Deserturi Categoria: Referat Geografie
Descriere: Clima desertica a Saharei se crede ca a fost stabilita acum 5 milioane de ani. De atunci Sahara a fost subiectul unor conditii scazute de umiditate, care au contribuit la crearea desertului din zilele noastre. În ultimii 2000 de ani, clima din Sahara a ramas aceeasi cu exceptia unei perioade de timp în secolele 16-18, când a fost o scurta epoca de gheata. Acesta epoca a marit numarul precipitatiilor din Sahara pânt în secolul al 19-lea... |
|
||
|
|
|||
|
1 Deşertificarea Deşerturile sunt regiuni caracterizate prin existenţa unor soluri degradate, adesea destructurate iar vegetaţia este cvasiinexistentă. Natural, deşerturile se formează �n zonele aride (�n astfel de zone, secetele pot dura mai multe zeci de ani, cum este cazul �n Atacama sau Chile) şi/sau �n condiţii climatice extreme (+60� �n Sahara, Libia şi -89� �n Vostok �n Antarctica). Degradarea solurilor este adesea amplificată de puternica eroziune cauzată de v�nt şi de diferenţele mari de temperatură din timpul zilei şi din timpul nopţii. R�ul de sub Sahara Acesta se află la 210 metri ad�ncime şi are un debit suficient de mare pentru a asigura cu apă 50.000 de oameni. R�ul izvorăşte de l�ngă oraşul Atar, din Mauritania. Satelitii ruşi au descoperit un r�u care curge la 210 metri sub �ntinderile deşertice ale Saharei, informează Ananova. Descoperirea a fost făcută de către sateliţi capabili să furnizeze fotografii multidimensionale şi de mare precizie ale suprafeţei Păm�ntului. Locul de unde izvorăşte, undeva �n apropierea oraşului Atar din Mauritania (NV Africii), nu este, pentru moment, cunoscut cu exactitate. Cotidianul britanic "Daily Express" relatează că specialiştii sunt de părere că descoperirea acestui r�u ar putea ajuta la relansarea economiei Mauritaniei, ţară �n majoritate deşertică. Guvernul Mauritaniei a solicitat specialiştilor ruşi să testeze solul �n apropierea oraşului Atar, �n căutarea apei. Aceştia au găsit apă exact �n punctul indicat de sateliţi. Unul dintre specialiştii participanţi la proiect, citat de "Daily Express", a declarat: "O astfel de f�nt�nă �n deşertul Sahara este cu adevărat o minune a lumii". Sahara Sahara are 9 milioane km� şi este cel mai mare deşert din lume. Sahara cuprinde o treime din Africa, aproximativ suprafaţa statelor unite ale Americii.Lungimea maximă are 5000 km, de la vest la est. Datorită mărimii mari a Saharei, Africa este �mpărţită �n două regiuni: nordul Africii care cuprinde doar Sahara şi sudul Africii, care cuprinde restul continentului. La vest Sahara este ţărmuit de Oceanul Atalntic şi la est de Marea Rosie, la nord de Munţii Atlas şi de Marea Mediterană. Sahara cuprinde Mauritania, Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Sudan, Ciad, Nigeria şi Mali. Majoritatea populaţiei locuieşte �n Mauritania, Maroc şi Algeria. Principalele grupe de oameni sunt Sahrawis, Tuareg şi Negri. Cel mai mare oraş este Nouakchott, capitala Mauritaniei. Alte oraşe importante sunt Tamanrasset (Algeria) şi Ghat (Libia). Deşertul Sahara este foarte uscat, dar există precipitaţii anuale �n majoritatea regiunilor, dar nu depăşesc 123 mm. O pătrime din Sahara are munţi, care ating 3415 m �n Emi Koussi, Ciad. C�teva v�rfuri de munţi sunt acoperiţi de zăpadă, iarna. Numai 200 000 km� din oazele Saharei sunt fertile unde sunt cultivate fructe,vegetale şi cereale. Ele sunt alimentate de izvoare subterane. �n timp ce Sahara are 2.5 milioane de ani, oamenii au trăit �n deşert aproximativ 500,000 ani. In timpul erei de gheaţa, circa acum 10.000 de ani, Sahara era o savana si avea animale ca girafe, lei şi elefanţi, care sunt găsiţi acum �n estul Africii. Dar o dată cu �ncalzirea atmosferei, savana s-a transformat �ntr-o paşune care permitea viaţa turmelor de vite. Dar acestea au disparut acum circa 8.000 de ani, o dată cu deşertificarea. In timpul romanilor, regiunea mai putea susţine lanuri irigate de gr�u, fiind cunoscută drept un “coş de p�ine” al imperiului roman. Formele de relief ale Saharei includ bazine supeficiale, depresiuni largi de oaze, c�mpii acoperite cu nisip, platouri, munţi, straturi de nisip, dune şi erguri (mări de nisip). Cea mai �nalta parte a deşertului este o parte din Munţii Koussi, care are 3.415 m inaltime. Oricum cea mai joasa parte a Saharei are 133 metri, sub