Nasterea sistemului solar

Categoria: Referat Diverse

Descriere:

Sistemul solar face parte din Galaxia numitã Calea Lactee, o galaxie în formã de spiralã cu un diametru de 100 000 ani luminã fatã de o grosime de 1000-2000 ani luminã. Ea are trei sau patru brate în care este concentratã materia (tipul galaxiei noastre este Sc sau SAB dupa parerile unor astronomi). Sistemul nostru este situat în unul din aceste brate la circa 30 000 ani luminã de centrul ei. Nucleul Galaxiei are o lungime...

Inceputul Universului

           Astronomii cred ca totul a aparut �n urma cu 15 miliarde de ani cu formarea particulelor care se agitau cu vitexe apropiate luminii. Dupa un sfert de ora �n urma fuziunii nucleare s-au format nucleele atomice usoare. Apoi s-au format atomii si abia la capatul a 300 000 - 400 000 ani temperatura a scazut sub 3 000 C. Dupa sute de milioane de ani s-au format galaxiile. Teoria Big bangului a fost elaborata datorita analizei luminii emisa de galaxii, lumina acestora ajung�nd la noi cu o tenta luminoasa, ceea ce �nseamna ca galaxiile se �ndeparteaza unele de altele. Efectul spre rosu al galaxiilor care se departeaza de noi este numit efect Dopler. Cu ajutorul acestuia putem afla distantele �ntre galaxii precum si daca acestea se apropie sau se departeaza de noi.

           Daca expansiunea va continua Universul, va devenii din ce �n ce mai gol, iar spatiul din ce �n ce mai rece. �nsa daca Universul va �ncepe sa se contracte, galaxiile se vor apropia p�na c�nd vor intra �n coliziune si vor fuziona. Totul va fi distrus. Acesta va fi Big crunch. Viitorul depinde de cantitatea de materie pe care o contine Universul pe metru cub. �nsa potrivit informatiilor actuale ea este prea mica pentru ca Universul sa �nceapa sa se contracte. Cu toate acestea �n prezent cunoastem prea putin din tot Universul (cca: 5%), pentru a ne putea exprima categoric.

NASTEREA SISTEMULUI SOLAR

           Sistemul solar se �ntinde pe o suprafat� �n form� de disc cu raza de 6 miliarde kilometrii. Cu toate c� el pare foarte �ntins la scara Universului acesta este cu adev�rat minuscul. Asa cum am mai afirmat acesta este alc�tuit din Soare, planete, asteroizi, comete.

           Sistemul solar a luat parte acum circa 5 miliarde de ani dintr-un nor de gaze, care a �nceput s� se pr�buseasc� sub propria lui greutate si s� se �nv�rteasc�. A urmat un disc mai cald �n interior dec�t la limitele exterioare.

           Apoi materia din interiorul s�u a devenit suficient de dens� si cald� ca Soarele s� �nceap� s� str�luceasc�. Pe parcursul a 100 milioane de ani s-au format planele. Sistemul solar a fost sortit s� dispar� �nc� din momentul creerii sale. Astfel �n mai putin de 5 miliarde de ani tot hidrogenul din interiorul Soarelui se va transforma �n heliu, iar Soarele va creste �n dimensiuni "�nghitind" planetele p�n� la Jupiter. Dup� aceasta Soarele se va contracta transform�ndu-se �ntr-o pitic� alb� care se va stinge l�s�nd Sistemul solar in frig si �ntuneric.

LOCUL SAU IN UNIVERS

           Sistemul solar face parte din Galaxia numit� Calea Lactee, o galaxie �n form� de spiral� cu un diametru de 100 000 ani lumin� fat� de o grosime de 1000-2000 ani lumin�. Ea are trei sau patru brate �n care este concentrat� materia (tipul galaxiei noastre este Sc sau SAB dupa parerile unor astronomi). Sistemul nostru este situat �n unul din aceste brate la circa 30 000 ani lumin� de centrul ei. Nucleul Galaxiei are o lungime de 15 000 a.l. si o l�time de 5000 a.l. si se ascunde �n spatele unei nebuloase de gaze si pulberi. Imaginiile preluate prin infrarosu si unde radio de c�tre sateliti prezint� fie o mare aglomerare de stele fie o gaur� neagr�.

GALAXII

           Al�turi de Galaxia noastr� se mai cunosc �n prezent zeci de milioane de Galaxii. Dup� forma pe care o au ele au fost clasificate �n Galaxii spirale (numite si S sau SB sau SAB, 80% dintre ele): asemenea Galaxiei NGC 2997, eliptice (E, 15%): Galaxia NGC 5128, neregulate (Ir, 3%): Galaxia NGC 1365. Ele se �mpart si �n Galaxii active (5% din totalul lor). Se numesc active deoarece nucleul lor emite de o mie de ori mai mult� energie dec�t cel al unei Galaxii obisnuite. Unele din acestea se numesc si Radiogalaxii deoarece emit unde radio.

           Quasarii au fost identificati �n 1963 c�nd astronomii au identificat obiecte care p�reau a fi nucleul unei galaxii �ndep�rtate. A fost cercetat modul �n care acestea emit at�ta energie. Specialistii cred c� �n centrul acestora se afl� o Gaur� Neagr�. Quasarii sunt cele mai �ndep�rtate corpuri ceresti cunoscute p�n� �n prezent. Datorit� distantei mari fat� de noi ei ne ofer� date despre trecutul Universului.

           Galaxia noastr� nu este izolat� �n spatiu, ea fiind cuprins� �ntr-o aglomerare de galaxii numit� Roiul local. Acesta este format din circa 30 de elemente �n care se situeaza si Galaxia Andromeda prima a c�rei distanta a putut fi m�surat�. Ea este situat� la o distanta de 2,2 milioane a.l. si are de doua ori mai multe stele dec�t galaxia noastra. Roiul local este situat in Superroiul local. Superroiurile se �ntind pe o distanta de 100 milioane a.l. sau mai mult. �n 1989 a fost descoperit� cea mai spectaculoas� aglomerare de galaxii din emisfera nordica numita "Marele zid". Acesta are o grosime de 500 milioane a.l. , 200 l�time si o grosime de 15 .

           �n afar� de aceste roiuri si superroiuri astronomii au descoperit si spatii lipsite de galaxii. Un asemenea vid a fost descoperit �n 1981 �n directia constelatiei Boarul.