1
Prostituţia - un "rău
necesar" pentru
societate?
.
Prostitutia in Romānia
In
Romānia,
prostitutia este cunoscuta de multa vreme desi, ca urmare a
influentelor
orientale, in vechile hotare ale teritoriilor romanesti femeia avea, cu
putine
exceptii, o lipsa de libertate totala, fiind supusa complet dominatiei
exercitate de parinti sau de sot.
In
pofida acestei
atitudini traditionale fata de femeie, in Evul Mediu prostitutia era
raspandita
atat in Moldova cat si in Tara Romāneasca, asa cum consemneaza
diferitele
marturii ale unor calatori straini si vechile cronici. In vremea lui
Voda
Caragea, la Bucuresti, numarul de prostituate, denumite kiramale si
talanite,
era atat de mare incat i s-a sugerat domnitorului sa impuna taxe
speciale pe
comertul practicat de ele, ceea ce i-a adus, se pare, venituri
insemnate. O
data cu raspandirea prostitutiei au capatat o larga raspandire si
bolile, din
care sifilisul a avut efecte devastatoare, fapt remarcat si de medicii
romani
in perioada de dezvoltare a igienei si medicinei publice.
Prostitutia
de tip
institutionalizat, sub forma caselor de toleranta, a cunoscut o mare
inflorire,
mai ales in perioada interbelica, "emblema" ei reprezentand-o celebra
"Cruce de Piatra" din cartierul Dudesti, segregata de alte zone ale
Bucurestiului prin traditionalul "felinar rosu". In cadrul ei lucrau
"tarfele cu condicuta", inregistrate legal la politie si examinate
periodic medical. Incaperile erau sordide, iar conditiile igienice
dintre cele
mai proaste. Totusi, o mare parte din bucurestenii varstnici isi
amintesc si
astazi cu "nostalgie" de acest loc, in care au avut pentru prima data
o legatura sexuala cu o femeie, care i-a initiat in primele taine ale
erotismului. Alaturi de prostitutia tolerata de stat, prostitutia de
strada,
ocazionala sau sistematica si fara autorizatie era extrem de raspandita
in
capitala si in alte orase ale tarii.
Regimul
comunist, prin rigorile sale impuse
de "morala de tip nou", a pus capat prostitutiei legalizate, dar n-a
putut impiedica practicarea ei. Date fiind privatiunile materiale si
tentatiile
oferite de aceasta profesie, numeroase tinere practicau prostitutia cu
strainii, in restaurante, baruri si hoteluri de lux, vazand in turistii
straini
pe singurii barbati capabili sa le ofere castiguri si avantaje
materiale
substantiale, eventual o oferta de casatorie. Alteori chiar organele de
represiune stimulau prostitutia, utilizand-o in scopuri politice,
cooperand cu
profesionistele pentru a obtine informatii despre straini.
Dupa
decembrie
1989, prostitutia a iesit din relativul ei anonimat si din
semiclandestinitatea
ei, pentru a cunoaste o alrga expansiune. Dincolo de propria optiune a
unor
prostituate exersate sau ocazionale de a practica aceasta ocupatie in
Turcia
sau alte tari, a aparut o adevarata "industrie a sexului"
circumscrisa, in majoritatea cazurilor, retelei hoteliere romānesti.
Prostitutia s-a practicat si se practica in marile unitati hoteliere
situate in
zone cu mare trafic turistic cum sunt: Constanta, Timisoara, Braila,
Galati,
Arad, Oradea, Baia Mare, Suceava, Brasov, Predeal si, bineinteles,
Bucuresti,
in principalele sale hoteluri sau stabilimente de distractie. Au
patruns
totodata in Romania retele internationale ale traficului de carne vie,
care,
sub emblema inofensiva a unor firme care cauta dansatoare, manechine
sau alte
lucratoare pentru strainatate, recruteaza prostituate pentru diferite
tari (in
special Turcia, Grecia, Italia, Franta si Germania). Multe tinere
ajunse in
strainatate prin intermediul acestor firme au constatat ca de fapt
semnasera un
contract pentru practicarea prostitutiei.