nivelul mării, �n depresiunea Qattera, din Egipt. Peste 25% din suprafata Saharei este acoperită de straturi de nisip şi dune. �n Sahara sunt c�teva piramide de nisip, care depăşesc 500 de picioare �n �nălţime. Aproape 70% din Sahara contine c�mpii acoperite cu nisip şi roci. Sahara este mai mult dec�t dune de nisip. Dunele de nisip detin numai 15% din suprafaţă, dar deşertul este at�t de mare, că o singură dună poate să fie enormă. Duna de nisip cunoscută sub denumirea de ergul libian este at�t de mare c�t Franţa. Drenajul Sunt numeroase r�uri, care vin din afara Saharei, dar apoi intră �n izvoarele subterane sau contribuie la sursele de apă de suprafaţă. �n sudul deşertului majoritatea apei vine de la r�ul Nil sau alte r�uri care curg spre Marea Mediterană. Alte răuri sunt furnizate de Lacul Ciad, care este de asemenea situat �n partea sudică a Saharei. �n nord, cea mai mare parte a apei vine din Munţii Atlas şi de la dealurile din Libia, Tunisia, Algeria şi Maroc, sub formă de r�uleţe şi albii de ape. Clima deşertică a Saharei se crede că a fost stabilită acum 5 milioane de ani. De atunci Sahara a fost subiectul unor conditii scăzute de umiditate, care au contribuit la crearea deşertului din zilele noastre. �n ultimii 2000 de ani, clima din Sahara a rămas aceeaşi cu excepţia unei perioade de timp �n secolele 16-18, c�nd a fost o scurtă epocă de gheaţă. Acestă epocă a mărit numărul precipitaţiilor din Sahara p�nţ �n secolul al 19-lea. Clima Saharei cuprinde doua subclimate: una subtropicală uscată �n nord şi o climă uscată tropicală �n sud. Climatul tropical uscat este caracterizat prin ierni uscate şi bl�nde, un sezon uscat şi cald, exact �nainte de anotimpul ploios. Climatul subtropical uscat are temperaturi ridicate anuale, ierni reci, veri foarte calde şi două anotimpuri ploioase. Este o f�sie �ngustă �n partea vestică a Saharei, de-a lungul coastei, care are temperaturi reci �n comparaţie cu restul Saharei, datorită influenţei curentului rece canar (Canary). 1 Climatul subtropical uscat Climatul subtropical uscat găsit �n nord este determinat de tropicul Racului. Iernile sunt considerate reci pentru condiţiile deşertului, cu temperaturi de circa 13� C. verile sunt foarte călduroase, cu o medie a temperaturii de 58� C. Precipitaţiile �n această regiune sunt de 76 mm pe an. Principalele precipitaţii cad �n decembrie şi martie, dar maximul de precipiatii cade �n august, dar aproape fără nici o picatură de ploaie �n mai şi iunie. Furtunile din august sunt cunoscute căci creează inundaţii, care trimit apă �n deşert. Climatul tropical uscat Climatul din parte sudică tropicală a Saharei este determinată de o masă de aer continental stabilă şi o masă de aer marin instabilă. Temperatura medie este de 17.5� C, dar s-au �nregistrat şi temperaturi de -15� C. Precipitaţiile anuale sunt de 90 mm pe an şi includ şi zăpadă �n zonele mai �nalte. �n partea vestică curentul rece canar, reduce cantitatea de precipitaţii, micşorează temperaturile şi măreşte umiditatea şi probabilitatea de ceaţă. Vegetaţia Sahara este acoperită cu tipuri variate de vegetaţie care cuprinde iarbă, arbuşti şi copaci �n regiunile mai �nalte, sunt plante ce se găsesc �n depresiunile saline. Dar sunt specii care pot rezista precipiaţiilor reduse şi căldurii excesive. �n dealurile Saharei se pot găsi specii de măslini şi chiparos la un loc cu acacia, palmieri de turtă dulce, cimbru,curmali şi alti arbuşti. Cele mai �nt�lnite tipuri de iarbă găsite �n c�mpii cuprind Eragrostis, Panicum şi Aristida. Animalele O parte din mamiferele �ntalnite �n Sahara sunt rozătoare mici africane, iepuri de c�mp, arici de deşert, gazele, căprioare, nubieni sălbatici, babuni, bursuci, hiene cu pete, şacali, vulpi de nisip, nevăstuici dungate libiene, manguste zvelte. Sahara conţine de asemenea peste 300 de specii de păsări migratoare, �mpreună cu păsări de apă şi de ţărm şi numeroase alte tipuri de păsări. Cele mai des �nt�lnite sunt struţii, păsări de guinea, păsări de pradă, vulturul de deşert, bufniţe, cioc�rlii de nisip, r�ndunici, corbi şi altele. Dar mai există şi numeroase reptile: broaşte, broaşte r�ioase, crocodili, care pot fi găsiţi �n lacurile din Sahara, mai multe tipuri de şop�rle mici, cameleoni şi cobra, care pot fi găsiţi printre dune şi roci. �n lacurile din Sahara