Magellan si prima calatorie in jurul lumii
Categoria: Referat
Istorie
Descriere:
Fernando Magellan a fost unul dintre cei mai de seama navigatori ai
tuturor timpurilor. El a trait intre anii 1480 si 1521. A fost un nobil
portughez sarac si a luat parte intre anii 1505 si 1511 la cucerirea
Indiei de Est si a peninsulei Malacca. Mai tarziu el a luat parte la
expeditiile portugheze din Africa de Nord, unde a fost ranit. Intors in
patrie, a cerut regelui o avansare neinsemnata in serviciu, dar a fost
refuzat. El a propus un proiect de expeditie pentru a ajunge dinspre
vest in insulele Moluce. Proiectul a fost respins... |
|
|
1
Magellan si prima calatorie in jurul lumii
Fernando Magellan a fost unul
dintre cei mai de seama navigatori ai tuturor timpurilor. El a trait
intre anii 1480 si 1521. A fost un nobil portughez sarac si a luat
parte intre anii 1505 si 1511 la cucerirea Indiei de Est si a
peninsulei Malacca. Mai tarziu el a luat parte la expeditiile
portugheze din Africa de Nord, unde a fost ranit. Intors in patrie, a
cerut regelui o avansare neinsemnata in serviciu, dar a fost refuzat.
El a propus un proiect de expeditie pentru a ajunge dinspre vest in
insulele Moluce. Proiectul a fost respins.
Jignit, Magellan si-a parasit
patria, plecand in Spania. El s-a asociat cu astonomul portughez Ruy
Faleiro si s-au prezentat la Sevilla in fata Consiliului pentru Indii
si au declarat ca insulele Moluce (principalul izvor al bogatiei
portugheze) trebuie sa apartina Spaniei, deoarece se afla in emisfera
apuseana, spaniola (in baza impartirii lumii din 1494), dar ca la
aceste "Insule ale Mirodeniilor" trebuie sa se ajunga, pentru a nu
trezi banuiala portughezilor, dinspre vest, si anume prin Marea de Sud,
descoperita si anexata de Balboa la posesiunile spaniole. Magellan a
demonstrat cu foarte multa putere de convingere ca intre Oceanul
Atlantic si Marea de Sud trebuie sa existe o stramtoare. Magellan si
Faleiro au cerut la inceput aceleasi drepturi si privilegii care
fusesera fagaduite la timpul sau lui Columb. Dupa indelungi tocmeli cu
consilierii regelui, care si-au rezervat o mare parte din veniturile
presupuse, precum si dupa oarecare concesii facute de portughezi, s-a
incheiat cu ei o conventie. Regele Carol I s-a obligat sa
echipeze pe socoteala tezaurului cinci corabii si sa asigure expeditiei
provizii pe doi ani.
Chiar inainte de plecare, Faleiro
a renuntat la calatorie, astfel incat Magellan a ramas singurul ei
conducator. El a arborat pavilionul de amiral pe corabia Trinidad (110
tone).
La staruintele Consiliului pentru India, care nu avea incredere deplina
in portughezul Magellan,
capitani ai celorlalte corabii au fost numiti spaniolii: pe corabia San
Antonio (120 tone)- Juan Cartagena, pe Concepcion (90 tone)- Gaspar de
Quesada, pe Victoria (85 tone)- Luis de Mendo- za, iar pe Santiago (75
tone)- Juan Serrano. Echipajul intregii flotile se cifra la 239 de
oameni. Pe bords se mai aflau 26 de oameni care nu primeau solda;
printre acestia era si tanarul italian Antonio Pigafetta, care a
devenit istoricul primei expeditii in jurul lumii. Deoarece el nu era
nici marinar, nici geograf, un izvor foarte important il constituie
insemnarile din jurnalele de bord ale vaselor, pe care le tinea
Francisco Albo.
Descoperirea Patagoniei. Iernatul si rascoala
La 20 septembrie 1519, escadra
iesi din gurile fluviului Guadalquivir si se indrepta prin insulele
Canare, spre sud-vest, catre tarmurile Braziliei. in timpul trecerii
peste ocean, Magellan a elaborat un sistem bun de semnalizare si
corabiile din flotila sa, desi de tipuri diferite, nu s-au ratacit
niciodata una de alta. Neintelegerile dintre Magellan si capitanii
spanioli au inceput foarte curand. Indata ce flotila s-a indepartat de
insulele Canare, Cartagena a pretins ca Magellan sa se sfatuiasca cu el
la orice schimbare a itinerariului. Dar portughezul i-a raspuns
linistit si mandru: "Datoria domniei voastre este sa urmati ziua
steagul meu, iar noaptea felinarul de pupa corabiei mele".
