Fenomenul tunguska

Categoria: Referat Fizica

Descriere:

Facând cercetari în colectiile de ziare vechi , Kulik reusi sa schiteze un fel de portret al obiectului , desi majoritatea martorilor oculari se contraziceau sau chiar înflorisera declaratiile . Un lucru era sigur : daca fusese un meteorit , atunci acesta trebuie ca avusese proportii gigantice , era fara îndoiala cel mai mare meteorit cazut vreodata în Rusia si poate pe întregul Pamânt , caci altfel nu se pot explica puternicele cutremure înregistrate la acea data....

Fenomenul Tunguska

�n zorii zilei de 30 iunie 1908 , marinarii de cart de pe c�teva nave care pluteau pe Oceanul Indian observara un obiect urias care descria o larga traiectorie pe bolta cereasca , �ndrept�ndu-se catre Asia .

Caravanele care strabateau desertul Gobi si regiunile de nord-vest ale Chinei s-au oprit o clipa din drumul lor ; oamenii si-au ridicat privirile , surprinsi si �nfricosati , la trecerea globului de foc , care (dupa calculele stabilite ulterior) probabil ca dezvoltase la suprafata sa o caldura de aproximativ 3000 �C .�n satele si micile t�rguri din centrul Siberiei , oamenii au fost �ngroziti de suieratul asurzitor al ciudatului obiect ceresc . La ora 7,17 , platoul siberian central , situat �n apropiere de r�ul Tunguska Pietroasa s-a cutremurat sub impactul unei explozii at�t de puternice , �nc�t centrul seismografic din Irkutsk situat la aproape 900 km la sud , a �nregistrat oscilatii de proportiile unui cutremur de grad �nalt (4-5 Richter) .

La impactul ciudatului obiect cosmic cu pam�ntul , t�sneste o uriasa jerba de foc apoi o unda de soc se propaga �n aerul �nconjurator, p�na la distante de 700-800 km. �n acelasi timp , un suvoi fierbinte matura dealurile �mpadurite ale taigalei , arz�nd v�rfurile �nalte ale coniferelor si produc�nd incendii care au durat zilz �n sir . Mii de copaci sunt dobor�ti , colibe ale nomazilor sunt maturate pur si simplu de pe suprafata pam�ntului , se �nregistreaza victime �n r�ndul oamenilor si animalelor din �mprejurimi . Rafalele de v�nt care au zguduit usile si ferestrele locuintelor s-au resimtit si �n localitati situate p�na la o distanta de 600 km.Mase �ntunecate de nori grosi s-au ridicat p�na la 20 de kilometri deasupra regiunii Tunguska , d�nd apoi nastere unei ciudate ploi negre .Vreme de ore �n sir , undele provocate de explozie s-au propagat �n toate directiile , fiind �nregistrate la distante foarte mari , ca de pilda �n Anglia , la Greenwich . La mari altitudini a fost de asemenea observat un fenomen neobisnuit , nori de argint , masivi , radiind o luminiscenta ciudata .Din Peninsula Scandinava si p�na �n Siberia , lumina a fost at�t de intensa �n perioada imediat urmatoare �nc�t a fost posibil sa se faca fotografii �n miez de noapte . Vreme de c�teva saptam�ni , pe cerul Europei au fost observati nori de praf si o neobisnuita luminozitate nocturna care se manifesta p�na la latitudini cum ar fi cele ale Spaniei.

Fireste ca astazi  , dupa at�tia ani , puterea exploziei din regiunea Tunguska este greu de calculat , dar oamenii de stiinta sunt de acord ca unicul criteriu de comparatie �l; constituie exploziile din era noastra atomica . �n ciuda acestor elemente spectaculoase care prin �nsasi natura lor ciudata pareau menite sa trezeasca interesul oamenilor de stiinta , vreme de peste 12 ani nu s-a intreprins nimic pentru cercetarea la fata locului a marii explozii si pentru cautarea unei explicatii stiintifice a acestui fenomen probabil unic �n istoria Terrei . Asa se face ca p�na la sf�rsitul deceniului al treilea al veacului

Fireste ca astazi  , dupa at�tia ani , puterea exploziei din regiunea Tunguska este greu de calculat , dar oamenii de stiinta sunt de acord ca unicul criteriu de comparatie �l; constituie exploziile din era noastra atomica .  nostru , singurii care s-au �ncumetat sa se aventureze p�na la locul exploziei  au fost crescatorii de reni tungusi si v�natorii . Primul care este interesat �ntradevar de acest fenomen si �ncearca sa organizeze o expeditie de documentare este cercetatorl rus Leonid Kulik , pe atunci �n v�rsta de 38 de ani . Kulik era intrigat mai ales de acea forma de tub prin care satenii descriau obiectul cosmic deoarece nu prea corespundea aspectului pe care �l putea avea un meteorit �n traiectoria sa .De asemenea nici norii de fum si nici flacara ca o limba bifurcata nu aveau ce cauta �n descrierea unui meteorit , �n afara de cazul ca impactul provocase un incendiu de mari proportii in taiga , ceea ce iarasi era greu de presupus , av�nd �n vedere ca �n acea perioada a anului solul mustea de apa si , practic , mare parte a regiunii se transformase �ntr-o mlastina .