mai pot fi găsiţi melci şi creveţi, şi alţi crustacei. Populaţia Mulţi cercetători au mers �n Sahara �ncerc�nd să afle perioada �n care oamenii au �nceput să populeze deşertul. Conform arheologilor, Sahara a fost mult mai populată acum c�teva sute de ani, c�nd condiţiile nu erau at�t de severe. Fosile, roci, artefacte, scoici, oase şi multe alte lucruri au fost găsite �n zone �n care astăzi nu se poate locui din cauza climei mult prea călduroase sau mult prea reci. Acest lucru sugerează faptul că anumite regiuni puteau fi locuite acum c�teva sute de ani, dar că clima de atunci s-a schimbat radical. Artefactele găsite sunt ale elefanţilor, bivolilor, antilopelor, rinocerilor, dar şi ale peştilor, crocodililor, hipopotamilor sau alte animale acvatice, ceea ce demonstrează faptul că acum c�teva sute de ani, apa era abundentă �n Sahara. �n zilele noastre aproximativ 2.5 milioane de oameni locuiesc �n Sahara. Două treimi din această populaţie traieşte �n oaze, iar o treime reprezintă populaţia nomadă, care calatoreşte prin deşert. Se crede ca populaţia nomadă a venit aici după ce au fost introduse animalele dometice, acum 7000 de ani. Cercetatorii cred că oile şi caprele au fost introduse de cultura caspiană. Sahara are cea mai joasa densitate a populaţiei, 1 persoana pe 0.4 km�. Sahara este cel mai aspru mediu cunoscut de om. Evoluţia Sahara este �ntr-o continuă schimbare. Studiind fotografiile făcute de sateliţi, oamenii de ştiinţă au constatat că Sahara este �ntr-o continuă creştere. La �nceputul anilor ’80, Sahara s-a extins �n Sahel, o zonă de separare �ntre deşert şi savana. Dar la mijlocul anilor ’80, aceasta porţiune era iarăşi verde şi umedă. S-a constatat că Sahara tinde să se intindă cu apoximativ un 1km pe an la sud. Sahara primeşte mai puţin de 85 mm de apă pe an, care este cantitatea anuală de precipitaţii din Chicago. Chiar �n regiunile cele mai umede ale Saharei este posibil să plouă o săptăm�nă sau două şi apoi să nu mai plouă ani la r�nd. De secole caravanele au mers prin deşert, şi desi sunt multe oaze, din cauza suprafeţei mari a Saharei este posibil ca călătorii să umble zile la r�nd fără să dea de oaze. Oazele fac legatura �ntre porturile din nordul Africii şi pieţele din sud ale savanei. V�nturile V�nturile din Sahara �ndepartează umiditatea din deşert şi foarte rar aduc ploaie. Sahara are una dintre cele mai dificile clime. Ea este localizată �ntre două puncte de mare şi mică presiune, unde v�nturile sunt puternice şi bat relativ constant. Cum aerul se mută de la un punct de maximă presiune la unul de minimă presiune, devine tot mai uscat şi mai călduros. V�nturile uscate şi �ncărcate cu nisip sunt uneori resimţite şi la nord şi la sud de deşert, unde sunt cunoscute drept sirocco, khamsin, simoom şi harmattan. Pantele nordice al Munţilor Atlas interceptează aproape toată umezeala ce vine de la ţărmul Mării Mediterane. Multe v�nturi din Sahara au nume speciale: Haboob �nseamnă �n arabă “sălbatic” şi este un v�nt �ncărcat cu nisip. Khamsin este de asemenea arab şi �nseamnă “50 de zile”. Acest v�nt mătură deşertul din martie p�nă �n mai, umpl�nd aerul cu nisip. Harmattan este un cuv�nt care vine dintr-o limbă africană vestică şi �nseamna “a-ţi lua respiraţia”. Bogăţii Au fost descoperite numeroase minerale, petrol şi gaz �n Sahara. Sunt zăcăminte mari de petrol şi gaz �n Algeris şi Libia, dar �n cele mai multe cazuri expoatarea lor a fost �ngreunată din cauza inaccesibilităţii. �n căutarea de petrol s-au descoperit depozite de apă. Minereuri de fier sunt expolatate la Fort Gouraud, o zonă din Mauritania. Totoadată s-a găsit şi sare, la Taoudenni, �n Mali şi la Bilma, �n Nigeria şi este transportată cu ajutorul cămilelor. Economia tradiţională se limitează la creşterea caprelor, cămilelor şi oilor, şi cultivarea curmalilor. Totodată se ocupă şi cu pescuitul pe ţărmuri. Mari zăcăminte de fosfat se găsesc la Boukra (l�ngă Laayoune), unde au fost exploatate pentru prima dată de spanioli �n 1970. Potasiu şi fier există şi la Agracha. Totodată se dezvoltă şi industria turismului. Fosfaţii şi peştele uscat este exportat, �n timp ce este importat combustibil şi produse alimentare. |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat PDF
Free Download Referat Word |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
