Piatra Craiului
Categoria: Referat
Geografie
Descriere:
In ansamblul Carpatilor Meridionali, caracterizati prin masivitate, in
partea de est apare un “accidend” morfologic, dat de prezenta unei bare
calcaroase impunatoare, orientata pe directia SV-NE. Pitorescul
deosebit, prapastiile ce apar de o parte si de alta a crestei
principale, relieful carstic determinat de roca ce constituie masivul.
Toate au impus o denumire pe masura grandorii sale – Piatra Craiului... |
|
|
1
Piatra Craiului
PERLA COROANEI CARPATICE
In ansamblul Carpatilor Meridionali, caracterizati prin masivitate, in
partea de est apare un “accidend” morfologic, dat de prezenta unei bare
calcaroase impunatoare, orientata pe directia SV-NE. Pitorescul
deosebit, prapastiile ce apar de o parte si de alta a crestei
principale, relieful carstic determinat de roca ce constituie masivul.
Toate au impus o denumire pe masura grandorii sale – Piatra Craiului.
Spre deosebire de masivele insiruite de-o parte si de alta (Bucegi,
Iezer, Fagaras), impresionante prin volumul impunator si aspectul
alpin, PiatraCraiului constrasteaza cu formele masive, carora le opune
profilul ei indraznet, dispus de-a curmezisul liniei generale a
Carpatilor Meridionali, ca o creasta izolata si individualizata, incat
inaltimile aflate in vecinatatea sa apar ca niste simple coline, numite
de localnici “galme” sau “piscuri”.
Catre nord – vest si nord, limita Pietrei Craiului urmeaza Valea Barsa
Mare, care desparte masivul de muntii Tagla si Pesani, iar la est
limita urmareste vaile Raul Mare al Zarnestilor si Dambovicioara,
dincolo de care se afla Magura Branului si munceii
Dambovicioarei. Spre sud si vest , limita este data de sectorul
superior al Dambovitei, amonte de confluenta cu Dambovicioara, dincolo
de care se afla Masivul Iezer.
Un masiv cu un relief aparte
Din punct de vedere orografic, Piatra Craiului se prezinta ca o culme
inalta de peste 2000 m (2244 m – varful “La Om”), unica, fara
ramificatii, cu aspect alpin, versantul vestic foarte abrupt, aproape
de verticala, avand o inaltime de sute de metri, iar versantul estic
asemanator ca forma, este mai putin inalt. Masivul este alcatuit
aproape in totalitate din calcare jurasice, dispuse sub forma unui
sinclinal suspendat. Depozitele calcaroase se extind pe versantul estic
in dreptul localitatilor Sirnea si Pestera, unde vin in contact cu
depozitele conglomeratice ce alcatuiesc partial Culoarul Rucar-Bran. Pe
flancul vestic, calcarele se extind doar pana la baza abruptului,
astfel incat poalele Pietrei Craiului sunt alcatuite din sisturi
cristaline identice cu cele din Fagaras si Iezer.
Prezenta calcarelor pe un teritoriu atat de vast a impus o serie de
fenomene carstice, detasandu-se pesterile, avenele, arcadele,
portalurile, ferestrele, izbucurile, cheile, abrupturile si trenele de
grohotis. Printre cele mai cunoscute sunt cheile Dambovicioarei si
Brusturetului, precum si Pestera Dambovicioarei.
In masa calcaroasa din flancul estic, vaile Cheia, Vladusca, Cheia de
sub Grind, Copilului s.a. si-au scluptat vai adanci, epigenetice, cu
sectoare inguste de chei. Intre culmea principala, inalta, si cea
secundara se afla un platou dezvoltat pe roci conglomeratice, strabatut
spre sud de izvorul Dambovicioarei, numit si Valea cu Apa. Valea sa
larga din sectorul conglomeratic se continua cu un sector foarte
ingust la intrarea in masa de calcare dure, sector ce se continua
pana la varsarea in Dambovita, cu unele mici intreruperi. Cheile
Dambovicioarei se extind in lungul paraului omonim pe o lungime de
circa 5 km, peretii ridicati aproape de verticala depasind pe alocuri
inaltimea de 200 m. in lungul acestui sector de chei se intalnesc
izbucuri ( izbucul de la Galgoaia, izvoarele din Plai).
