Psihologia reclamei
Categoria: Referat
Marketing
Descriere:
Psihologia culorii. Culoarea în mod deosebit influenÅ£ează asupra stării
psihointelectuale ale individului. Acestea nu se adresează logicii
oamenilor, ci sentimentelor acestuia. Prin culori se creează
componenta emoţională a publicităţii, prin intermediul căreia se poate
de creat anumite emoţii publicului. [36, p. 90]... |
|
|
1
Psihologia reclamei. Comportamentul consumatorului sub influenţa
factorilor psihologici
Analiza factorilor psihologici ce influenţează comportamentul de
cumpărare şi consum al consumatorilor prin intermediul publicităţii
(reclamei) este un domeniu foarte larg. În acest context trebuie să
subliniez principalii factori psihologici care acţionează în mare parte
la nivelul subconştientului indivizilor.
Astfel percepţia poare fi definită ca procesul de luare la cunoştinţă a
mediului ambiant de către simţuri [14, p. 102]. Cu referire la acesta
psihologul Sperling spunea: „Ceea ce noi percepem la un moment dat va
depinde nu numai de natura stimulului real, ci şi de fundalul sau
cadrul în care el există – de experienţele noastre senzoriale
anterioare, de sentimentele noastre în acel moment, în general de
prejudecăţile, dorinţele, atitudinile şi ţelurile noastre” [2, p. 127].
Iată un exemplu elocvent al fundalului şi cadrului la care se referea
autorul: ce vedeţi o fată tânără sau o femeie în vârstă? Acesta este un
principiu ce se referă la relaţia dintre figură şi fondul ei. În timp
ce figura are un contur clar, dă impresie de consistenţă şi iese în
evidenţă, fondul este mai puţin distinct, elementele sale sunt mai vagi
şi par să se îndepărteze. Designerii de reclamă respectă această
tendinţă naturală, alegând de preferinţă un singur element pe care îl
evidenţiază, creând în jurul lui un spaţiu cât mai neaglomerat.
Se apreciază că învăţarea stă la baza mecanismului perceptual şi
motivaţional al consumatorului de a cumpăra sau nu un anumit
produs/serviciu [9, p. 93]. Aproape toate manifestările comportamentale
ale omului sunt rezultat al învăţării. Aşa cum el învaţă să meargă, să
vorbească, să evite focul etc., tot aşa, prin experienţă, consumatorul
învaţă cum să cumpere şi să consume produse şi servicii.
Pe măsură ce se acumulează informaţii noi, pe baza percepţiei,
învăţării sau a altor factori cunoştinţele din memorie se
restructurează şi se ambalează într-o formulă nouă, mai complexă decât
cea a informaţiilor componente, mai vechi sau mai noi.
Dimensiunea psihologică arată că memoria este subiectivă, în sensul că
achiziţionarea, reţinerea şi actualizarea informaţiilor depinde de
semnificaţia lor pentru indivizi, ce se raportează la trebuinţe,
sentimentele şi interesele acestora.
Ca urmare manifestările comportamentale ale unui individ în procesul de
cumpărare al bunurilor şi serviciilor este generat de existenţa unei
stări de tensiune (un dezechilibru interior), datorită existenţei unei
nevoi nesatisfăcute, care pune organismul în acţiune până la dispariţia
ei.
Într-o anumită măsură, oamenii au tendinţa să ia decizii raţionale,
deliberate, bazate pe atributele obiectului sau produsului, atunci când
cumpără pentru satisfacerea nevoilor utilitare. Invers, ei tind să ia
decizii pe baza unor factori subiectivi, emoţionali atunci când îşi
satisfac nevoile hedonice, respectiv când cumpără produse care le
creează plăcere senzorială sau emoţie estetică, cum a fi obiectele de
artă, (concerte, cărţi), accesoriile vestimentare şi parfumuri [19, p.
107].
Reclamele sunt cele care fac apel direct la emoţiile noastre legate de
necesitatea satisfacerii nevoilor [27, p. 58]. Rareori se face apel la
raţiune sau la logică, pentru că, oamenii sunt extrem de influenţabili
la nivel emoţional şi deciziile lor ţin cont într-o măsură covârşitoare
de senzaţiile şi emoţiile lor. Nu este întâmplător faptul că apelul cel
mai des folosit este cel al fricii ( de moarte, de suferinţă, de
singurătate, de boală, de pierdere a statutului social, etc).
Deoarece atitudinile sunt „predispoziţiile învăţate de a reacţiona cu o
consecvenţă faţă de un obiect sau o clasă de obiecte într-un mod
favorabil sau nefavorabil” şi se formează printr-un proces de învăţare,
ele nu pot fi observate, ci doar deduse. Ceea ce se poate observa este
comportamentul consumatorului, care are la bază atitudinile formate
[39, p. 102]. Formarea atitudinilor se realizează în timp, iar, o dată
formate, ele sunt stabile şi durabile. Este posibilă schimbarea lor în
timp, dar procesul este lent şi relativ dificil. [38, p. 35].
În continuare aş vrea să prezint careva metode de influenţare şi
manipulare în reclame prin intermediul factorilor psihologici
menţionaţi mai sus.
1
Psiho-grafia textului publicitar. S-a demonstrat că omul priveşte
obiectul nu pe o traiectorie întâmplătoare, dar „pipăie” cu
privirea
elementele cele mai importante ale figurii. O proprietate a ochilor
este de a cuprinde grupe de litere, forma acestora, precum şi o
lungime determinată a rândurilor. Acest factor determină accelerarea
sau încetinirea citirii. Astfel savanţii au determinat traiectoria pe
care o parcurge ochiul uman la citirea informaţiei: de la început
ochiul se ridică la colţul din dreapta sus a paginii, apoi se coboară
la mijlocul acesteia citind consecutiv informaţia de la stânga la
dreapta până la sfârşit [42, p. 52].
