NORVEGIA Categoria: Referat Geografie
Descriere: Norvegia este alcătuita in mare parte din platouri montane, cu stănci
goale, si are relativ puÅ£in teren agricol. Dar râurile rapide care vin
din munţi asigura electicitate foarte ieftina. Norvegia generează mai
multa putere hidroelectrica pe cap de locuitor decât orice alta tara.
Produse importante ale Norvegiei includ produse chimice, metale,
petrol, produse semipreparate, masa lemnoasa si hârtie. Norvegia este
una dintre cele mai mari producătoare de petrol datorita rezervelor
uriaşe din Marea Nordului. Acest lucru i-a făcut pe norvegieni sa
devină unii dintre cei mai bogaţi oameni din lume.... |
|
||
|
|
|||
|
1 NORVEGIA Norvegia este o tara îngusta si lunga situata in nord-vestul continentului european. O treime din Norvegia (partea de nord) este situata deasupra Cercului Polar si este numita "Taramul Soarelui de la Miezul Nopţii". Pentru ca aceasta regiune este situata atât de in nord, in fiecare vara sunt perioade când soarele straluceste 24 de ore pe zi. Oslo , capitala Norvegiei si cel mai mare oraş, se afla in partea de sud a tarii. Majoritatea norvegienilor locuiesc in apropierea sau de-a lungul coastei. Vanturile încălzite de mare dau coastei ierni mult mai blânde decât cele din regiunile din nord, iar zăpada se topeşte mult mai repede aici. Chiar si la nord de Cercul Polar, aproape toate porturile norvegiene sunt lipsite de gheata tot timpul anului. Zonele din interiorul teritoriului au o clima mult mai rece, iar zăpada este prezenta mai tot timpul anului. Mii de ani oamenii au folosit schiurile pentru a merge pe pamantul acoperit de zăpada. Astăzi, sportul naţional al Norvegiei este schi-ul. Majoritatea norvegienilor invata sa schieze chiar înainte de a merge la scoală. Norvegia, alături de Danemarca si Suedia este una din tarile scandinave. Vikingii au locuit in cele trei tari acum o mie de ani. Vikingii din Norvegia au fost cei care au navigat pana in Islanda si Groenlanda stabilind acolo colonii. In jurul anului 1000 d.Chr., Leif Ericson a fost cel care navigând din Groenlanda spre vest a atins tarmul american. A fost prima expediţie europeana către America. Inca de pe vremea vikingilor norvegienii au fost navigatori iscusiţi. Coasta Norvegiei este faimoasa pentru multele sale crestături numite fiorduri (golfuri înguste si alungite), care asigura porturi foarte bune. Bancuri importante de peste se afla la vest de coasta, pestele uscat reprezentând un export important inca din anii 1200. Norvegia a început sa-si dezvolte flota navala in timpul anilor 1600. Astăzi, industria navala si a pescuitului a Norvegiei sunt printre cele mai mari ale lumii. Silvicultura a jucat, in mod tradiţional, un rol important in economia tarii. Silvicultura reprezintă inca o industrie importanta. Copaci crescuţi pentru a fi comercializaţi acoperă secţiuni întinse din partea de ses. Norvegia este alcătuita in mare parte din platouri montane, cu stănci goale, si are relativ puţin teren agricol. Dar râurile rapide care vin din munţi asigura electicitate foarte ieftina. Norvegia generează mai multa putere hidroelectrica pe cap de locuitor decât orice alta tara. Produse importante ale Norvegiei includ produse chimice, metale, petrol, produse semipreparate, masa lemnoasa si hârtie. Norvegia este una dintre cele mai mari producătoare de petrol datorita rezervelor uriaşe din Marea Nordului. Acest lucru i-a făcut pe norvegieni sa devină unii dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Pe scurt despre Norvegia Capitala: Oslo Limba oficiala: Norvegiana ( Bokmal si Nynorsk ). Denumirea oficiala: Kongeriket Norge (Regatul Norvegiei). Constituţia: Monarhie (din 