Albert Einstein Categoria: Referat Istorie
Descriere: Einstein a devenit un simbol al ÅŸtiinÅ£ei moderne, o figură care a răsturnat toate tiparele definiÅ£iei americane a eroului. Einstein a fost primul superstar intelectual ÅŸi ÅŸi-a câÅŸtigat popularitatea în singurul fel pe care îl puteau accepta americanii – printr-o inteligenţă intuitivă, neacademică, aplicând descoperirile minÅ£ii sale geniale la lucruri pragmatice, precum rachetele ÅŸi bomba atomică... |
|
||
|
|
|||
|
1 Albert Einstein (1879 – 1955) Einstein a devenit un simbol al ştiinţei moderne, o figură care a răsturnat toate tiparele definiţiei americane a eroului. Einstein a fost primul superstar intelectual şi şi-a c�ştigat popularitatea �n singurul fel pe care �l puteau accepta americanii – printr-o inteligenţă intuitivă, neacademică, aplic�nd descoperirile minţii sale geniale la lucruri pragmatice, precum rachetele şi bomba atomică. Pe Einstein l-a ajutat enorm faptul că nu era asociat cu nici o instituţie de �nvăţăm�nt universitar cu renume şi că statutul său nu depindea de o creditare oficială – lucruri faţă de care americanii au o atitudine duală: insistă asupra lor şi, pe de altă parte, nu au �ncredere �n ele. Dimpotrivă, Einstein a fost savantul care a c�ştigat simpatia mulţimilor, a oamenilor obişnuiţi cu toate că vorbea limba obscură, oraculară a matematicilor. Părea venit de pe altă planetă, plutind desupra aspectelor vieţii obişnuite, �n modul care li se pare at�t de fascinant oamenilor obişnuiţi: un visător, un savant cu capul �n nori. Albert Einstein s-a născut pe 14 martie 1869 la Ulm, un oraş modest din Germania, �ntr-o familie de everi. Tatăl său, Hermann Einstein, era electrician şi avea veleităţi de inventator. Mama sa, Pauline Koch, avea o fire serioasă şi �nclinaţii muzicale, interpret�nd foarte bine la pian sonatele lui Beethoven – de la ea va moşteni Albert Einstein pasiunea pentru muzica clasică. Fratele mamei sale, Caesar Koch, inginer de profesie, care locuia �mpreună cu familia, a avut o influenţă foarte mare asupra copilului, mai ales �n ceea ce priveşte ştiinţele exacte. Unchiul săi I-a revelat lui Einstein latura pasionantă a matematicii: ,,Este o ştiinţă amuzantă. C�nd alergăm după un animal şi nu putem să-l prindem, �l denumim pentru moment cu x şi continuăm să-l urmărim p�nă c�nd �l v�r�m �n sac.” C�nd micul Albert avea 5 ani, tatăl său I-a arătat o busolă de buzunar – un obiect care l-a fascinat realmente. Proprietatea misterioasă a acului busolei de a reveni la aceeaşi poziţie, indiferent de orientarea cadrului, l-a impresionat pe copil. Un an mai t�rziu, părinţii I-au luat un profesor de vioară, dar muzica l-a lăsat aproape indiferent pe copil p�nă �n ziua c�nd a descoperit sonatele lui Mozart. Din acest moment, c�ntatul la vioară a devenit una dintre pasiunile viitorului savant. Copilul Albert Einstein era timid şi singuratic şi �i plăcea să se joace singur �n parc şi �n pădure. Elev la şcoala primară a parohiei din care făcea parte familia lui, Einstein �şi �ntrecea cu mult colegii de clasă la matematici, dar avea rezultate proaste la celelalte materii. Einstein �ncepuse să vorbească t�rziu, spre exasperarea familiei sale, şi p�nă la 9 ani a avut dificultăţi de exprimare. Acest lucru, precum şi faptul că era un şcolar meditativ şi retras, �l făcea să pară �n ochii profesorilor săi un elev mediocru, un copil nu prea �nzestrat intelectual. La 10 ani, Einstein a intrat la gimnaziul Luitpold din Munchen. La sf�rşitul secolului al XIX-lea, sistemul de �nvăţăm�nt din gimnazii era foarte rigid, elevii primind o educaţie care aducea cu disciplina militară. Mai t�rziu, Einstein avea să mărturisească faptul că, �n şcoala