Hemostaza
Categoria: Referat
Medicina
Descriere:
Hemostaza provizorie.Este necesar să se creeze condiţii pentru poziţia
ridicată a regiunii sîngerînde.În poziÅ£ie culcată regiunea care
sîngerează (de obicei membrul) se ridică.O hemoragie nu prea mare, mai
ales una capilară, se poate opri astfel spontan... |
|
|
1
Hemostaza
(oprirea hemoragiei)
�n corespondenţă cu condiţiile de acordare a
asistenţei şi cu calificarea lucrătorului medical hemostaza poate fi
provizorie şi definită.Hemostaza provizorie se face de obicei de către
personalul medical mediu la locul accidentului, �nainte de transportare
a bolnavului �n staţionar. Hemostaza difinită se face �n condiţii de
staţionar, �n unele cazuri pe cale intervenţiei chirurgicală.
Hemostaza provizorie.Este necesar să se creeze
condiţii pentru poziţia ridicată a regiunii s�nger�nde.�n poziţie
culcată regiunea care s�ngerează (de obicei membrul) se ridică.O
hemoragie nu prea mare, mai ales una capilară, se poate opri astfel
spontan.
Compresiunea vasului sangvin.�n hemoragiile venoase
şi capilare de obicei aste suficient se se aplice un pansamet
compresiv, pentru ca hemoragia să se oprească. �n hemoragiile arteriale
se recurge la compresiunea vasului pe traect(la
distanţă) cu unul sau două degete,
une ori cu pumnul:a) compresiunea arterei subclaviei se face prin
apăsarea ţesuturilor situate posteror faţă de claviculă �n treimea
internă; b) compresiunea arterii carotide se face pe g�t �n treimea
internă pe marginea anterioară a muşchiului sterno-cleido-mastoidian;c)
compresiunea arterii femurale se face prin apăsarea ţesuturilor,
situate �n treimea internă a �ndoiturii inginale;d)compresiunea arterii
poplice se face prin apăsarea ţesuturilor din fosa popliteie, �n
poziţia semiflectată a articulaţiei genunchiului.
Oprirea s�ngelui din arterele mebrelor poate fi
realizată prin �ndoitura puternică a membrului �ntr-o anumită
articulaţie (supraflexie). De exemplu, �n cazul hemoragiei din membrul
superior ambele m�ini se trag �ndărăt şi se leagă, din membrul
inferior- se face o �ndoitură puternică a membrului �n articulaţiile
cocso-femulare şi a genunchiului şi membrul se
1
fixează �n această poziţie cu o curea, fr�nghie sau faşă.
Aplicarea garoului. Aceasta este metota principală
de hemostază, mai ales �n cazul hemoragiilor arteriale. �n hemoragiilor
arteriale garoul se aplică mai la central �n raport cu rana. �nainte de
aplicarea garoului, pentru a evita strivirea pielei �ntre turele lui,
membrul se �n veleşte cu un şervăt sau o faşă. Garoul se �ntinde şi se
răsuceşte �n jurul membrului. Se va urmări ca turele garoului să nu se
�ncrucişeze, ci să se plaseze una l�ngă alta. Capetele garoului se
ficsează. Sub una din turele garoului se �ntroduce un bileţel, pe care
se notează timpul c�nd a fost aplicat garoul. Timpul aplicării garoului
se noteaze �n foaia de trimitere �n instituţia medicală specializată.
�n cazul aplicării corecte a garoului �arterial� membrul devine
palid şi pulsul dispare �n partea situată la periferia garoului,
hemoragia se opreşte.Dacă garoul n-a fost str�ns suficient, membrul
devine cianotic, pulsul nu despare şi hemoragia se intensifică. �n
cazul aplicării prea str�nse a garoului poate avea loc paralezia
membrului, consecutivă traumatizării nervului. Garoul �arterial� poate
să răm�nă pe membru cel mult 1,2-2 ore. Un termen mai mult poate
provoca mortificare membrului. Dacă �n intervalul acesta de timp nu s-a
executat intervenţia chirurgicală, garoul se scoate, artera se comprimă
cu degetul şi garoul se aplică din nou , �nsă ceva mai sus ori mai jos.
�n lipsa unui garou special se poate utiliza o
curea, fr�nghie, batistă etc. Pentru a mări copresiunea �n garoul
improvizat se introduce un biţişor şi prin răsucirea lui se obţine
hemostaza definitivă.
�n hemoragiile venoase se utilizează garoul
�venos�. El se aplică mai jos de locul leziunii pe un termen de p�nă la
6 ore şi nu se str�nge tare.
Hemostaza definită.S�ngerarea se opreşte difinitiv
�n staţionarul chirurgical cu respectarea tuturor regulilor unei
intervenţii chirurgicale.
2
Metodele mecanice.Legarea vasului �n rană, legarea
vasului pe traect, cusutura vasului.
Metodele fizice.Aplicarea locală a frigului, electro
coagularea, folsirea soluţiei fiziologice fierbinţi, care se �ncălzeşte
p�nă la 60-80 grade C.
Metodele chimice.Preparatele
bazocunstrictoare-adrenalina, suprarenina, derivaţii secalei cornute.
Preparate coagulante: peroxidul de hidrogen, clorura de calciu, acidul
epsilon, aminocaproic, vicasol.
Metodele biologice.Aplicarea locală a remidiilor
hemostatice:serul de cal, buretele hemostatic, membrana de fibrină.
Administrarea intrarea venoasă a substanţelor hemostatice.Este foarte
eficientă transfuzia fracţionată de s�nge �n doze mici, de plazma,
hemofobină, globulină, antihemofilică şi plazmă atihemofilică,
fibrinogen şi alte preparate.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|