1991 Regele Harald V). Populaţia: estimata in 1998 la 4.400.000 locuitori, densitate 11 persoane/kilometru pătrat, distribuţie: 74% urbana, 26% rurala. Ziua naţionala: Ziua Constituţiei, 17 mai Imnul naţional: " Ja, vi elsker dette landet " ("Da, iubim acest pamant"). Guvernul: primul ministru (azi Kjell Magne Bondevik), parlamentul ( Storting ) cu 165 de membri aleşi pe termen de 4 ani. Întreaga tara este impartita in 19 provincii, fiecare cu propriul guvern local. Toţi cetatenii norvegieni care au împlinit 18 ani pot vota. Suprafaţa: 386.958 km patrati, inclusiv Svalbard si Jan Mayen . Cea mai mare distanta: de la nord-est la sud-vest 1.752 km, de la nord-vest la sud-est: 430 km. Lungimea coastei: 2.650 km. Altitudinea maxima: Galdhoppigen , 2.469 m deasupra nivelului marii, minima: nivelul marii. Moneda: coroana norvegiana (1 euro = 8.45 NOK, martie 2004) Produse de baza: agricultura – orz, ovăz, fan, cartofi, creşterea animalelor, lapte; pescuitul – cod, hering, macrou; exploatare forestiera – cherestea; produse industriale – aluminiu, produse chimice, produse semipreparate, produse petroliere rafinate, nave maritime, masa lemnoasa si hârtie; mineritul – zăcăminte de fier, plumb, molibdenita, pirite, zinc, petrol si gaze naturale. Armata: barbatii norvegieni intre 19 si 44 de ani sunt solicitaţi sa îndeplinească un stagiu intre 12 si 15 luni in armata tarii. Membra NATO. PIB: 177.7 miliarde USD (2000) PIB pe cap de locuitor: 39.400 USD (2000) Creşterea PIB: 2,2%, inflaţie: 2,2% (2000) Stiati ca…? ..un viking norvegian, Leif Ericson a descoperit America in jurul anului 1.000 d.Chr. (cu aproape 500 de ani înaintea lui Columb, 1492 d.Chr) ..norvegianul Roald Amundsen a fost primul om care a atins Polul Nord (1911)? ...Norvegia are a patra flota din lume ca mărime (după Grecia, Japonia si SUA) si una din cele mai mari industrii ale pescuitului (după Japonia)? ...Norvegia generează cea mai mare putere electrica din lume pe cap de locuitor? ...norvegienii sunt pe locul 2 in lume la venituri pe cap de locuitor din lume (după Suedia)? ...Norvegia are cel mai mare procentaj de abonaţi la telefonia mobila, 45%, după Finlanda, 48%? ...norvegienii au inventat faimoasele agrafe de prins hârtiile? ...norvegienii au inventat schiurile? Atracţii turistice fierbinţi Norvegia a fost nominalizata de multe ori in chestionarele turistice ca unul dintre cele mai frumoase locuri din lume. Ceea ce o face atât de frumoasa sunt fiordurile cu munţii inalti, cu stâncile ascuţite care se termina abrupt in mare. Niciunde in lume nu exista o coasta atât de spectaculoasa si crestata aşa cum este cea din Norvegia, si a devenit faimoasa pentru asta. In Norvegia exista câteva muzee cu unele din cele mai bune ramasite ale vikingilor. Printre altele – faimoasele Gokstadskeppet si Osebergsskepet – doua corăbii de lupta vikinge foarte bine păstrate, din 850 d.Chr, si o barca pentru înmormântare, pot fi văzute la Vikingskiphuset in capitala Oslo (in zona Bygdoy ). Un alt monument remarcabil este faimoasa Stavkirche din Vagamo, o biserica din 1100-1200 construita din lemn cu decoraţiuni incredibile in lemn. In nord se afla Nordkap , cel mai nordic punct al Europei. Nu departe de Nordkap se afla insulele Lofoten unde turiştii pot pleca la vanatoare de balene. Oamenii Norvegia are o populaţie de aproximativ 4,4 milioane. Norvegienii sunt scandinavi, fiind inruditi cu danezii si suedezii. Norvegienii au legături puternice si cu americanii. Pe la sfarsitul anilor 1800 începutul anilor 1900 mai mult de 600.000 de norvegieni au migrat in Statele Unite in căutarea de slujbe mai bune. Nici o alta tara, cu excepţia Irlandei, nu a dat Statelor