1
AMENAJAREA RESURSELOR DE APA
MONOGRAFIE
EFECTELE BARAJELOR
ASUPRA
MIGRATIILOR
SPECIILOR DE PESTI
LUPU ALEXANDRU
GRUPA 2413 I
1. INTRODUCERE
1.Populatiile de pesti sunt foarte dependente de habitatul lor acvatic
care suporta toate fuctiile lor biologice.Pesti migratori au nevoie de
medii diferite pentru fazele principale ale vietii lor, cum ar fi
reproducerea , producerea de tineri , cresterea si maturizarea
sexuala.Ciclul vietii speciilor diadromous are loc partial in apa dulce
si partial in apa de mare : reproducerea speciilor anadromous are
loc in apa dulce, pe cand speciile catadromous migreaza spre mare
pentru a naste si se intorc in apa sarata pentru scopuri
tropice.Migrarea speciilor potadromous , a caror ciclu de viata se
desfasoara in apele interioare ale unui rau, trebuie de asemenea luata
in consideratie.
2.Construirea unui baraj pe un rau poate sa blocheze sau sa intarzie
migrarea pestilor contra curentului si astfel sa contribuie la scaderea
sau chiar disparitia speciilor care depind de miscarile longitudinale
de-a lungul raului in timpul anumitor faze din ciclul lor de
viata.Mortalitatea rezultata din trecerea pestilor prin turbine
hidraulice sau peste substante varsate in rau in timpul migrarii in
aval poate sa fie semnificativa.Experienta castigata a demonstrat ca
problemele asociate cu migrarea in aval poate fi si un factor major
afectand numarul pestilor anadromous si catadromous.Pierderea
habitatului sau alterarea lui, modificari la varsare, schimbarea
calitatii si a temperaturii apei, cresterea numarului de pradatori
precum si intarzieri in migrare cauzate de baraje,toate acestea
reprezinta probleme semnificative.
3. Pasajul contra curentului pentru speciile anadromous si potadromous
dincolo de obstacole poate fi aprovizionat pentru mai multe tipuri de
pesti :trecatori tip helesteu, trecatori tip Denil,canale bypass,
ridicari sau incuietori pentru pesti,facilitati pentru transport si
colectie. Putine design-uri speciale au fost dezvoltate in Europa,
Japonia, Noua Zeelanda si Australia pentru speciile catadromous si
anume pentru tipari.
4. Punctul critic in design-ul trecatorilor contra curentului pentru
pesti este localizarea intrarii si atractia varsarii, care trebuie sa
ia in consideratie varsarea raului in timpul migrarii si comportamentul
speciilor urmarite in relatie cu modelul varsarii la baza
barajului.Unele locuri au nevoie de mai multe intrari si trecatori
pentru pesti.
5. Problemele migratiei din aval nu au fost studiate in amanunt ca cele
din amonte. Aparatele de ghidare comportamentala ( atractia sau
repulsia luminii, sunetului si electricitatii) nu au dat roada din
diferite conditii si sunt considerate experimentale.
6. O recenzie incompleta a folosirii diferitelor facilitati la baraje
in intreaga lume este prezentata, urmarind speciile din America de
Nord, Vestul Europei, Estul Europei, America Latina, Africa, Australia,
Noua Zeelanda, Japonia si Asia.
7. Cele mai frecvente cazuri de esecuri la trecatori le reprezinta:
lipsa atractie a bancurilor de peste, locatie nepotrivita a intrarii,
conditii inadecvate, conditii hidraulice ( viteza, turbulente)
inadaptate pentru speciile tinta.
8. Tehnologia trecatorilor din amonte poate fii considerata bine
dezvoltata numai pentru cateva specii anadrome printre care somonul in
America de Nord si Europa.
9. Este o nevoie urgenta de mai bune informatii biologice ( perioada de
migratie, capacitate de innot, comportament migrator) si de o crecetare
mai buna a trecatorilor ( in aval si amonte) pentru alte specii.