La sfarsitul lunii noiembrie,
escadra a ajuns la extremitatea estica a Americii de Sud, iar pe la
mijlocul lunii ianuarie se afla in dreptul estuarului La Plata. Mai
departe spre sud se intindea un pamant necunoscut. Magellan s-a
indreptat spre sud. La 1 aprilie 1520, cand in emisfera sudica s-a
anuntat sosirea iernii, Magellan a hotarat sa se opreasca pentru iernat
in micul golf San Julian, in dreptul paralelei de 49 grade latitudine
sudica. El a adus in golf patru din corabiile sale, iar vasul sau, din
precautie, l-a ancorat la iesirea din golf in ocean. In timpul iernii
trei dintre comandantii vaselor s-au rasculat impotriva lui
Magellan, dar acesta a reusit sa-i invinga si i-a pedepsit cu
cruzime. Quesada a fost decapitat, corpul lui Mendoza (care fusese ucis
mai inainte) a fost ciopartit, iar Cartagena si un preot rebel au fost
debarcati pe coasta pus-tie. Ceilalti rebeli au fost insa crutati. In
mai corabia Santiago a fost trimisa in explorare spre sud dar s-a
sfaramat de stanci iar echipajul a reusit cu greu sa se salveze.
Golful unde iernau corabii-le lui Magellan era vizitat de indieni de o
statura foarte inalta. Ei au fost numiti patagonezi iar ta-ra lor
Patagonia (in spaniola patagon inseamna cu picioare mari).
Descoperirea stramtorii Magellan
La 18 octombrie escadra a pornit
spre sud, de-a lungul tarmurilor Patagoniei. Inainte de a iesi in larg
Magellan a declarat capitanilor ca va cauta la sud o strimtoare intre
Oce-anul Atlantic si Marea de Sud si ca va va coti spre rasarit numai
in cazul cand nu va gasi stram-toarea pana in dreptul paralelei de 75
grade. Stramtoarea ce ducea spre apus a fost descoperita dupa trei
zile, la 21 octombrie 1520, dincolo de paralela de 52 grade latitudine
sudica, dupa ce Magellan explorase coasta dinspre Oceanul Atlantic,
pana atunci necunoscuta a Americii de Sud, pe o distanta de peste 4000
km, intre 34 si 52 grade latitudine sudica, descoperind cu acest
prilej toate golfurile de pe aceasta coasta.
Indata ce escadra a cotit spre vest Magellan, a trimis inainte doua
corabii ca sa cer-ceteze daca nu exista in aceasta directie vreo iesire
in largul marii. In timpul noptii s-a dezlantuit o furtuna care a durat
doua zile. Corabiile trimise inainte erau amenintate sa se sfarame de
stanci. Dar in momentul cel mai critic marinari au observat o
stramtoare ingusta, s-au indreptat spre ea si au ajuns intrun golf
destul de larg. Ei si-au continuat drumul prin acest golf si au
ob-servat o alta stramtoare, dincolo de care se deschidea un alt golf
si mai larg. Atunci capitanii celor doua vase au hotarat sa se
intoarca. Totusi, iesirea in Marea de Sud era inca departe. Magellan a
mers cateva zile spre sud pana a vazut doua canale. El a trimis spre
sud-est corabiile San Antonio si Conception iar spre sud-vest o
barca. "Oamenii trimisi in barca s-au intors dupa trei zile cu stirea
ca au vazut un cap si o mare deschisa. La auzul acestei vesti
capitanul-general a plans de bucuri si a denumit acest cap
"Deseado"(Capul Dorit, astazi capul
Pilar).
Trinidad si Victoria au patruns in canalul de sud-vest si au
ramas acolo ancorate patru zile, apoi s-au inapoiat, pentru a se
alatura celorlalte doua corabii. Dar nu au gasit decat corabia
Conception, care se despartise de San Antonio: ea nimerise unde
stramtoarea se inchidea (golful Inutil ) si s-au intors inapoi. San
Antonio a ajuns intr-un alt golf inchis; la inapoiere nega-sind escadra
la locul ei, ofiterii s-au rasculat din nou, au ales un nou capitan si
s-au intors in Spa-nia. Pentru a se justifica, dezertorii l-au acuzat
pe Magellan de tradare si au fost crezuti.Familiei
lui Magellan i s-a retras ajutorul din partea tezaurului, iar sotia si
copilul lui au murit curand in mizerie. Dupa fuga corabiei San Antonio
lui Magellan nu-i mai ramasesera decat trei vase, iar efectivul
echipajului scazuse mult.