generală, profesorii săi I păreau a fi nişte şerpi, iar mai t�rziu cei din gimnaziu se purtau precum nişte locotenenţi. Colegiul a fost o experienţă dureroasă pentru Einstein. Era dezgustat de felul cum se predau �n şcoală strategiile militare. Profesorii lui Einstein erau nemulţumiţi de el şi �i spuneau că nu o să se aleagă nimic de el niciodată- La 12 ani, t�nărul Einstein a primit o cărticică despre geometria euclidiană. Mai t�rziu, mărturiseşte: ,,O asemenea claritate şi siguranţă au exercitat o atracţie indescriptibilă asupra mea”. La colegiul Luitpold, care mai t�rziu va purta numele lui, Einstein l-a �nt�lnit pe Max Talmud, student la medicină care �l va �ndemna să citească lucrările de vulgarizare ştiinţifică ale lui Bernstein, cartea ,,Forţă şi materie” a lui Buchner şi ,,Critica raţiunii pure” a lui Kant. �ntre Talmud şi adolescentul Einstein se leagă o prietenie str�nsă bazată pe interesul lor comun pentru ştiinţă şi filosofie. �n anul 1890, Einstein a cunoscut o fază religioasă foarte intensă, care a durat aproape un an. �n următorii cinci ani, Einstein a aprofundat studiul matematicilor superioare, �n special calculul diferenţial şi integral. Dar această perioadă a luat sf�rşit, pentru că mica �ntreprindere de dezvoltare a invenţiilor electrice pe care o deschisese tatăl său cunoştea eşec după eşec. Părinţii l-au sfătuit să lase deoparte ,,prostiile filosofice” şi să se �ntoarcă la ,,viaţa reală” pentru a-şi c�ştiga existenţa. Dar t�nărul nu se vedea practic�nd meseria tatălui său şi nici accept�nd o carieră de funcţionar �ntr-un birou. Singura sa dorinţă era de a descoperi c�teva dintre misterioasele legi ele lumii fizice. Einstein a �ncercat să intre la ETH, Institutul Federal de Tehnologie Elveţiană, dar a picat examenul de admitere; pe tot parcursul studiilor sale fusese un elev supradotat la matematici, dar lipsit de orice �nclinaţie spre disciplinele biologiei şi ale ştiinţelor umane. Totuşi directorul Politehnicii, frapat de cunoştinţele de fizică şi matematică ale lui Eistein, l-a �ndemnat să obţină diploma de absolvire a studiilor dintr-o şcoală elveţiană: şcoala cantonală din orăşelul Aarau. �n 1896, Einstein obţine un certificat care atesta faptul că nu este cetăţean german. Va răm�ne apatrid �n următorii cinci ani. După ce a obţinut diploma la şcoala din Aarau, Einstein a reuşit să intre, fără examen, la ETH. Pe 29 septembrie s-a mutat la Zurich. Printre colegii săi de studenţie se aflau marcel Grossmann, cu care Einstein va lega o prietenie durabilă, şi Mileva Maric, o studentă de origine s�rbă care va deveni prima soţie a lui Einstein. �n 1899, Eisntein cere �n mod oficial cetăţenia eleveţiană. Un an mai t�rziu, obţine diploma ETH şi �ncearcă să obţină un post de asistent acolo, dar fără nici un rezultat. Este anul �n care trimite primul său articol la presigioasa revistă ştiinţifică Annalen der Phyisk. �ncerc�nd �n zadar să obţină un post conform specialităţii sale, Eintein trebuia să se mulţumească cu un post obscur de agent �ntr-un birou de brevetare a invenţiilor din Berna, sarcina sa fiind să facă o primă examinare a invenţiilor care se prezentau biroului. Stabilit la Berna, Einstein se căsătoreşte cu Mileva Maric, prietena sa din studenţie, �n ciuda �mpotrivirii familiei sale. Cu c�ţiva ani mai mare dec�t Einstein, Mileva era o femeie cu ideii foarte progresiste, precum majoritatea studenţilor s�rbi. Mileva şi Albert au avut doi fii, dintre celui mare I s-a dar numele tatălui său. �n 1905 Einstein acea 26 de ani. La această v�rstă şi-a publicat prima dată rezultatul cercetărilor sale de p�nă atunci. A fost un eveniment care li s-a părut fizicienilor universitari de ne�nţeles: un obscur funcţionar la