alte scopuri decît cele medicale.
4.
remediile secrete (vrăjitorii, ghicitul în
cărţi).
5.
imprimarea hărţilor cu caracter militar.
6.
fabricarea şi comercializarea de aparatură utilizată în
activitatea de interceptarea convorbirilor telefonice ori de codificare
fară
aprobarea MI sau cu încălcarea avizului acestuia.
7.
activităţi care încalcă norme de protecţia mediului
înconjurător.
8.
activităţi care aduc atingere intereselor
de securitate şi apărare naţională a României.
9.
activităţi care dăunează ordinii publice,
sănătăţii şi moralei.
Unele
activităţi
comerciale sunt supuse unor autorizări sau avize administrative.
·
societăţile farmaceutice se înfiinţează cu autorizarea
ministerului sănătăţii
·
societăţile bancare se înfiinţează cu autorizarea Băncii
Naţionale.
·
comercianţii persoane fizice trebuie să obţină
autorizaţia prefecturii
Sancţiuni în cadrul
neregularităţii obiectului activităţii soc. comerciale.
·
orice persoană poate cere radierea înmatriculării
societăţii.
·
imposibilitatea realizării obiectului de activitate are
ca efect dizolvarea şi lichidarea societăţii.
Constituirea societăţii în nume
colectiv - SNC
SNC se
constituie prin contract de societate încheiat în formă autentică. Contractul trebuie să cuprindă:
1.
numele, prenumele, domiciliul şi cetăţenia,
asociaţilor persoane fizice şi după caz denumirea, sediul şi
naţionalitatea
asociaţilor pers. juridice;
2.
denumirea şi sediul societăţii;
3.
obiectul de activitate al societăţii;
4.
capitolul subscris şi cel vărsat cu menţionarea fiecărui
asociat. Aportul poate consta în numerar sau bunuri; dacă aportul nu se
varsă
integral la data semnării contractului se va menţiona în contract data
calendaristică la care se va vărsa integral capitalul social;
5.
numele şi prenumele asociaţilor care administrează şi
reprezintă societatea, cu stabilirea limitei puterilor lor;
6.
partea fiecărui asociat la beneficii şi la pierderi;
7.
localităţile în ţară sau străinătate unde societatea îşi
înfiinţează filiale şi sucursale:
·
filiala - are personalitate juridică proprie;
·
sucursala - nu are personalitate juridică proprie;
8.
durata societăţii;
9.
modul de dezvoltare şi lichidare a societăţii.
Părţile
contractului pot fi persoane fizice sau juridice.
Modificarea
contractului în privinţa asociaţiilor unui SNC.
1.
moartea unui asociat
SNC cu 2
asociaţi se dizolvă prin efectul legii, dacă nu există clauză de
continuare cu
moştenitorii. În lipsa unei astfel de clauze, e posibilă încheierea
unui
contract de continuare a societăţii, care consimte aceasta. În situaţia
în care
societatea are mai mulţi asociaţi ea continuă cu asociaţii
supravieţuitori, iar
moştenitorilor asociatului decedat, în lipsa clauzei de continuare cu
aceştia,
li se vor plăti cele cuvenite după ultimul bilanţ aprobat în termen de
3 luni
de la notificarea decesului.
2.
excluderea unui asociat.
Excluderea
are loc în temeiul unei hotărâri a asociaţilor cu excepţia celui exclus
şi e
pronunţată printr-o hotărâre judecătorească. Are loc excluderea pentru
cauza
expres prevăzută de lege. În cazul SNC cu 3 sau mai mulţi asociaţi
excluderea
unuia duce la continuarea activităţii cu ceilalţi asociaţi, în cazul
SNC cu 2
asociaţi excluderea unuia duce la
dizolvarea societăţii.
3.
retragerea unuia dintre
asociaţi.
Nu e
reglementată de lege şi reprezintă manifestarea de voinţă a unui
asociat de a
primi din partea societăţii echivalentul bănesc al aportului său.
Situaţia e identică cu cea de la excluderea unui asociat privind
continuarea
activităţii sau dizolvării acesteia în funcţie de numărul asociaţilor
ce au
constituit iniţial societatea.
4.
cesiunea aportului de
capital (cedarea).
Reprezintă o retragere cu un înlocuitor, care transmite şi calitatea de
asociat
împreună cu aportul de capital şi e posibilă numai dacă a fost permisă
prin
contractul de asociere. Asociaţii pot consimţi însă la cesiune şi
printr-o
manifestare de voinţă ulterioară.
Denumirea,
sediul, filialele şi sucursalele SNC-ului
1.
FIRMA SNC trebuie să cuprindă numele a cel puţin unuia
dintre asociaţi cu menţiunea SOCIETATE
ÎN NUME COLECTIV scrisă în întregime.
Pentru evitarea confuziilor datorită numelor mai răspândite se poate
adăuga
denumirii o altă menţiune care să indice persoana comerciantului sau
felul
comerţului.
În situaţia în care asociatul al cărui nume se retrage sau e exclus se
va opera
schimbarea corespunzătoare a denumirii societăţii, în caz contrar
acesta va
rămâne răspunzător, solidar şi nemărginit de toate datoriile societăţii.
2.
SEDIUL poate fi ales de asociaţi după preferinţe,
singurul criteriu fiind asigurarea primirii comunicărilor oficiale.
3.
SUCURSALELE şi FILIALELE trebuie înfiinţate prin
contractul de societate. Simpla menţiune că societatea îşi înfiinţează
sucursale sau filiale fără indicarea localităţilor nu reprezintă o
înfiinţare a
acestora.
Aportul la
constituirea capitalului social
În cadrul SNC capitalul
social poate fi constituit din numerar, bunuri sau drepturi de creanţă.
Dreptul
de creanţă poate consta din locaţiunea (închirierea) unui spaţiu, sau
dintr-o
sumă pe care o altă persoană o datorează unui asociat. În aceste
situaţii se
produce o cesiune de creanţă în favoarea societăţii. Asociatul care a
adus ca
aport una sau mai multe creanţe nu e liberat faţă de societate cît timp
societatea nu a obţinut plata sumei.
Dacă
plata nu se poate obţine, asociatul răspunde faţă de societate cu suma
datorată cu dobînda legală din ziua scadenţei şi cu daune.
Funcţionarea SNC
a) Protecţia capitalului social
1.
este dator să se abţină de la luarea hotărârilor
asociatul care are asupra unei operaţii comerciale interese contrare cu
ale
societăţii.
2.
asociatul care fără consimţământul scris al celorlalţi
întrebuinţează capitalul sau creditele societăţii în folosul său e
obligat să
restituie beneficii ce au rezultat şi să plătească despăgubiri pentru
daune.
3.
e permisă reglementarea prin contract a condiţiilor în
care asociaţii pot lua din casa societăţii anumite sume de bani pentru
cheltuielile lor particulare.
4.
asociaţii SNC nu pot lua parte ca asociaţi cu răspundere
nelimitată în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect fără
consimţământul celorlalţi asociaţi.
b) Împărţirea beneficiilor şi a
pierderilor.
În lipsa unor stipulaţii contractuale contrare, dividendele se vor
plăti în
proporţie cu cota de participare la capitalul social.
c) Răspunderea asociaţilor pentru
pierderi.
Creditorii societăţii sunt ţinuţi în primul rînd să urmărească
patrimoniul
social, răspunderea solidară şi nemărginită a sociaţiilor fiind
subsiliară
(secundară) primeia.
|