Navigand mai departe de-a lungul tarmului nordic al stramtorii
Patagoniei, care se ingusta mult, Magellan a mai condus timp de cinci
zile (23-28 noiembrie ) vasele spre nord-vest mergand parca pe fundul
unei prapastii intre munti. Muntii inalti de peste 1000 de metrii si
tarmurile golase ale stramtorii pareau pustii, dar la sud se vedeau
ziua trambe de fum, iar noap-tea, focuri. Magellan a denumit aceste
meleaguri "Tara Focurilor" (Tara de Foc -in zilele noas-tre ). Dupa 38
de zile de la intrarea in stramtoare Magellan a gasit Capul Dorit (azi
Capul Pilar), langa iesirea spre Oceanul Pacific din stramtoarea
Magellan.
1
Prima traversare a Oceanului Pacific
La 28 noiembrie 1520 Magellan a
iesit din stramtoare (care are
o lungime de 550 km) in largul oceanului, conducand cele trei corabii
ce ii mai ramasesera prin Marea deSud. La 1 decembrie, in dreptul
paralelei de 48 grade latitudine sudica, s-a observat pentru ultima
oara pamant (probabil o insula din arhipeleagul Chilian ). "Am iesit
din stramtoare si am ajuns pe intinderile marii Linistite. Timp de trei
luni si doua zeci de zile am mers fara pic de hrana proas-pata. Ne
hraneam cu pesmeti, dar acestia se transformasera intr-un fel de
pulbere amestecata cu viermi ... Mirosea tare a urina de sobolan. Beam
o apa galbena, statuta. Mancam de asemenea piele de bou. O inmuiam
patru zile in apa de mare, apoi o puneam pe carbuni incinsi pentru
cate-va minute si o mancam. Adesea ne hraneam cu rumegus. Sobolanii se
vindeau cu jumatate de du-cat bucata, dar nici la acest pret nu-i
puteai dobandi". Aproape tot echipajul era bolnav de scor-but. 19
oameni au murit. Din fericire vremea a fost buna tot timpul, de aceea
Magellan a si dat o-ceanului denumirea de
Pacific.
Traversand Oceanul
Pacific escadra lui Magellan a strabatut
cel putin 17 000 km, din care o mare parte in apele Polineziei de sud
si Microneziei, unde sunt presarate nenumarate insule mici. Este
uimitor ca in tot acest timp calatorii n-au intalnit decat "doua
insulite pusti, pe care au gasit doar pasari si copaci".
La 6 martie 1521 au aparut la
vest trei insule locuite (din arhipeleagul insulelor
Mariane). Zeci de luntri ale bastinasilor au iesit in intampinarea
strainilor "Sunt saraci, dar foarte indemanatici si mai cu seama hoti
foarte iscusiti si de aceea am denumit insulele acelea Insulele Hotilor
(Ladrones)" scrie Pigaffeta.
In dimineata zilei de 16 martie
1521, dupa ce a mai parcurs
spre vest 2 000 km, in dreptul paralelei de 10 grade latitudine
nordica, escadra s-a apropriat de un grup de insule din Asia de est
denumite ulterior insulele Filipine.
Oricum s-ar fi calculat distanta
parcursa de corabiile lui
Magellan din America pana in primele insule mari, ea s-a aratat a fi
mult mai mare decat distanta dintre Lumea Noua si Japonia indicata pe
hartile existente la acea vreme. Magellan a dovedit ca intre
America
si Asia se afla o uriasa intindere de apa, mult mai larga decat Oceanul
Atlantic.Intr-adevar, Columb a traversat pentru prima oara Oceanul
Atlantic intr-o luna si ceva, pe cand lui Magellan i-au tre-buit pentru
traversarea Oceanului Pacific mai mult de trei luni, desi a avut o
vreme minunata si vant prielnic.
Descoperirea stramtorii dintre
Oceanul Atlantic si Marea de Sud
si calatoria lui Magellan pe Marea de Sud au produs o adevarata
revolutie in geografie. S-a dovedit ca cea mai mare parte din suprafata
globului nu este acoperita de uscat, ci de ocean si ca exista un ocean
Mondial unic.
Moartea lui Magellan
Din prudenta Magellan s-a
indreptat spre insulita nelocuita
Homonhon ca sa ia apa de acolo si sa dea oamenilor posibilitatea sa se
odihneasca. Localnicii de pe insulita vecina au inceput sa-i viziteze
pe spanioli si in schimbul bonetelor rosii si a tot felul de
maruntisuri, le adu-ceau fructe nuci de cocos si vin de palmier.
Magellan a denumit arhipeleagul "San Lazarus". Du-pa cateva zile
escadra a pornit spre sud-vest si s-a oprit pe insula Camiguin.
Magellan a observat ca sclavul sau, malaezul Enrique, se intelegea cu
localnicii in limba sa materna. Acum Magellan si-a dat seama ca se afla
in acea parte a Lumii vechi in care se vorbeste limba malaeza, adica in
apropierea "Insulelor Mirodeniilor ", daca nu ajunsesera cumva chiar in
ele. Magellan care mai fusese odata in sud-estul Asiei, si sclavul sau
Enrique, originar din Sumatra, au incheat virtual prima calatorie in
jurul lumii din istoria omenirii.
