Doina - creatie folclorica Categoria: Referat Romana
Descriere: Poezia “Doina” se include în volumul Poezii adunate ÅŸi îndreptate de Vasile Alecsandri, culegere de folclor publicată în 1852. CreaÅ£ia lirică, populară, în versuri, ce exprimă confesiv cea mai bogată gamă de sentimente umane: dragoste, ură, jale, revoltă. Ca orice creaÅ£ie folcloricăţi aceasta are caracter oral, anonim, tradiÅ£ional, sincretic ÅŸi traditional.Ca o formulă specifică doinei este cea de început: “Doină, doină cântec dulce”, sau o structură poetică exclamativă, vizînd legătura omului cu natura... |
|
||
|
|
|||
|
1 Poezia “Doina” se include �n volumul Poezii adunate şi �ndreptate de Vasile Alecsandri, culegere de folclor publicată �n 1852. Creaţia lirică, populară, �n versuri, ce exprimă confesiv cea mai bogată gamă de sentimente umane: dragoste, ură, jale, revoltă. Ca orice creaţie folcloricăţi aceasta are caracter oral, anonim, tradiţional, sincretic şi traditional. Ca o formulă specifică doinei este cea de �nceput: “Doină, doină c�ntec dulce”, sau o structură poetică exclamativă, viz�nd legătura omului cu natura. Apar astfel motive specifice cum ar fi: al comuniunii omului cu natura, al codrului, al dorului. Sentimentele dominante sunt exprimate sub forma unui monolog sau al unui dialog cu elementele naturii. Lirismul oscilează �ntre tristeţe şi speranţă. Tehnicile specifice doinei sunt: vocativele, repetiţiile, verbele la imperativ, exclamaţiile şi interogaţiile. Procedeele artistice specifice sunt: invocaţiile retorice, personificările, paralelismele, epitetele, comparaţiile şi inversiunile. Titlul denumeşte una din cele mai frumoase şi mai dragi creaţii populare rom�neşti. Creaţia lirică, doina exprimă sentimente de dragoste ale rom�nului faţă de această creaţie specifică neamului rom�nesc. Aceasta la �nsoţit pe rom�n �n toate momentele decisive ale vieţii, versurile m�ng�indu-i sufletul şi alin�ndu-i tristeţea �n momente de restrişte, vibr�nd de bucurie �n clipele sale de fericire. Această creaţie lirică debutează cu cu o repetiţie asociată cu un epitet expresiv, cu o formulă de adresare: “Doină, doină c�ntec dulce”. Viersul ei vrăjit �nc�ntă pe oricine şi-l ţine �n loc, ipresion�ndu-l prin vitalitate şi pasiune(“viers de foc”): “C�nd te-aud, nu m-aş mai duce!; C�nd răsuni, eu stau pe loc!”. Rotaţia anotimpurilor e transpusă �n universul ei sensibil: bucuria la venirea primăverii o dată cu renaşterea naturii(“Eu c�nt doina pe afară, / De mă-ng�nd cu florile /Şi privighetorile“), dar şi tristeţea la venirea iernii ce viscoleşte. C�nd rom�nul c�nta doina l�ngă vatră (“Eu c�nt doina-nchis �n casă, / De-mi mai m�ng�i zilele, / Zilele şi nopţile”). La venirea primăverii, rom�nul �şi simte sufletul tresărind la c�ntecul tumtos al doinei haiduceşti (“Frunza-n codru c�t �nvie, / Doina c�nt de voinicie”). Apare aici un motiv specific al acestei creaţii literale folclorice: comuniunea str�nsă dintre om şi natură. Doina reprezintă chiar sufletul rom�nului, căci suspinul şi şoapta ei �i dau bucuria de a trăi, �nfrunt�nd soarta ( Doina c�nt, doina şoptesc, /Tot cu doina vieţuiesc”). Repetiţiile “doina” şi enumeraţiile: “zic”, “şoptesc”, “vieţuiesc”, precum şi epitetele “c�ntec dulce” , “viers cu foc” amplifică varietatea sentimentelor faţă de această creaţie cu caracter oral, anonim, tradiţional, sincretic şi sincretic. Totodată repetiţiile şi enumeraţiile: De mă-ng�nd cu florile /Şi privighetorile“ amplifică ideea de timp �ndelungat de c�nd doina a apărut �n viaţa rom�nului. Enumeraţia personificărilor este procedeul artistic fundamental din această poezie. Ca tehnică specifică se observă folosirea exclamaţiilor realizate prin vocative: “Doina, doina,” Enumeraţia verbelor la indicativ: “zic”, “şoptesc”, “vieţuiesc” aduc versul doinei mai aproape de sufletul omului. Subiectivismul este accentuat de folosirea verbelor şi pronumelui de persoana I: aud, m-aş duce, stau, c�nt, m�ng�i . Subiectivismul dă muzicalitate versurilor amplificată de elementele prozodice: rima �mperecheată, ritmul trohaic, măsura scurtă, de 7-8 silabe. Argumentele aduse demonstrează că această operă lirică, populară, �n versuri, ce exprimă confesiv cea mai bogată gamă de sentimente umane: dragoste, ură, jale, revoltă este o doină. |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat PDF
Free Download Referat Word |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