10. Eficacitatea unei trecatori este un concept calitativ ce consta in
verificarea trecerii prin trecatoare a tuturor speciilor tinta tinand
cont de conditiile de mediu din perioada migratiei. Eficacitatea poate
fii masurata prin verificari: visuale, video etc.
1
11. Eficienta unei trecatori a pestilor reprezinta o descriere
cantitativa a performantei ei.Poate fi definita ca o proportie a
bancului prezent la baraj care intra si traverseaza trecatoarea intr-un
anumit interval de timp. Metodele care dau informatii despre eficienta
trecatorii sunt mult mai complicate decat cele care dau informatii
despre efective. Marcajele reprezinta o metoda importanta in
determinarea eficientei trecatorilor si efectele cumulative a
diferitelor baraje in calea migratiilor.
12. Urmarirea efectivelor pentru un anumit loc trebuie facuta cu grija
asupra mediului biologic. Asadar este legata de speciile urmarite,
numarul de obstacole de pe rau si de pozitia obstacolelor pe ruta
migratiei.
13. Faptul ca nu se stie aproape nimic despre migratia speciilor, in
special in tarile in curs de dezvoltare, nu trebuie sa fie un pretext
pentru a nu se face nimic la baraj. In absenta unei bune cunostinte a
specie, trecatorile trebuie facute in asa fel incat sa fie cat mai usor
de modificat. Unele trecatori sunt mai convenabile de cat altele in
cazul unei varietati de specii migratoare, cum ar fi cele cu
deschizaturi verticale si elestee successive. Trebuiesc instalate
aparate de monitorizare a trecatorilor. Procesul de monitorizare va
permite studierea trecatorilor in vederea altor proiecte de trecatori
in context regional.
14. Pentru baraje inalte unde numarul de specii este putin cunoscut din
punct de veder al inotului, migratie si populatiei este mai buna o
concentrare initiala asupra partii inferioare a trecatorii, de exemplu
construirea si optimizarea sistemului de strangere a pestelui incluzand
intrarea, mentinerea si construirea unui helesteu folosit pentru
capturarea pestelui in vedrea transportului contra curent, cel putin in
faza initiala.
15. Proiectarea trecatorilor implica o multitudine de cunostinte.
Inginerii, biologii si managerii trebuie sa lucreze laolalta.
Facilitatile trecatorilor trebuie evaluate sistematic. Trebuie tinut
cont de faptul ca tehnica trecatorilor este empirica in adevaratul sens
al cuvantului, de exemplu bazata pe reactia din obisnuinta. Cele mai
mari progrese in tehnica trecatorilor au facut-o tarile care au
sistematizat procesul si in cele in care s-au dorit rezultate ale
monitorizarii.
16. Nu trebuie uitata eficacitatea acestor trecatori. Aditional
problemelor legate de trecatori ca si obstacole, exist efecte indirecte
ale barajelor care se pot dovedi de o importanta majora cum ar fii
schimbarile de curs, calitatea apei, cresterea numarului de
pradatori
si schimbarile dramatice ale habitatului in amonte si aval. Protectia
speciilor migratoare pentru un baraj trebuie studiata intr-un context
mai larg si nu numai din punct de vedere al
trecatorilor.
2. Migratia pestilor
Populatia pestilor este foarte dependenta de
caracteristicile
habitatului acvatic care sustine toate functiile lor biologice. Aceasta
dependenta este se observa la speciile migratoare care necesita
diferite medii pentru principalele stadii ale vietii cum ar fii
reproducerea, fatarea puietilor, cresterea si maturizarea sexuala.
Specia trebuia sa treaca dintr-un mediu in altul pentru a supravietui.
A devenit obisnuinta clasificarea speciilor
dupa capacitatea lor
de a face fata in diferite stadii a vietii lor la ape cu salinitate
diferita (McDowall, 1988) :
Intreaga viata a speciei potadromos are loc in apele proaspete ale unui
rau
(Northcote, 1998),
zonele de reproducere si de hranire pot fi la distante ce variaza de la
cativa metri la sute de kilometrii. Ciclul vietii al speciei diadromous
are loc atat in ape proaspete cat si in ape marine, cu distante ce
ajung pana la cateva sute de kilometrii intre zonele de reproducere si
cele de hranire.