Psihologia sloganului şi a titlului textului publicitar O importanţă
deosebită în anunţ o joacă titlurile. În mediu un titlu este citit de 5
ori mai mult decât însuşi textul. Deci fără menţionarea produsului în
titlu – 80% din cumpărătorii potenţiali nu vor deveni reali.
Psiho-tehnologia ilustraţiilor. O importanţă deosebită în reclamă o
joacă imaginile pentru că s-a stabilit superioritatea imaginilor asupra
cuvintelor privind percepţia şi memorarea acestora [1, p. 99]. Astfel
se crede că un om matur poate cuprinde cu vederea simultan 4-6 obiecte.
Prin micşorarea numărului de obiecte, atenţia devine mai concentrată,
ceea ce favorizează perceperea mai profundă a acestora.
Psihologia culorii. Culoarea în mod deosebit influenţează asupra stării
psihointelectuale ale individului. Acestea nu se adresează logicii
oamenilor, ci sentimentelor acestuia. Prin culori se
creează
componenta emoţională a publicităţii, prin intermediul căreia se poate
de creat anumite emoţii publicului. [36, p. 90].
Psihologia formei. Liniile verticale sau orizontale sunt adesea
percepute ca fiind masculine, tăioase, abrupte şi chiar aspre, ele
asociindu-se cu claritatea şi chiar cu solidaritatea, în timp ce
formele curbe sunt percepute ca feminine, blânde şi continue. Liniile
zigzag transmit impresia unei schimbări instantanee, concentrări a
puterii şi rapida eliberare a energii.
Influenţarea hipnotică. Când cumpărătorul vede produsul pe care
intenţionează să-l cumpere, în acea minută el încremeneşte, încetează
să clipească şi să înghită salivă, se încetineşte respiraţia, pupilele
se măresc. Aceasta este o transă hipnotică. Un om normal clipeşte de 32
ori/min, când retrăieşte de 50-60 ori/min, iar în timpul selectării
produselor de 14 ori. Unele metode în cadrul acestei forme de
influneţare sunt: utilizarea cuvintelor cheie cu sens unic şi concret,
calităţile concreteale produselor, dinamica vorbirii, influenţare prin
intermediul combinării sunetelor şi cuvintelor (s-a determinat că
prezenţa sau dominanţa sunetului „i” în cuvinte creează imaginea a ceva
mic şi nesemnificativ; litera „m” – ceva bun şi larg, iar „ş” –
fierbinte şi bun [35, p. 52])
Tehnica hipnozei Ericnosiene este truism-ul care înlocuieşte ordinul.
Astfel dacă comanda ar suna „Cumpără!”, atunci truism-ul ar suna: „Toţi
iubesc să cumpere”, „Oamenii iubesc să cumpere”, „Oamenii pot să
cumpere”. Exemple ale reclamelor sunt: „Gospodinele bune ar cumpăra
„Losc”, „Toţi iubesc „Ciupa-Ciups”.
Programarea neourolingvistică (NLP). În cadrul acestei metode
indivizii sunt categorisiţi în trei grupe: în auditivi (cei ce
reacţionează la cuvinte auditive), vizuali şi kinestatici.
O tehnică este meta-programele în publicitate cer reprezintă acei
cenzori pe care oamenii îi aplică la tot ceea ce văd, aud sau simt.
Aceşti cenzori selectează acea informaţie care va avea acces în
conştiinţa persoanei, iar ceea ce nu corespunde meta-programei nu va fi
preluată. Una din meta-programări este orientarea „La ceva”– motivaţia
obţinerii succesului şi „De la” ceva – motivaţia evitării insuccesului.
Cei ce tind „La ceva” cel mai bine percep acele avantaje pe care le
obţin cumpărând un anumit produs sau serviciu. Dar cei ce tind „De la”
în primul rând preţuiesc problemele pe care pot să le evite devenind
proprietarul produsului.
Construcţiile arhetipale. Cercetările ultimilor ani au confirmat
ipoteza că din naştere omul deţine un alfabet matricial de subsemne
iconice destul de concrete, de modulare a spaţiului mediului
înconjurător. Această concepţie a semnelor arhetipale a fost fondată de
C. G. Jung. Deci arhetipurile sunt imagini mitologice cu încărcătură
emoţională care acţionează ca nişte magneţi care ne cristalizează
„complexele psihice” [6, p. 33].
Psihologii menţionează că există nu mai mult de 30 arhetipuri.
Fiecăruia din ele fiind corespunzător un anumit stil de comportament,
de retrăire emoţională şi prognozare inconştientă a desfăşurării
evenimentului.
Un arhetip renumit este „Eroul” tema căruia constă din cucerire,
succes, siguranţă, provocare, frumuseţe, competiţie, câştigare –se
utilizează, destul de des, în publicitatea gumei de mestecat „Orbit”
sau a antitranspirantelor pentru bărbaţi. Cel mai des eroul reclamelor
este o fată sau un băiat care trebuie să treacă peste anumite greutăţi
– să escaladeze o stâncă, să plutească pe râuri de munte şi
caracteristic este faptul că ei ating culmile cele mai înalte [32, p.
10-12].
Deşi după cum am menţionat anterior utilizarea acestor metode aduce
rezultate destul de bune şi sunt favorabil perceput de spectatori,
totuşi trebuie de ţinut minte că o combinare excesivă a arhetipurilor,
simbolurilor şi semnelor poate avea un efect negativ. Deci este mai
bine de utilizat mai puţine tehnici şi metode, dar cu un efect maxim.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|