Fac�nd cercetari �n colectiile de ziare vechi , Kulik reusi sa schiteze un fel de portret al obiectului , desi majoritatea martorilor oculari se contraziceau sau chiar �nflorisera declaratiile . Un lucru era sigur : daca fusese un meteorit , atunci acesta trebuie ca avusese proportii gigantice , era fara �ndoiala cel mai mare meteorit cazut vreodata �n Rusia si poate pe �ntregul Pam�nt , caci altfel nu se pot explica puternicele cutremure �nregistrate la acea data.

�n anii care au urmat , dosarul Tunguska s-a �ngrosat cu numeroase file noi . S-a stabilit ca puternica explozie a avut loc la nord-est de Kansk , undeva �n bazinul r�ului Tunguska Pietroasa , desi aceste �ncercari s-au lovit de rezistenta unor localnici superstitiosi . �n ochii tungusilor meteoritul era un obiect sacru si de aceea ei au ascuns cu grija , mult timp , locul �n care a cazut .

Cercetarile efectuate au dus la concluzia ca efectele exploziei au fost vazute sau auzit pe o arie cuprinz�nd aproape un milion de kilometri patrati . A.Voznesenki credea ca explozia nu a fost produsa de un singur meteorit , ci mai degraba de un grup care pe masura ce �nainta se desfacea din manunchi .

�n februarie 1927 , Kulik porneste a doua expeditie si calatoreste p�na la 13 aprilie c�nd observa primele semne ale exploziei de la 1908: de-a lungul vaii Makirta , c�t vedeai cu ochii , malurile erau acoperite cu trunchiuri rasturnate de mesteceni si de pini dobor�ti de explozie . Pe masura ce grupul �nainta spre nord-vest , numarul copacilor smulsi din radacini crestea , toti cu v�rfurile �ndreptate spre sud sau sud-est. Radacinile smulse din sol se �naltau monstruase , ramurile erau dezgolite de frunze . �n general urmele aratau ca focul pornise subit , cu mare intensitate si pe o arie foarte larga . Cu c�t se apropia mai mult de centrul exploziei , Kulik vazu cu uimire ca �ncep treptat sa apara , printre trunchiurile dobor�te , copaci care ramasesera �n picioare . Iar acolo unde, dupa calculele lui , trebuia sa se afle epicentrul impactului , nimeri �ntr-o padure obisnuita pentru acea regiune , cu copaci av�nd radacinile ad�nc �nfipte �n sol , numai ramurile fusesera smulse si scoarta jupuita de pe trunchiuri de parca era o padure de st�lpi de telegraf . Iata deci cum marele crater prezis de Kulik si alti cercetatori , pur si simplu nu exista . De asemenea si �ncercarea de a gasi unele fragmente meteorice s-a soldat tot cu un esec .

Prima parere diferita de a lui Kulik a venit �n 1930 de la doi specialisti de prestigiu care au emis ipoteza ca obiectul cazut �n taiga nu era meteorit ci o cometa alcatuita din corpuri gazoase , ceea ce ar explica de ce n-ar lasa urme metalice dupa caderea ei . �n privinta fortei dezvoltate de explozie s-a opinat pentru 10-30 megatone TNT . Totusi , ipoteza cometei nu explica satisfacator toate fenomenele care au �nsotit marea explozie .

Peste aproape un deceniu , un prieten al lui Kulik emite o alta ipoteza , si anume ca meteoritul nu a explodat pe suprafata solului , ci �n aer , deasupra oceanului .

Predecesorul lui Kulik , Aleksandr Kazantev , viziteaza Hirosima la scurt timp dupa iesirea Japoniei din razboi. Aici el descopera numeroase si uimitoare similitudini cu fenomenul Tunguska : padurea de st�lpi de telegraf( bomba explodase la 550 m deasupra solului) , norul negru , ploaia neagra , forta uriasa. Asadar explozia unei bombe nucleare �n 1908 ??

Mai recent , oamenii de stiinta din numeroase tari au cautat o explicatie �n domeniul fizicii teoretice . S-au conturat �n aceasta privinta doua directii: marea explozie din taiga a fost provocata fie de un mic corp de antimaterie , fie de o asa-zisa gaura neagra .

Conform datelor fizicii teoretice , antimateria singura e stabila , dar �n contact cu materia se anihileaza , degaj�nd cantitati imense de energie si dispar�nd fara a lasa nici o urma , ceea ce ar explica absenta craterului si materialului meteoric. Ce nu explica ipoteza este luminozitatea sau aspectul tubular si de ce nu a explodat antimateria chiar la intrarea �n atmosfera .

�n ceea ce priveste gaura neagra , se presupune ca aceasta a strabatut planeta ca un proiectil , iesind pe partea cealalta si pierz�ndu-se �n cosmos . Gaurile negre exista peste tot �n univers , pot avea greutati de miliarde de tone si mase atomice ceea ce ar explica de asemenea absenta craterului. Totusi o gaura neagra ar fi lasat �n urma o radioactivitate ridicata , nedescoperita �nsa de nimeni si nici ea nu explica forma obiectului .

�n ultimii ani unii autori au reluat ipoteze mai vechi , presupun�nd ca a fost vorba chiar de o nava cosmica cu o grava avarie la motoare ce s-ar fi prabusit �n acel loc .

Fiecare dintre aceste ipoteze are argumente pro si contra , asa ca iata-ne la sf�rsitul deceniului al 9-lea ajunsi acolo de unde plecasem. �n ciuda faptului ca s-a bucurat de atentia unora dintre cei mai prestigiosi oameni de stiinta , marea explozie din regiunea Tunguska ram�ne totusi o enigma .