un birou de brevete, la numai 26 de ani, făcea dovada unei minţi geniale. I s-a propus să predea la Universitatea din Zurich �n 1909 ca profesor ,,extraordinare”. La �nceputul secolului XX, ştiinţa fizicii traversa o criză profundă. Cele două teorii care premiteau explicarea fenomenelor fizice păreau incompatibile. Mecanica, ştiinţa mişcării, are drept fundament principiul relativităţii, enunţat de Galileo Galilei: nimic nu este absolut imobil, totul depinde de punctul de referinţă. Dar teoria electromagnetismului elaborată de Maxwell �n anii 1850, confirmată de rezultatele experimentale, descrie lumina ca pe o undă propag�ndu-se �n eter. Dar eterun nu şi-a putut afla nici o descriere fizică, singura ceritudine fiind aceeea că este de o imobilitate absolută, ceea ce vine �n contradicţie cu pricipiul relativităţii. O altă contradicţie devenise un adevărat coşmar pentru fizicieni: materia este alcătuită din atomi, deci este discontinuă. Dar un filament �ncălzit emite lumină, care, după Maxwell, era un fenomen continuu. Cum ar putea ceva discontinuu să producă un fenomen continuu ? Nici unul dintre fizicienii acelei vremi nu putuse afla răspunsul acestei dileme, iar ştiinţa fizicii, la data la care Einstein şi-a publicat descoperirile, era �ntr-un impas ce părea fără ieşire. Einstein a publicat �n Annalen der Physik două articole care s-au dovedit a fi revoluţionare. Primul apărut �n 1905, descria transformarea energiei unui corp �ncălzit �n energie luminoasă. Acestă trasformare nu era posibilă dec�t consider�nd lumina ca fiind formată din particule, pe care Einstein le-a numit cuante de lumină (fotoni). Lumina, afirmă Einstein, nu este nici continuă, nici discontinuă, ci am�ndouă �n acelaşi timp. Fără să ştie �ncă exact cum este posibil ca lumina să aibă �n acelaşi timp două proprietăţi opuse, Einstein intuise un adevăr fundamental al fizicii, pe care cercetările ulterioare �l vor confirma. Al doilea articol �şi propune să rezolve problema eterului. Teoria lui Einstein nu presupunea existenţa eterului. 1 Singura dată care permite descrierea vitezei luminii este viteza sa c, constantă oricare ar fi viteza observatorului. �n acest articol, Einstein a enunţat teoria relativităţii care unifică teoriile materiei şi ale luminii. Materia, ca şi lumina, se supun principiului relativităţii, iar simultaneitatea a două evenimente devine dependentă de observator. Timpul nu mai este un concept invariant, ci este relativ. Teoria sa se baza pe următoarele postulate: 1. Viteza absolută a unui obiect nu poate fi măsurată; putem măsura doar viteza sa relativă faţă de un alt obiect. 2. Valoarea vitezei luminii �n vid este �ntotdeauna aceeaşi, indiferent de viteza cu care se deplasează observatorul şi indiferent de sursa de lumină; 3. Viteza maximă care poate fi atinsă �n Univers este viteza luminii; �n septembrie 1905, Einstein adaugă un post-scriptum la acest articol şi demonstrază celebra formulă , induc�nd echivalenţa �ntre materie şi energie. Formula aceasta va sta la baza dezvoltării utilizării energiei nucleare �n scopuri civile sau militare. Einstein �ncepe să se g�ndească la teoria relativităţii generale pentru a explica fenomenul căderii corpurilor. Dar savantul a realizat că pentru a ajunge la un rezultat ştiinţific �n această privinţă avea nevoie de cunoştinţe mai aprofundate �n matematicile moderne. Einstein solicită un post de profesor universitar mai �nt�i la Berna, apoi la Praga. �n 1912, a devenit profesor la Şcoala Politehnică din Zurich, unde regăseşte un vechi camarad din studenţie, Marcel Grossmann. Cu ajutorul acestuia, care avea cunoştinţele necesare �n matematici, �ncepe să lucreze la elaborarea teoriei sale. O eroare �l