Poluarea solului
Categoria: Referat
Geografie
Descriere:
Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor.Acestea
spala în general atmosfera de agentii poluanti si îi depun pe sol, dar
în acelasi timp spala si solul, ajutând la vehicularea agentilor
poluanti spre emisari. Trebuie totusi amintit ca ploile favorizeaza si
contaminarea în adâncime a solului... |
|
|
1
Poluarea solului
Solul poate fi poluat :
-direct prin deversari de deşeuri pe terenuri
urbane sau rurale, sau din �ngrăşăminte şi pesticide aruncate pe
terenurile agricole ;
-indirect, prin depunerea agenţilor poluanti
ejectaţi iniţial �n atmosferă, apa ploilor contaminate cu agenti
poluanţi “spălaţi” din atmosfera contaminată, transportul agenţilor
poluanţi de către v�nt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a
apelor contaminate.
�n ceea ce priveşte poluarea prin intermediul
agenţilor poluanţi din atmosferă, se observă anumite particularităţi.
Spre exemplu, ca regulă generală, solurile cele mai contaminate se vor
afla in preajma surselor de poluare. Pe măsură, �nsă, ce �nălţimea
coşurilor de evacuare a gazelor contaminate creşte, contaminarea
terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scădea ca nivel
de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde �n suprafaţă.
Nivelul contaminării solului depinde şi de regimul
ploilor.Acestea spală �n general atmosfera de agenţii poluanţi şi �i
depun pe sol, dar �n acelaşi timp spală şi solul, ajut�nd la
vehicularea agenţilor poluanţi spre emisari. Trebuie totuşi amintit că
ploile favorizează şi contaminarea �n ad�ncime a solului.
�ntr-o oarecare măsură poluarea solului depinde şi
de vegetaţia care �l acoperă, precum şi de natura �nsaşi a solului.
Lucrul acesta este foarte important pentru urmărirea persistenţei
pesticidelor şi �ngrăşămintelor artificiale pe terenurile agricole.
Interesul econamic şi de protejare a mediului cere ca at�t
ingrăşămintele c�t şi pesticidele să răm�nă c�t mai bine fixate �n sol.
�n realitate, o parte din ele este luată de v�nt, alta este spălată de
ploi, iar restul se descompune �n timp, datorită oxidării �n aer sau
acţiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. �n tabelul următor
sunt prezentate unele date �n legătură cu persistenţa �n sol a unor
insecticide comune.
Insecticidul Timpul pt. Dispariţia a 50% din doza
admin. solului Timpul pt a se ajunge la concentraţia
de 0,1 ppm
Aldrin 2 luni
Carbaryil 1 lună
Phorate 1 lună
Azinphosmetil 20 zile
Parathion 20 zile 90 zile
Metilparation 30 zile
Malation 8 zile
�ntruc�t deplasarea pesticidelor şi a
�ngrăşamintelor din locul pe care au fost administrate mediului
constituie un risc grav de poluare a mediului, s-au �ncercat metode
pentru mărirea persistenţei lor prin aditivi chimici. Spre exemplu
persistenţa heptaclorului �n sol a fost mărită:
- cu 18% prin adaus de ulei lubrefiant mineral
- cu 52% prin adaus de răşină de Piccopale ;
- cu 30% prin adaus de polistiren alchilat ;
- cu 29% prin adaus de plastifiant aromatic.
- Cu 21% prin adaus de fracţiuni grele aromatice din
petrol.
Experienţa a arătat că persistenţa pesticidelor mai depinde şi de
natura solului : ea este mai mică �n solurile cu conţinut anorganic mai
bogat (nisipuri, argile) dec�t �n substanţe organice.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|