Unite mai mulţi imigranţi in raport cu populaţia. Aproximativ 20.000 de sami locuiesc in nordul Laponiei. Acea regiune are, deasemenea, circa 10.000 de persoane cu stramosi finlandezi. Norvegia are aproximativ 135.000 de imigranţi din Iran, Pakistan, Turcia, din Africa, Statele Unite, Asia de sud est si din alte tari europene. Limba Norvegiana are doua forme – Bokmal si Nynorsk – care sunt combinate intr-una singura numita Samnorsk . Bokmal si Nynorsk sunt limbi destul de similare pentru cineva care vorbeşte una dintre ele sa inteleaga pe alta care vorbeşte cealaltă forma. Şcolile pot alege una din cele doua limbi ca limba principala, dar toţi copii invata sa le citească pe amândouă. Sami vorbesc deasemenea limba lor care este asemănătoare cu finlandeza. Bokmal, care mai este numita si Riksmal , este forma cea mai folosita in zonele urbane si in şcolile norvegiene. Bokmal este forma norvegiana a limbii daneze. Are aproape acelaşi vocabular si mod de scriere ca daneza, dar pronunţia este mult diferita. Bokmal s-a dezvoltat in timpul uniunii politice cu Danemarca, care a durat din 1380 pana in 1814. In timpul acestei perioade Bokmal a înlocuit vechea norvegiana. Nynorsk, numita iniţial Landsmal , a fost creata pe la mijlocul secolului XIX ca reacţie la influenta daneza. Nynorsk era bazata pe mai multe dialecte care se dezvoltaseră in sate in timpul uniunii cu Danemarca. Viata de zi cu zi Aproape trei sferturi din populaţia norvegiana locuieşte in mediul urban. Dar Norvegia este mai puţin urbanizata decât Suedia sau Danemarca, unde 4/5 din populaţie locuieşte in oraşe. Oslo, capitala Norvegiei si cel mai mare oraş, are aproape 500.000. alte oraşe mari in Norvegia: Bergen , Drammen , Kristiansand , Stavanger si Trondheim . Oraşele norvegiene se continua cu suburbiile, dar si aşa sunt mult mai mici decât oraşele europene. Acestea au puţine clădiri comerciale foarte înalte si le lipseşte ritmul de viata alert care se gaseste in oraşele industriale ale altor naţiuni. Standardul de viata si bunăstarea sociala ale Norvegiei au păstrat oraşele fara mahalale si case darapanate. Majoritatea norvegienilor si a imigranţilor locuiesc in apartamente moderne in sau langa zonele urbane principale. Norvegienii mai instariti deţin adesea case din lemn (pentru o singura familie). Foarte mulţi isi vopsesc casele in culori atractive. Unii norvegieni deţin si mici cabane de-a lungul coastei sau in munţi, pe care le folosesc in week-end. Norvegia are foarte putina poluare industriala folosirii extensive a energiei hidroelectrice si a gazelor naturale in industrie. Şomajul este foarte scăzut conform standardelor internaţionale. Mulţi dintre imigranţii din Norvegia lucrează in locuri de munca prost plătite. Prezenta lor a provocat nemulţumiri din partea unor norvegieni din cauza beneficiilor de care au parte imigranţii prin intermediul sistemului de securitate. Aproximativ un sfert din populaţia norvegiana locuieşte in zona rurala. Populaţia rurala este concentrata de-a lungul coastei vestice si in zona sud-estica a Norvegiei, care are dealuri joase, potrivite pentru agricultura. Mulţi dintre locuitorii din zonele rurale se îndeletnicesc cu pescuitul. Unii pleacă de acasă luni de zile pentru a pescui in Marea Nordului si in nordul Oceanului Atlantic. Numeroasele fiorduri, râuri si munţi ai Norvegiei îngreunează foarte mult locuitorii din zonele rurale sa calatoreasca. Zăpada si gheata fac multe drumuri impracticticabile majoritatea anului. Din aceste motive, oamenii din zonele rurale se bazează foarte mult pentru transport pe bărci si sistemul de cai ferate electrificate. Mâncarea si băutura Norvegienii mananca de obicei patru