duce �ntr-un impas şi pierde trei ani din această cauză. La sf�rşitul anului 1915, teoria relativităţii este definită, şi odată cu ea o nouă interpretare a căderii corpurilor. Forţa de atracţie a lui Newton este �nlocuită �n teoria relativităţii cu o deformare a spaţiului �n jurul corpurilor. Aşa cum mingea deformează o p�nză �ntinsă form�nd o ad�ncitură, un corp modifică spaţiul din jurul lui. Această proprietate explică de corpurile, oricare ar fi masa lor, cad toate cu aceeaşi acceleraţie. Mai mult, Einstein enunţă faptul că timpul şi spaţiul nu pot exista �n absenţa materiei. Verificarea simplă a acestei teorii: dacă un corp deformează spaţiul din jur, atunci razele unei stele situate �n spatele soarelui vor fi deviate, iar imaginea nu va mai apărea acolo unde trebuie să apară. Observaţiile efectuate de un astronom britanic, sir Arthur Eddington, �n timpul unei eclipse, vor confirma matematic rezultatele teoriei lui Einstein. Foarte mediatizată la acea dată, teoria lui Einstein a devenit un simbol al păcii şi al reconcilierii: un englez a confirmat teoria unui german ! Dar cursul pe care l-au luat evenimentele mai apoi a dezminţit această iluzie. Popularitatea pe care a c�ştigat-o Einstein I-a permis să-şi reia activitatea politică şi să-şi promoveze idealurile pacifiste. Einstein apăra cauza poporului evreu şi militează �n favoarea contruirii unei Universităţi �n Palestina. Un turneu �n Statele Unite ale Americii, �n 1921, �i oferă fondurile necesare. Ascensiunea rapidă a lui Hitler la putere face din Germania o ţară potrivnică marelui savant. Evreu, pacifist şi deschis contactelor internaţionale, Einstein nu mai putea răm�ne �n ţara sa natală fără a să-şi puă familia şi pe sine �n pericol. Einstein devenise deja celebru şi această perioadă a fost �nceputul gloriei sale şi �nceputul unei cariere strălucite de om de ştiinţă. Viaţa personală, �nsă, şi relaţia cu Mileva Maric deveniseră din ce �n ce mai dificile. Mileva a fost prima iubire a lui Einstein. �n ianuarie 1902 s-a născut Ungaria Lieserl, fiica lui Einstein şi a Milevei. S-a aflat că Einstein a avut o fiică nelegitimă doar �n urmă cu c�ţiva ani, c�nd au fost publicate nişte scrisori private �n care se amintea despre aceasta. Nu se ştie nimic despre acest copil al lui Einstein, probabil a murit la o v�rstă foarte fragedă sau a fost dat spre adopţie. Mai t�rziu legătura dintre Milena şi Einstein a �nceput să se deterioreze. Einstein s-a pl�ns o dată că gelozia patologică a Milevei era tipică pentru o femeie de o ur�ţenie “at�t de ieşită din comun”. Chinuită de remuşcări după primul său copil pe care �l pierduse, Mileva s-a �ndepărtat de Einstein, absorbit cu totul de munca sa şi a cărei faimă creştea tot mai mult. C�nd Einstein a acceptat, �n 1914, oferta de a conduce Institutul de Fizică Kaiser Wihelm, Mileva a acceptat să-şi urmeze soţul la Berlin, dar �mpotriva voinţei sale. Atmosfera din Berlin I s-a părut insuportabilă şi �n acelaşi an s-a �ntors la Zurich �mpreună cu cei doi fii ai săi. Cum nici Einstein nu mai ţinea la această căsnicie, cei doi au divorţat �n 1919 ! Din 1917 savantul de �mbolnăveşte şi această stare a durat 3 ani, timp �n care a fost �ngrijit cu devotament de verişoara sa Elsa Lowenthal. Elsa şi Einstein s-au �ndrăgostit unul de altul şi 1919 s-au căsătorit. Au avut două fiice, Elsa şi Margot. Einstein a primit premiul Nobel pe 1921 pentru studiul său din 1905 asupra efectului fotoelectric. De fapt, Einstein nu a fost prezent la decernarea premiilor �n decembrie 1922, fiind plecat �ntr-o călătorie �n Japonia. După ce realizase �n 1924 ultima sa descoperire ştiinţifică importantă, a vizitat �n mai multe r�nduri America de Sud. Einstein