In jurnalul de bord al lui Albo
si in insemnarile lui Pigafetta
apar denumiri de insule necunoscute europenilor. Istoricii din Europa
occidentala numesc acest proces de cunoastere a arhipeleagului de catre
europeni: descoperirea Filipinelor (cu toate ca insulele fusesera
vizitate de mult timp de navigatorii din Asia de cud-est). In insula
Cebu, Magellan l-a crestinat pe conducatorul acesteia si pe o mare
parte din supusii acestuia. Ca protector al noilor crestini Magellan
s-a amestecat in certurile dintre conducatorii insulitei Mactan. In
noaptea de 26 spre 27 aprilie 1521, el a debarcat cu o parte din
marinarii sai pe aceasta insula dar a fost intimpinat de bastina -cu
sageti si sulite-. "Recunoscandu-l pe capitan, o multime de
bastinasi s-au napustit asupra lui ... dar el a
continuat sa lupte
cu darzenie, asa cum se cuvine unui cavaler glorios ... A incercat sa
traga spada din teaca, dar n-a apucat s-o scoata decat pe jumatate,
caci a fost ranit la mana de o sulita de bambus. ..Unul l-a ranit la
piciorul stang cu un pumnal mare ... Capitanul s-a prabusit cu fata in
jos; in aceiasi clipa bastinasii au aruncat in el cu lanci de fier si
de bambus si au inceput sa-l loveasca cu cutitele pana cand ... lumina
noasra, bucuria noastra, adevaratul nostru conducator a pierit. El se
uita tot timpul inapoi ca sa vada daca am apucat cu totii sa ne urcam
in barci" (Pigafetta).
Drumulspre insulele
Moluce Intoarcerea in Spania
a corabiilor Victoria si Trinidad
Dupa moartea lui Magellan s-au
ales noi conducatori ai
escadrei. Carmuitorul din Cebu afland ca vasele se pregatesc de plecare
a organizat o cina in cinstea lor. Doi dintre cei in-vitati au profitat
de ocazie si au refuzat sa participe la ospat. Ei au deschis focul
asupra portului si au plecat cu vasele in larg, punand stapanire pe
ele. Pe toate corabiile mai ramasesera 115 oa- meni si cele trei
corabii erau greu de condus cu atat de putini marinari. De aceea
Concepcion ca-re era avariata a fost distrusa prin incendiere.
Corabiile Victoria si Trinidad au ratacit printre insule cateva luni,
ne gasind drumul spre "insulele Mirodeniilor".
La 8 noiembrie 1521 corabiile au
ancorat langa piata de
mirodeni din insula Tido-re. Aici au cumparat importante cantitati de
cuisoare, nucsoara si alte mirodenii. Trinidad avea nevoie de reparatii
serioase si de aceea au hotarat ca, la sfarsitul acestora, ea sa se
intoarca in patrie plecand spre rasarit (srabatand Oceanul Pacific,
spre Golful Panama), iar Victoria sa por-neasca spre apus, spre Capul
Bunei Sperante.
In data de 21 decembrie 1521
Victoria a parasit portul plecand
spre Spania prin sud, spre a fi cat mai departe de drumul corabiilor
portugheze. La 20 mai, Victoria a ocolit Capul Bunei Sperante si mai
avea la bord 35 de oameni (din care 4 malaezi).
La 6 septembrie 1522 Victoria a
ajuns la gurile fluviului
Guadalquivir, incheind prima calatorie in jurul lumii din istorie. Din
echipaj s-au intors in patrie 18 oameni. Victoria a-dusese atatea
mirodenii incat din vanzarea lor s-a acoperit suma cheltuita cu
intreaga expeditie si a mai ramas un mare castig. Guvernul Spaniol a
obtinut dreptul primei descoperiri a insulelor Mariane si Filpine si a
formulat pretentii asupra insulelor Moluce.
Trinidad a pornit spre patrie in aprilie 1522 avand la
bord 54 de oameni. Timp de sase luni corabia a incercat sa traverseze
Pacificul, dar din cauza ca cea mai mare parte din echi-paj era bolnav
de scorbut, in octombrie 1522, s-a intors in insulele Moluce. Aici
corabia a fost capturata de portughezi. S-au confiscat instrumentele de
navighatie si jurnalul de bord. Astfel portughezii au intrat in posesia
informatiilor intregii expeditii si a drumului parcurs de Magellan.
Marinarii au fost inchisi in inchisori, unde cea mai mare parte au
murit. Din echipajul de pe Trinidad au supravietuit si s-au intors in
Spania (in 1526) numai 4 oameni, care au incheiat si ei astfel
calatoria in jurul lumii.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|