mese pe zi, dar multe familii de fermieri manca de cinci ori chiar. Micul dejun include in general cereale si sandwich-uri cu branza, gem, hering, marmelada sau felii de carne. Sandwich-ul cu branza de capra este preferatul norvegienilor. Sandwich-urile sunt deasemenea mâncate la prânz si la cinele târzii. Cina este de obicei singura masa calda a zilei. Include supa, carne de animale sau peste, cartofi, legume si desert. Persoanele din oraşe iau cina seara in timp ce fermierii o mananca la mijlocul zilei. Norvegienii beau cafea in timpul zilei si mai ales după masa. Multor norvegieni le place berea, care este deseori servita cu un lichior incolor numit aquavit. Ceaiul, laptele si băuturile răcoritoare sunt deasemenea populare in Norvegia. Religia Biserica oficiala este, conform constituţiei, Biserica Luterana Evanghelica, de care aparţin 88% dintre locuitori, dar alte religii sunt deasemenea recunoscute. Educaţie Aproape toţi adulţii norvegieni ştiu sa scrie si sa citească. Legea norvegiana cere ca de la 7 pana la 16 ani copii sa meargă la scoală. Şcoala primara durează 6 ani si este urmata de 3 ani de gimnaziu după care urmează alţi 3 ani de liceu. Liceul asigura cursuri pentru cei care doresc sa continue cu studiile universitare. Bergen, Oslo, Tromso si Trondheim au fiecare cate o universitate. Şcolile superioare includ deasemenea si o reţea regionala de colegii si alte câteva instituţii tehnice sau specializate. 1 Arta Norvegienii au contribuit foarte mult la dezvoltarea artei. Piesele scrise de Henrik Ibsen la sfarsitul secolului XIX i-au adus faima ca părinte al dramei moderne. Trei scriitori norvegieni au primit premiul Nobel pentru literatura. Pictorul Edward Munch a constituit o influenta puternica asupra stilului expresionist de la începutul secolului XX. Statui de Gustav Vigeland , poate cel mai mare sculptor norvegian, pot fi văzute in parcul Frogner din Oslo. Edward Grieg , cel mai cunoscut compozitor norvegian, a folosit melodii din folclor pentru piesele sale orchestrale. Arhitectura norvegiană contemporană După cel de-al doilea război mondial, în Norvegia au apărut o serie de arhitecţi remarcabili, care au dominat arhitectura ţării până la sfârşitul secolului. Chiar dacă, în zilele noastre, o mare parte dintre ei s-au retras sau au murit, o generaţie nouă de arhitecţi tineri şi talentaţi şi-a făcut apariţia şi se bucură de recunoaştere pe plan naţional şi internaţional. Bisericile din lemn Între anii 1100 şi 1300 s-au construit aproximativ 1 000 de biserici din lemn în Norvegia. Mai puţin de 30 din aceste biserici s-au păstrat până în zilele noastre. Arheologii au descoperit dovezi care arată că s-au construit biserici din lemn în toată Europa de Nord, dar ele nu s-au păstrat decât în sudul Norvegiei. Publicul a devenit conştient de importanţa acestor biserici din lemn în secolul al XIX-lea, datorită tablourilor romantice ale pictorilor Johannes Flintoe şi J. C. Dahl. În acea perioadă au început arhitecţii să numere, să înregistreze şi să supravegheze aceste biserici, ameninţate cu demolarea. În 1844, un grup de entuziaşti a fondat Societatea pentru Conservarea Vechilor Monumente Norvegiene, în scopul îngrijirii clădirilor vechi importante. În prezent, societatea se ocupă cu întreţinerea a opt biserici din lemn. Alte patru biserici sunt situate în muzee în aer liber. Tehnica tradiţională lafting, sau a construcţiei din grinzi, constă în chertarea grinzilor şi prinderea lor unele de altele pe orizontală, pentru a crea pereţi masivi. Tehnica construcţiei din scânduri, pe de altă parte, implică existenţa unui cadru realizat din stâlpi verticali. Pereţii se completează cu scânduri lungi care