Parcul National Retezat

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Parcul National Retezat este situat in Carpatii Meridionali (Judetul Hunedoara), are o suprafata de 54400 ha (1935) si o altitudine cuprinsa intre 800 si 2509 m. Este contrat de circul glaciar Bucura, cuprinde aproximativ 40 de varfuri ce trec de 2200 m, in medie depasind 2350 m. Zona de protectie ocupa centrul masivului...

Parcul National Retezat

     Parcul National Retezat este situat in Carpatii Meridionali (Judetul Hunedoara) , are o suprafata de 54400 ha (1935) si o altitudine cuprinsa intre 800 si 2509 m . Este contrat de circul glaciar Bucura , cuprinde aproximativ 40 de varfuri ce trec de 2200 m , in medie depasind 2350 m . Zona de protectie ocupa centrul masivului . Prima zona de protectie integrala are caracter stiintific (11466 ha) , fiind interzisa orice exploatare ( miniera , pasunat , vanat , pescuit , culegerea fructelor , turism camping ) . A doua zona este mai putin riguroasa , pasunatul fiind permis 2 luni pe an iar septelul este restrans . In prima zona accesul este permis doar cu autorizatie din partea Comisiei Monumentelor Naturii , pe anumite itinerarii si teritorii . Parcul este declarat rezervatie a biosferei .
     Masivul Retezat are o structura geologica complexa fiind alcatuit din roci cristaline si calcare . Datorita altitudinii sale mari  ( Vf. Peleaga 2509 m ) , activitatea ghetarilor s-a desfasurat amplu , identificandu-se urmele a 18 ghetari . In afara ghetarilor de circ ( Bucura , Custura , Judele ) s-au mai pastrat resturile celui mai intins ghetar de vale ( Lapusnicul ) , precum si cel mai mare numar de lacuri glaciare din tara ( 83 ) .
     La poalele Muntilor Retezat se afla Lacul Bucura ( 2041 m ) , cel mai intins lac din zona alpina romaneasca ( 10,5 ha ) .
     Zona calcaroasa este cuprinsa intre culmile Albele , Dragasan , Scocul Mare . In acest perimetru se intalnesc si fenomene carstice – vai seci , doline, avenul Piule , pesterile Dalma cu Brazi , Piatra Iorgovanului .
     In parc sunt 1200 de specii vegetale . La poale se intind paduri de fag , carpen si mesteacan ; in vai creste arinul negru . Mojdreanul si teiul pot fi gasite pe Valea Raului Mare . La peste 1000 m gasim molid , scorus , artar , mesteacan , mai intai treptat in padurile de amestec , apoi rasinoasele formeaza un etaj propriu-zis pana la 1800 – 1900 m .
     In vegetatia subalpina se mai remarca alaturi de iuniperete si jnepenisuri , smirdarul . In zonele calcaroase se remarca argintica , orhideele – papucul doamnei , sangele voinicului , crinul , vulturica ( 34 de specii ) .
     Fauna este reprezentata de cerb , caprioara , capra neagra , marmota , mistretul , ursul , jderul , pisica salbatica , cocosul de munte , ierunca , vulturul sur , acvila de munte .
     In arealele calcaroase se intalneste vipera . Pastravii populeaza lacurile si raurile .
     In parc se fac cercetari de flora , vegetatie , fauna , agropastorale si cinegetice .