Tot pe flancul estic al masivului se impun ca forme de relief carstic
Avenul din Funduri si Avenul din Vladusca, Pestera cu Lilieci si
Pestera Gaura Sbarcioarei. In sud-vestul Pietrei Craiului, la poalele
Muntelui Pietricica, se remarca Cheile Mici ale Dambovitei (Cheile de
la Plaiul Mare), in al caror perete vestic se afla Pestera Ursilor.
Fenomene carstice se intalnesc si in nord-estul masivului, in lungul
Raului Mare al Zarnestilor. Aici se detaseaza sectorul de chei cu o
lungime de aproape 4 km, Prapastiile Zarnestilor, ai caror pereti de o
salbaticie si verticalitate impresionante ating 200 m inaltime. Tot in
acest sector apar cateva izvoare resurgente, cum ar fi Fantana Domnilor
si Fantana lui Botorog.
1
Pe flancul vestic al Pietrei Craiului se detaseaza ca fenomene carstice
“Arcadele de la Zaplaz”, arcada “Ceardacul Stanciului”, in vecinatatea
careia se gaseste Pestera Stanciului, o grota de care se leaga legenda
haiducului Stanciu al Bratului. Tot aici se gaseste intinsa zona a
“Marelui Grohotis”, cat si avenul “Moara Dracului”, o excavatiune de
mari dimensiuni situata pe Muchia Rosie.
Vai spectaculoase si pitoresti
In ceea ce priveste reteaua hidrografica, principalele ape care-si au
izvoare in acest masiv sunt Dambovita, Barsa Mare, Raul Mare al
Zarnestilor, Dambovicioara si Sbarcioara.Dambovita, ce-si trage izvorul
principal din estul Muntilor Fagaras, primeste o serie de mici afluenti
de pe flancul apusean al Pietrei Craiului, cei mai importanti fiind
Tamasul, Dragosloveni, Valea lui Ivan, Valea Speriatei s.a.
Barsa Mare, ale carei principale izvoare se gasesc in Muntii Fagaras si
Tagla - Persani, primeste de pe flancul vestic si nordic al Masivului
Piatra Craiului o serie de afluenti, dintrecare se detaseaza Barsa
Tamasului, Padina lui Calinet, Padina Ursilor, Padina Sindileriei si
Padina Calului.
Raul Mare al Zarnestilor, afluent al Barsei Mari, isi are obarsia pe
versantul rasaritean al Pietrei Craiului, unde sunt raspandite
numeroasele sale izvoare (Curmaturii, Cheii, Martoiului, Brusturelui,
Vladusca, Zanoagei si Padina lui Danisor). Dambovicioara prezinta o
succesiune de izvoare pe flancul estic si sud-estic al Pietrei
Craiului, cele mai pitoresti fiind Valcelul Gainii, Cheia de sub Grind,
Capatanelor, Lespezilor, Steghiei, Copilului, Funduri, Muierii,
Pesterii s.a.
Unicate floristice si faunistice
In ceea ce priveste ocrotirea naturii, aici s-a declarat doar o
rezervatie naturala, “Piatra Craiului Mare”, o rezervatie cu o
suprafata de peste 1200 ha, ce se extinde pe ambii versanti ai Pietrei
Craiului, in sectorul cuprins intre varful La Om si Curmatura, foarte
bogata in elemente de peisaj (relief carstic), flora si fauna. Ca
monumente ale naturii, putem mentiona garofita Pietrei Craiului
(Dianthus callizonus), ce-si gaseste adapost doar in acest areal
geografic. Floarea de colti (Leontopodium alpinum) se afla in pericol
de disparitie din acest masiv, datorita inclinatiei unor “turisti” de
a-si lua ca amintire aceasta nestemata a stancilor carpatice. Ca
monumente ale naturii se mai remarca argintica (Dryas octoptala),
brandusa (Crocus moesiacus), bulbucii (Trollius europaeus), ghintura
galbena (Gentiana lutea), sangele voinicului (Nigritella nigra),
smirdarul (Rhododendron kotsdhyi) si tisa (Taxus baccata).
Dintre elementele faunistice ale Pietrei Craiului declarate monumente
ale naturii sunt de amintit capra neagra (Rupicapra rupicapra), rasul
(Lynx lynx), cocosul de munte (Tetrao urogallus), acvila (Aquila
chrysaetos) si pastravul (Salmo trutta fario).
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|