sunt şi ele ridicate pe verticală, într-un mod care aminteşte de construcţia unei nave. La cele mai vechi construcţii din scânduri, stâlpii se împlântau direct în pământ, iar din această cauză putrezeau. Ulterior, constructorii de biserici au realizat o bază, sau talpă inferioară, din grinzi orizontale aşezate pe o fundaţie de piatră. Toate elementele verticale (inclusiv stâlpii de mari dimensiuni, denumiţi catarge) erau montate în găuri din talpa de bază, folosindu-se doi până la patru stâlpi pentru un perete. Vârful fiecărui stâlp, înalt de 8 – 9 metri, era prins de o centură superioară, cu ajutorul unor îmbinări articulate şi al unor contra-vântuiri. Bucăţi importante din fiecare perete erau asamblate la sol şi ridicate perpendicular pe fundaţie. Există mai multe tipuri de biserici din scânduri de lemn. Cele mai simple nu au decât un naos şi un altar, iar acoperişul se sprijină pe pereţi. Unele biserici prezintă un pilon înalt în mijloc, care susţine o fleşă şi întăreşte pereţii. Cele mai mari şi mai complexe biserici din scânduri de lemn au în centru o încăpere aflată la etajul superior, sprijinită pe stâlpi şi înconjurată de o galerie la nivelul inferior. Intrările din lemn sunt de cele mai multe ori bogat decorate cu sculpturi complexe. Urnes Borgund Timp liber Sporturile in aer liber reprezintă o parte importanta a vieţii norvegienilor. Zone de recreere se afla la mici distante de casele lor. Schi-ul, sportul naţional al Norvegiei, se poate sa fi fost inventat aici ca mod de deplasare întrucât tara era si este acoperita de zăpada. Mulţi norvegieni pleacă in excursii traversând tara cu schiurile pentru a ajunge din munţi la dealurile împădurite. Aproape fiecare oraş are o trambulina pentru săriturile cu schiuri. Al doilea sport de iarna ca popularitate este patinajul pe gheata. Norvegienii joaca pe patinoare mari un fel de hockey cu 11 jucători in echipa. Fotbalul este sportul de vara favorit. Pădurile si munţii Norvegiei asigura multe oportunitati recreaţionale. In week-end-uri, mulţi norvegieni pleacă in drumeţii pe dealuri si in zonele împădurite. Unii norvegieni se duc la cabanele lor din munţi unde petrec câteva saptamani in timpul vacantei de vara. Mulţi adulţi prefera deasemenea vânatul. Navigarea este populara pentru cei care locuiesc de-a lungul coastei. In plus, numeroasele fiorduri, lacuri si râuri atrag mulţi pescari entuziaşti. Înotul este destul de popular si el. Bunăstarea sociala Guvernul Norvegiei asigura populaţiei numeroase servicii sociale. Toate familiile cu mai mult de un copil primesc o alocaţie anuala pentru fiecare copil sub 16 ani, începând cu al doilea. Aceste familii pot primi si ajutor financiar pentru a plăti chiria. Guvernul garantează tuturor persoanelor angajate un concediu plătit de patru saptamani. Familiile numeroase cu venituri medii sau mici plătesc taxe naţionale mici sau chiar deloc, iar taxele lor locale sunt reduse. Legea Asigurărilor Naţionale, care a intrat in vigoare in 1967, a combinat multe programe sociale existente. Toţi norvegienii sunt obligaţi sa participe la acest sistem. Acesta include pensii de vechime in munca, reconversie profesionala si ajutoare pentru mame, orfani, văduve si văduvi si persoane cu handicap. Alta schema de asigurări asigura îngrijire medicala si spitalizare gratuita pe langa plata salariilor in timpul in care angajaţii sunt bolnavi. Costurile acestor scheme sunt suportate de către persoanele asigurate, angajatorii lor, de administraţiile locale si de guvern. Teritoriul si clima Majoritatea Norvegiei este un platou muntos înalt. Inaltimea sa medie este de 457 metri deasupra nivelului marii, ceea ce o face una dintre cele