dusese p�nă atunci o viaţă foarte agitată şi a plătit un preţ mare �n 1928, făc�nd o depresie nervoasă pricinuită de surmenarea intelectuală. Einstein, �nsă, nu s-a �ndepărtat total de prima sa soţie şi a avut grijă de ea. I-a dat o sumă mare din banii c�ştigaţi din Premiul Nobel şi a continuat să-şi viziteze fii. Cel mai mare, Hans Albert, va deveni distins profesor de hidraulică la Univesitatea din California, Berkeley. Mezinul Eduard, �nzestrat pentru literatură şi muzică, va muri �ntr-un spital psihiatric din Elveţia. Milva şi-a c�ştigat existenţa d�nd lecţii particulare de fizică şi matematică. Cea de-a doua soţie a lui Einstein, spre deosebire de Mileva, �i acorda savantului mai mult spaţiu personal şi mai multă libertate de mişcare , şi nu numai �n ceea ce priveşte viaţa profesională. Pe măsură ce faima lui Einstein creştea, femeile au �nceput să fie atrase de el şi să roiască �n jurul lui. Flirturile acestea iritau �ntr-o oarecare măsură pe Elsa, dar ea nu I le reproşa soţului ei, convinsă că un asemenea geniu merită să I se tolereze micile infidelităţi. Cu toate acestea, Einstein avea un simţ moral profund. A riscat să-şi atragă furia lui Hitler c�nd a semnat, �mpreună cu alţi 3 savanţi germani, o petiţie prin care cerea �ncetarea războiului. Şi totuşi �n mod paradoxal, a contribuit la contruirea girocompasului pentru submarinele germane. �n afară de nazişti, Einstein şi-a atras şi ostilitatea staliniştilor, pentru care teoria relativităţii simboliza individualismul capitalist agresiv. C�nd Hitler a venit la conducerea Germaniei, �n 1933, Einstein nu s-a mai �ntors la Berlin, ci s-a alăturat oamenilor de ştiinţă de la Institute for Advanced Study of Princeton. �ntrebat c�t dorea să I se plătească pe an la Institute for Advanced Study Einstein, inocent din punct de vedere financiar, a sugerat un salariu de 3000$/an. Soţia sa Else, mult mai pragamatică, l-a determinat să-şi ridice pretenţiile la 16000$/an. Einstein, �nsă, ştia să obţină bani atunci c�nd dorea. �n 1944 a transcris de m�nă articolul care l-a făcut celebru �n 1905 şi a scos manuscrisul la licitaţie. După o competiţie destul de str�nsă, o universitate americană a reuţit să c�ştige manuscrisul, pe care l-a plătit cu 6000000$ ! Va dob�ndi cetăţenia americană �n 1940. �şi continuă acolo activitatea politică şi �l convinge pe preşedintele american Theodore Roosvelt să dezvolte programul bombei nucleare �nainte ca Germania să reuşească să facă acest lucru. Mai t�rziu, Einstein va regreta foarte tare acest pas, şi din 1945 p�nă la moartea sa va susţine acţiunile Comitetului de Urgenţă al Savanţilor Atomişti, al cărui scop este acela de a limita amestecul statului �n cercetarea ştiinţifică. Einstein a fost foarte respectat, dar la sf�rşitul vieţii a intrat �n conflict cu t�năra generaţie de fizicieni: Heisenberg, Pauli şi mai ales Bohr. De fapt Einstein a creat bazele unei teorii, teoria cuantică, pe care el nu a acceptat-o. Teoria cuantică interzice orice reprezentare reală a obiectelor fizice elementare precum electronii, protonii, etc. care nu pot fi descrişi dec�t �n termeni de probabilitate – probabilitatea să aibă o anumită viteză, să aibă o anumită poziţie sau să urmeze o anumită traiectorie. Dar Einstein nu aderă la această ipoteză probabilistă a realităţii: “Dumnezeu nu joacă zaruri”, a spus Einstein, refuz�nd să creadă că rezultatul unui experiment nu este unic. Credea că mecanica cuantică este, dacă nu inexactă, cel puţin incompletă. Acest lucru face din Einstein unul dintre ultimii clasici ai ştiinţei fizicii. |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat PDF
Free Download Referat Word |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