Exista doua grupuri diferite in specia
diadromous:
- Specia anadromous(somon), a carui reproducere are
loc in ape
proaspete si faza de crestere in mare. Migrarea in ape proaspete este
pentru imperechere.
- Specia catadromous(tipar), au ciclul vietii
inverstat. Migratia
catre mare este pentru reproducere. Ctadromia este mai putin intalnita
decat anadromia.
Specia Amphidromous isi petrece viata atat in ape proaspete, cat si in
mare, iar scopul migratie nu este reproducerea, ci hrana sau refugiul.
Exista aproximativ 8000 de specii care traiesc in ape proaspete si
12000 care traiesc in mare si exista aproximativ 120 de specii care se
migreaza regulat intre cele doua (Cohen, 1970).
3. Efectele barajelor asupra comunitatilor pestilor
Constructia barajelor are in general un impact major
asupra
populatiilor de pesti: migratia sau alte miscari pot fii oprite sau
intarziate, calitatea, cantitatea si accesibilitatea in habitat, care
joaca un rol important, pot fii afectate. Pestii pot suferii daune
majore in drul lor prin turbinele hidraulice sau la varsarea apei.
Schimbarile asupra modului de curgere si calitatii apei pot avea efecte
indirecte asupra speciilor. Cresterea numarului de pradatori in
amonte
si aval este legata tot de baraje, pestii find intarziati si
concentrati datorita prezentei barajului face habitatul favorabil
diferitelor specii pradatoare.
3.1Migratia in amonte
Un efect major al constructiei de baraje este scaderea speciei
anadromous. Barajul impiedica migratia intre zonele de hranire si
reproducere. Efectele pot fii sever si pot duce la disparitia unor
specii.
Inca din secolul 19, a avut loc un declin continuu si in
crestere in
stocurile de diadromous in Franta: in majoritatea cazurilor, principala
cauza a declinului a fost constructia de baraje care au incetinit
migratia in amonte. Efectele negative ale ascetei obstructionari asupra
speciei anadromous ( in special somon Atlantic si scrumbie Allice) au
fost mai importante decat poluarea apei si distrugrea habitatelor in
raurile principale. Obstructionarea a fost motivul disparitie
intregului stoc ( somon in Rihne, Siena si Garonne) sau limitarea
pentru diferite specii in mare parte a bazinelor (somon on Loire,
scrumbie in Garonne sau Rhone). In special stocurile de sturioni au
fost menintate de barajele hidroelectrice de pe Volga, Don sau
Caucasian. Pe Coasta de Est a SUA, constructia de baraje a fost
identificata ca fiind principala cauza a exctinctiei sau lipsei de
migratie a speciilor ca somon si scrumbie pe raurile Conneticutt,
Merrimack sau Penobscott.
Zhong&Power (1996) au raportat ca numarul speciilor de pesti
a
scazut de la 107 la 83 datorita intreruperii migratiei de catre barajul
Xinanjiang(china). Reducerea biodiverstitatii a avut loc nu numai in
partea inundata, ci si pe parte de dupa baraj. Quiros (1989) a
mentionat ca datorita constructiilor de baraje din partea nordica a
raurilor din America Latina a dus la disparitia specie de potadromous
in raurile din amonte de baraj.
3.2Migratia in aval
In primele stadii ale constructiei unui baraj, inginerii si biologii au
fost preocupati cu construirea unor trecatori in aval. Trecerea prin
turbinele hidraulice si prin varsare nu au fost considerate cauze ale
scaderii migratiei in aval. Experienta a aratat ca problemele cu
migratia in aval adus la scaderea speciei de diadromous.
Pentru specia de potadromous trecerea in ava la barajele hidroelectrice
este considerata mai putin importanta in Europa si America de Nord.
Insa anumite specii de potadromous pot migra pe distante foarte lungi,
deci nevoia de trecatori exista.
|