mai muntoase tari din lume (Elvetia este cea mai stancoasa tara din lume). Numai o cincime din Norvegia are o altitudine mai mica de 150 metri. Norvegia are trei regiuni principale: (1) Platoul Muntos, (2) Câmpiile de Sud-Est si (3) Câmpiile Trondheim. Platoul Muntos este acoperit de stânci goale care au fost netezite si rotunjite de gheţari. Gheţarii au format deasemenea multe lacuri, mai ales pe platoul Hardanger . In zonele înalte ale Norvegiei, cele peste 1980 metri, zăpada si gheata acoperă permanent aproximativ 3.110 km patrati. Gheţarul Jostedal cu o suprafaţa de 487 km patrati este cea mai mare suprafaţa acoperita de gheata din Europa, in afara de Islanda. Zona câmpiilor de Sud-Est consta mai ales din văile râului Glama , care are 598 km, si din cele ale altor câteva râuri. Râurile sunt folosite pentru transportul cherestelei si pentru morile de apa. Cascadele lor asigura energie hidroelectrica. Câmpiile Trondheim includ zonele joase ale văilor largi. Pe langa pamantul propice pentru culturi, văile servesc deasemenea pentru rute importante ale cailor ferate către alte pârti importante ale Norvegiei si către Suedia. Fiordurile, indendatiile înguste in tarmul stâncos al Norvegiei, fac coasta una dintre cele mai crestate din lume. Cel mai lung, Sogne Fiord , pătrunde in teritoriul Norvegiei 204 km. Coasta Norvegiei are o lungime de 2.650 km, dar incluzând fiordurile si peninsulele se ajunge la o lungime de 21.350 km, ceea ce echivalează cu jumătate din distanta care ar trebui parcursa pentru a da ocol Pamantului. Aproape 150.000 de insule se afla de-a lungul coastei norvegiene. Unele sunt doar nişte stânci care apară totuşi tarmul de furtunile de pe mare. Climatul Norvegiei este mult mai blând decât al altor tari aflate la aceeaşi latitudine, mai ales in partea coastei de vest. Langa Insulele Lofoten , de exemplu, temperaturile in ianuarie ajung pana la 25 grade Celsius. Zăpada care cade de-a lungul coastei se topeşte aproape imediat. Curentul cald al Atlanticului de Nord si Curentul Golfului ţin aproape toate porturile deschise, nepermitand formarea sloiurilor de gheata. In timpul iernii regiunile din interiorul Norvegiei sunt mai reci din cauza ca munţii opresc vanturile calde dinspre mare. Zăpada acoperă tara aproape trei luni pe an. In timpul verii, când marea este mai rece decât tarmul, vanturile de vest răcesc coasta mai mult decât teritoriul din interiorul tarii. Cele mai calde veri sunt in văile din sud-est. Ploaia cade mai puţin in regiunile interne decât pe coasta. Norvegia de nord se afla pe taramul "Soarelui de la Miezul Nopţii" aşa ca aproape toata vara este lumina continua. Numărul zilelor de lumina continua creste cu cat mergi mai spre nord. In zonele cele mai nordice ale Norvegiei soarele ramane pe cer aproximativ 2,5 luni. Sudul Norvegiei nu are niciodată zile cu lumina continua, deşi in timpul verii soarele straluceste 19 ore. Iarna, Norvegia are perioade similare, dar de întuneric. In cele mai nordice zone ale tarii soarele nu răsare deloc pentru aproape 2 luni. Sudul Norvegiei are lumina in fiecare zi, deşi in mijlocul iernii doar 6 ore. Cerul in timpul nopţii continue – mai ales in zonele nordice ale Norvegiei - deseori este animat de Aurora Boreala, sau cum mai este ea numita, Luminile Nordului. Economia Norvegia are o economie foarte bine dezvoltata. Din anii 1940 veniturile naţiunii provenite din producţia de bunuri a crescut foarte mult. Şomajul a fost, in tot acest timp, foarte redus. Creşterea economica rapida a rezultat din (1) programele guvernamentale de promovare a investiţiilor si a industriilor, si din (2) cererea externa ridicata pentru bunurile si serviciile