referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Hemostaza

Categoria: Referat Medicina

Descriere:

Hemostaza provizorie.Este necesar să se creeze condiÅ£ii pentru poziÅ£ia ridicată a regiunii sîngerînde.În poziÅ£ie culcată regiunea care sîngerează (de obicei membrul) se ridică.O hemoragie nu prea mare, mai ales una capilară, se poate opri astfel spontan...

Varianta Printabila 


1 Hemostaza
(oprirea hemoragiei)
    �n corespondenţă cu condiţiile de acordare a asistenţei şi cu calificarea lucrătorului medical hemostaza poate fi provizorie şi definită.Hemostaza provizorie se face de obicei de către personalul medical mediu la locul accidentului, �nainte de transportare a bolnavului �n staţionar. Hemostaza difinită se face �n condiţii de staţionar, �n unele cazuri pe cale intervenţiei chirurgicală.
    Hemostaza provizorie.Este necesar să se creeze condiţii pentru poziţia ridicată a regiunii s�nger�nde.�n poziţie culcată regiunea care s�ngerează (de obicei membrul) se ridică.O hemoragie nu prea mare, mai ales una capilară, se poate opri astfel spontan.
    Compresiunea vasului sangvin.�n hemoragiile venoase şi capilare de obicei aste suficient se se aplice un pansamet compresiv, pentru ca hemoragia să se oprească. �n hemoragiile arteriale se recurge la compresiunea vasului pe traect(la distanţă)       cu unul sau două degete, une ori cu pumnul:a) compresiunea arterei subclaviei se face prin apăsarea ţesuturilor situate posteror faţă de claviculă �n treimea internă; b) compresiunea arterii carotide se face pe g�t �n treimea internă pe marginea anterioară a muşchiului sterno-cleido-mastoidian;c) compresiunea arterii femurale se face prin apăsarea ţesuturilor, situate �n treimea internă a �ndoiturii inginale;d)compresiunea arterii poplice se face prin apăsarea ţesuturilor din fosa popliteie, �n poziţia semiflectată a articulaţiei genunchiului.
    Oprirea s�ngelui din arterele mebrelor poate fi realizată prin �ndoitura puternică a membrului �ntr-o anumită articulaţie (supraflexie). De exemplu, �n cazul hemoragiei din membrul superior ambele m�ini se trag �ndărăt şi se leagă, din membrul inferior- se face o �ndoitură puternică a membrului �n articulaţiile cocso-femulare şi a genunchiului şi membrul se
1
fixează �n această poziţie cu o curea,  fr�nghie sau faşă.
    Aplicarea garoului. Aceasta este metota principală de hemostază, mai ales �n cazul hemoragiilor arteriale. �n hemoragiilor arteriale garoul se aplică mai la central �n raport cu rana. �nainte de aplicarea garoului, pentru a evita strivirea pielei �ntre turele lui, membrul se �n veleşte cu un şervăt sau o faşă. Garoul se �ntinde şi se răsuceşte �n jurul membrului. Se va urmări ca turele garoului să nu se �ncrucişeze, ci să se plaseze una l�ngă alta. Capetele garoului se ficsează. Sub una din turele garoului se �ntroduce un bileţel, pe care se notează timpul c�nd a fost aplicat garoul. Timpul aplicării garoului se noteaze �n foaia de trimitere �n instituţia medicală specializată. �n cazul aplicării corecte a garoului �arterial� membrul devine  palid şi pulsul dispare �n partea situată la periferia  garoului, hemoragia se opreşte.Dacă garoul n-a fost str�ns suficient, membrul devine cianotic, pulsul nu despare şi hemoragia se intensifică. �n cazul aplicării prea str�nse a garoului poate avea loc paralezia membrului, consecutivă traumatizării nervului. Garoul �arterial� poate să răm�nă pe membru cel mult 1,2-2 ore. Un termen mai mult poate provoca mortificare membrului. Dacă �n intervalul acesta de timp nu s-a executat intervenţia chirurgicală, garoul se scoate, artera se comprimă cu degetul şi garoul se aplică din nou , �nsă ceva mai sus ori mai jos.
    �n lipsa unui garou special se poate utiliza o curea, fr�nghie, batistă etc. Pentru a mări copresiunea �n garoul improvizat se introduce un biţişor şi prin răsucirea lui se obţine hemostaza definitivă.
    �n hemoragiile venoase  se utilizează garoul �venos�. El se aplică mai jos de locul leziunii pe un termen de p�nă la 6 ore şi nu se str�nge tare.
    Hemostaza definită.S�ngerarea se opreşte difinitiv �n staţionarul chirurgical cu respectarea tuturor regulilor unei intervenţii chirurgicale.

2
    Metodele mecanice.Legarea vasului �n rană, legarea vasului pe traect, cusutura vasului.
    Metodele fizice.Aplicarea locală a frigului, electro coagularea, folsirea soluţiei fiziologice fierbinţi, care se �ncălzeşte p�nă la 60-80 grade C.
    Metodele chimice.Preparatele bazocunstrictoare-adrenalina, suprarenina, derivaţii secalei cornute.
Preparate coagulante: peroxidul de hidrogen, clorura de calciu, acidul epsilon, aminocaproic, vicasol.
    Metodele biologice.Aplicarea locală a remidiilor hemostatice:serul de cal, buretele hemostatic, membrana de fibrină.
Administrarea intrarea venoasă a substanţelor hemostatice.Este foarte eficientă transfuzia fracţionată de s�nge �n doze mici, de plazma, hemofobină, globulină, antihemofilică şi plazmă atihemofilică, fibrinogen şi alte preparate.   



Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica