1
CERCUL CARE SE INCHIDE
Lucrarea
„Cercul care se inchide” a lui Barry Commoner se inscrie in vasta
literatura
occidentala care se ocupa de problematica corelatiei dintre om si
mediul
ambiant, una din problemele globale ale epocii contemporane.
Bazata pe exemple concrete,
cartea face o serioasa analiza a surselor crizei ambientale in
S.U.A .
si releva argumentat ca nu suprapopulatia, superabundenta’
productivitatea
excesiva trebuie incriminate’ ci folosirea unei tehnologi care,
urmarind numai
obtinerea profitului, creeaza o opozitie intre avtivitatea umana si
echilibrul
naturii.
„Oamenii- arata Commoner –
s-au smuls din cercul vietii
imbolditi nu de nevoi biologice, ci de organizarea sociala pe care au
nascocit-o pentru a cuceri natura; un mijloc de a dobandi bogatii care
satisfac
cerinte aflate in conflict cu cele care guverneaza natura.Rezultatul
final este
criza mediului ambiant, o criza a supraviettuirii. Pentru a
supravietui,
trebuie sa inchidem cercul. Trebuie sa restituim naturii bogatia
imprumutata de
la ea.”
Solutia preconizata de
Commoner, si care vadeste incredere in
progresul civilizatiei contemporane, sustinand pozitia optimista opusa
atit
„pesimismului ecologic”, cat si conceptiilor apologetice ale
„optimismului
tehnolotgic”, nu consta in renuntarea la avantajele procesului sau la
reducerea
numarului populatiei- ceea ce ar conduce la o reducere a poluarii- ci
in
renuntarea la programele militare si alocarea fondurilor acestora
reorganizarii
economiei conform cu cerintele ecologice. Intelegerea crizei
ambientale, arata
autorul, ne ajuta sa sesizam necesitatea unei schimbari cu caraaccter
economic
si social care sa aduca totodata si rezolvarea acestei crize.
Unii aruncau vina poluarii
asupra cresterii
demografice:”Lantul cauzal al deteliorarii mediului ambiant este usor
de
urmarit pana la origine.Prea multe automobile, prea multe fabrici, prea
multi
detergenti, prea multe pesticide, tot mai multe dare de vapori de la
avioanele
cu reactie, prea putine instalatii de purificare a apelor uzate, prea
putina
apa, prea mult bioxid de carbon- toate acestea provin , evident de la
cresterea
numarului populatiei.”
Unii acuzau
belsugul:”Statele Unite, cu 6% din populatia
lumii, produc peste 70% din reziduurile solide ale omenirii.”, si
proslaveau
saracia:”Fericiti negrii muritori de foame de pe Mississippi,cu
latrinele lor,
caci sunt sanatosi din punct de vedere ecologic si vor mosteni aceasta
tara.”
Altii acuzau agresivitatea
innascuta a oamenilor :”Tristul
adevar este acela ca noi alcatuim specia cea mai nemiloasa care a trait
vreoata
pe Pamant.”
Un cleric invinovatea
profitul:”Siluirea mediului a ajuns sa
fie o realitate a vietii noastre nationale numai pentru faptul ca este
mai
profitabila decat administrarea cu spirit de raspundere a resurselor
limitate
pe Pamant.”
Un om politic dadea vina
pe tehnica:”De ani de zile, o
tehnica scapata de sub control, a carei unica lege este profitul, ne
otraveste
aerul, ne pustieste solul, ne distruge padurile si ne viciaza resursele
de
apa.”
Ecologul
R.A. Cameron ii acuza pe oamenii
politici:”Exista o anumita paralizie in sectoarele noastre politice de
guvernamant, care sunt
1
primele chemate sa
legifereze si sa aplice masurile
preconizate de ecologi… Acele industrii care profita de pe urma
siluirii
mediului au grija sa fie alesi deputati cu intelegere pentru situatia
lor si sa
fie numiti birocrati cu vederi similare.”
Un observator subtil ii
acuza pe toti:” Ne-am gasit
dusmanul:acesta suntem noi.”
Noi am distrus circuitul
vietii,transformand nenumaratele lui
cicluri in fenomene liniare, artificiale, create de om: petrolul este
extras
din pamant, este distilat, ars in motoare sub forma de carburant si
transformat
in gaze nocive, care apoi se degaja in aer. La capatul liniei avem
smog-ul.
Alte rupturi provocate de
om in ciclurile ecosferei duc la
aparitia chimicalelor toxice, apelor uzate, a gramezilor de gunoaie,
dovedind
toate puterea noastra de a sfasaia tesatura ecologica ce sustine de
milioane de
ani viata pe Pamant.
Cartea se ocupa de
problema poluarii.Ea incepe cu ecosfera, cadrul
in care civilizatia a savarsit faptele ei mari si ingrozitoare.Trece
apoi la
descrierea unora dintre daunele aduse de noi ecosferei- aerului, apei,
solului.
Catea este in mare masura
un efort de a descoperi cere
actiuni omenesti au intrerupt circuitul vietii si de ce.
ECOSFERA
Stiinta care studiaza
relatiile si procesele ce leaga fiecare
vietate de mediul ei fizic si chimic se numeste ecologie.Ecologia este
stiinta
gospodaririi planetei, caci mediul ambiant este casa creata pe Pamant
de catre
vituitoare pentru vietuitoare .Este o stiinta tanara si continutul ei
in cea
mai mare parte, s-a constitut din cunoastereea doar a unor segmente
mici ale
retelei de viata de pe Pamant.Ecologia n-a reusit inca sa elaboreze in
mod
explicit ace ltip de generalizari coerente, simplificatoare pe care il
gasim,
sa zicem, in legile fizicii.Totusi, exista cateva generalizari deja
evidente in
ceea ce cunoastem despre ecosfera si care pot alcatui un fel de” legi
ale
ecologiei”, care sunt prezentate mai jos.
TOATE SUNT LEGATE DE TOATE
Aceasta lege reflecta
existenta unei retele complexe de
legaturi reciproce in ecosfera: intre diferitele organisme vii, ca si
intre
populatii, specii, organisme individuale si mediul lor fizico-chimic.
Sistemele ecologice
prezinta cicluri care sunt fregvent
mascate de efectele variatiilor zilnice sau sezoniere ale agentilor
meteorologici si ambientali.Un exemplu de asemenea oscilatii ecologice
il gasim
in fluctuatia periodica a marimii populatiilor de animale cu blana.
Astfel,
statisticile canadiene ne arata existenta unor fluctuatii pe cicluri de
zece
ani la populatiile de iepuri si rasi. Cand sunt multi iepuri, rasi
prospera;
cresterea populatiei de rasi duce la ravagii tot mai mari in randul
populatiei
de iepuri, care se reduce; cand iepurii se raresc, nu mai exista hrana
suficienta pentru populatia sporita de rasi; rasii incepand sa moara,
iepurii
sunt vanati mai putin intens si se inmultesc.Si asa mai departe. Aceste
fluctuatii sunt incorporate in actiunea unui ciclu simplu, populatia de
rasi
fiind corelata pozitiv cu numarul iepurilor, iar populatia de iepuri
fiind
corelata negativ cu populatia rasilor.
Intr-un asemenea sistem
fluctuant exista totdeauna pericolul
prabusirii intregii structuri atunci cand o oscilatie deviaza de la
starea de echilibru,
incat nu mai poate fi compensata.
|