norvegiene. Apele Norvegiei asigura cele mai valoroase resurse. Resurse importante de petrol si gaze naturale se găsesc in Marea Nordului. Râurile si marile Norvegiei sun bogate in peşti. Numeroasele râuri repezi ale Norvegiei sunt folosite pentru a produce energie hidroelectrica. Pamantul norvegian este sărac in resurse naturale. Aproape 60% din Norvegia este alcătuita din munţi si câmpii acoperite in mare parte de roci goale. Numai 3% din Norvegia constituie teren agricol. Pădurile acoperă mai mult de 20% din teritoriu. Ca si alte naţiuni industrializate, industria serviciilor este in continua creştere. Industria serviciilor reprezintă 64% din PIB-ul Norvegiei, care a fost 165,3 miliarde USD (1998). Industria reprezintă 32% din PIB, iar agricultura, silvicultura si pescuitul, luate împreuna, reprezintă 4% din PIB. In 1960, salariaţii din industria serviciilor reprezentau 44% din forţa de munca. La sfarsitul anilor 1980, serviciile reprezentau 69% din forţa de munca. Industria producătoare de bunuri s-a dezvoltat mult mai târziu in Norvegia decât in celelalte tari industriale mari. Acele tari aveau propriile zăcăminte de cărbuni cu care sa-si asigure combustibilul pentru utilaje. La începutul secolului XIX Norvegia trebuia sa importe cărbuni pentru fabricile sale, lucru care făcea ca producţia sa fie costisitoare, împiedicând dezvoltarea industriei. Pana in secolul XX, Norvegia reuşise sa-si dezvolte producţia de energie electrica ieftina (hidroenergia). Fabricile s-au îndreptat către hidroenergie pentru a-si asigura necesarul de putere electrica. Ca rezultat, industria manufacturiera s-a dezvoltat rapid devenind astăzi una din cele mai importante. Aproape jumătate din fabrici se găsesc in zona Oslo. Cele mai importante produse sunt: produsele din petrol, chimicale, metale precum aluminiu si magneziu, produse semipreparate, materiale lemnoase si hârtie. Norvegia este una din principalele producătoare de alumini. Acest metal este procesat din bauxita importata si pentru ca energia electrica este ieftina aluminiul este produs mai ieftin. Norvegia produce deasemenea imbracaminte, echipament electric, mobila si nave mici. Foratul a devenit o activitate economica majora prin anii 1970, când tara a început sa extragă petrol si gaze naturale din Marea Nordului. Astăzi, petrolul si gazele naturale aduc mai mult de 50% veniturile tarii. Zăcămintele de fier si pirite, din care se extrag cuprul si sulfurile, sunt prezente si in Norvegia, de unde sunt de altfel si extrase. Alte minerale include plumb, molibdenita si zinc. Cărbunii sunt extraşi numai din Svalbard , o insula situata la nord de Norvegia. Silvicultura a fost o industrie importanta in Norvegia de sute de ani. Cheresteaua a început sa se export intens începând cu secolul XVI. Astăzi materia lemnoasa este folosita foarte mult pentru hârtie. Norvegia de foarte mult a fost o tara importanta din punct de vedere al pescuitului. In Norvegia se pescuiesc in medie 1,8 milioane tone de peste pe an. Pescadoarele norvegiene prin mari cantitati importante de cod, hering, macrou si egrefin. Majoritatea peştelui este procesata pentru export. Vanatoarea de balene s-a stins brusc in anii 1960. Numărul mare de balene prinse de Norvegia si de alte naţiuni au dus la ameninţarea cu dispariţia a mai multor specii de balene. De la începutul secolului XX centralele hidroenergetice au produs majoritate energiei electrice necesare industrie precum si populaţiei. Dar de la descoperirea petrolului si gazelor naturale din Marea Nordului folosirea produselor petroliere in industrie si transporturi s-a extins. Norvegia depinde foarte mult de comerţul extern pentru a-si menţine standardul de viata la un nivel ridicat. Norvegia, cu resursele sale naturale limitate importa o varietate de alimente si minerale precum si produse finite. Petrolul si gazele naturale reprezintă principalele produse exportate de Norvegia. Alte exporturi include produse chimice, peste, utilaje, metale, echipament de transport si hârtie si cherestea. Flota comerciala a Norvegiei, una din cele mai mari ale lumii, reprezintă o sursa importanta de venituri pentru tara. Flota asigura servicii de transporturi in toate colturile lumii. Principalii parteneri comerciali ai Norvegiei sunt: Suedia, Germania si Marea Britanie. Norvegia are relaţii comerciale intense si cu alte tari europene, in special cu Danemarca, Olanda si Franta si cu Statele Unite. Norvegia nu este membra UE. In timpul celui de-al Doilea Război Mondial aproape jumătate din flota comerciala a Norvegiei a fost scufundata in timp ce transportau mărfuri pentru Aliaţi. După război, flota a crescut astfel incat a devenit una din cele mai mari ale lumii. Câteva sute de vase leagă oraşele de pe coasta si oraşele Norvegiei. In interior, feriboturile. Statul deţine si exploatează aproape toate caile ferate. Deasemenea deţine si o parte din Sistemul Aerian Scandinav, care zboară in toata lumea. Alte câteva companii aeriene asigura servicii curse regulate in toate pârtile Norvegiei. Principalele aeroporturi ale Norvegiei sunt in Oslo , Bergen si Stavanger . Norvegia are aproximativ 80 de ziare cotidiene. Cele mai importante cotidiene sunt: Aftenposten , Arbeiterbladet , Dagbladet si Verdens Gang . Statul deţine radio-ul si televiziunea naţionala, sistemul de telegraf si majoritatea serviciilor de telefonie. Istorie Date importante din istoria Norvegiei: 870 Vikingii norvegieni au colonizat Islanda. 900 Harold I a unit Norvegia. 985 Eric cel Roşu a colonizat Groenlanda 1000 Leif Ericson a ajuns in America de Nord 1349-1350 O epidemie de ciuma a ucis aproape jumătate din populaţia Norvegiei. 1380 Norvegia s-a unit cu Danemarca 1536 Norvegia a devenit o provincie daneza. Religia oficiala a Norvegiei a devenit Luteranismul. 1814 Danemarca a cedat Norvegia Suediei, dar a păstrat insulele norvegiene. 1884 Guvernul Norvegiei a devenit responsabil in locul regelui. 1905 Norvegia a devenit independenta. 1940-1945 Trupele germane au ocupat Norvegia. 1945 Norvegia a devenit membra ONU. 1949 Norvegia a devenit membra NATO. 1957 Regele Haakon al VII-lea a murit si a fost urmat de Olav al V-lea 1959 Norvegia si alte sase naţiuni au format EFTA (European Free Trade Association) 1967 Norvegia si-a început programul social, care a combinat mai multe scheme de asigurări sociale in Legea Asigurărilor Naţionale. Anii 1970 Norvegia a început sa extragă petrol si gaze naturale din Marea Nordului, stimulând astfelfoarte mult economia. In Norvegia, potrivit unui obicei străvechi, oamenii merg ei insisi in pădure sa aleagă si sa taie bradul de Crăciun. Pomul este întotdeauna împodobit de parinti, copiii ne-având voie sa-l vadă decât in Seara Ajunului. In dimineaţa de Crăciun, norvegienii merg in familie la biserica, pentru ca in seara aceleiaşi zile sa se adune cu toţii in fata bradului, unde citesc pasaje din Biblie, împart daruri si cânta colinde. Un obicei specific este "hora" in jurul bradului. Obişnuiesc, de altfel, sa cumpere pentru copii papusi care, deşi numite Nisse (personaj cu infatisare de spiriduş), seamănă ca doua picături de apa cu Santa Claus. Casele sunt decorate cu crenguţe de vâsc, străzile oraşelor sunt luminate feeric. |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat PDF
Free Download Referat Word |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