Alteori
prostitutia
este patronata de asa-zisele agentii matrimoniale care nu sunt altceva
decat
locuri de intalnire intre parteneri de sex, a caror cunostinta este
mediata de
patron, care isi asuma rolul de proxenet. Multe dintre acestea publica
la
rubrica de anunturi ale ziarelor solicitari de prietenie sau companie
provenite
de la persoane din tara si din strainatate. Angajarea in prostitutie
prin
intermediul proxenetilor, persoane deosebit de intreprinzatoare, este
una
dintre caile principale prin care o tanara din Romania devine
profesionista.
In ce priveste
caracteristicile principale
ale prostituatelor din Romānia, conform cu informatiile date de
organele de
politie, majoritatea provin din familii dezorganizate, au mari
deficiente de
cultura si educatie si refuza sa munceasca in alte domenii de
activitate
legala. In cea mai mare parte provin din zone sarace economic, de
exemplu din
Moldova, care furnizeaza circa 40% din toate prostituatele identificate
de
politie. Unele lucreaza pe cont propriu, dar cele mai multe sunt
exploatate de
proxeneti, care au fost sau mai sunt: taximetristi, ghizi in domeniul
turismului, cadre hoteliere, chelneri sau
1
simpli pensionari care
detin apartamente
destinate sexului. Desi nu exista informatii precise cu privire la
ierarhia
prostituatelor, cele care activeaza in cadrul marilor hoteluri sau
restaurante
sunt mai stilate si mai bine educate. In afara acestui grup de
prostituate
exista cele care isi exercita meseria in propriile locuinte sau in
locuinte
puse special la dispozitie de proxeneti.
O
categorie aparte
de prostituate pentru cazul Romāniei o reprezinta cele care isi
desfasoara
activitatea in zonele de parcare, special amenajate de-a lungul unor
sosele
principale, pentru TIR-urile conduse de soferii straini, in special
turci. O
parte importanta dintre aceste parcari sunt dotate cu service-uri,
baruri si
alte facilitati, printre care si existenta unor prostituate, cum este
de exemplu
cazul zonei care leaga Ramnicu Valcea de statiunea Calimanesti.
Prostitutia
juvenila este de asemenea extrem de raspandita in Romānia, "copiii
strazii" furnizand un veritabil "debuseu" atat pentru pedofilii
romani, cat si pentru cei straini. Pe de alta parte, in traficul cu
carne vie
sunt inclusi si copiii. O serie de cazuri de adoptie din anii trecuti,
in
conditiile existentei unei legislatii deficitare, nu erau altceva decat
forme
disimulate de recrutare pentru prostitutie.
Prostitutia
este
atat de raspandita in Romānia, incat pana si in legea invatamantului
este
prevazuta o reglementare speciala (art. 11) care interzice desfasurarea
in
scoli, camine, internate, cantine, cluburi, case de cultura, baze si
complexuri
culturale a activitatilor care "incalca principiile fundamentale ale
moralei primejduind sanatatea fizica sau psihica a tineretului".
Obiectivul articolului este prevenirea prostitutiei in mediul scolar.
In
martie 1996 au
fost adoptate modificari si completari ale legii nr. 61/1991 pentru
sanctionarea delictelor de prostitutie si proxenetism, separat de Codul
Penal
si Codul de Procedura, adoptate de Senat, dar respinse de Camera
Deputatilor.
Conform modificarilor mentionate, "atragerea de persoane, sub orice
forma,
savarsita in localuri, parcari, pe strazi sau in alte locuri publice,
in
vederea practicarii de raporturi sexuale cu acestea spre a obtine
foloase
materiale, precum si indemnul sau determinarea, in acelasi scop, a unei
persoane la savarsirea unor astfel de fapte".Completarile la legea
mentionata se adauga celor aduse Codului Penal, care pedepsesc actul de
prostituare cu privare de libertate de la 6 luni la 4 ani, o pedeapsa
mai
severa decat cea aplicata inainte de 1990.
In
pofida acestor
masuri cu caracter legislativ si a actiunilor sporadice intreprinse de
organele
de politie, prostitutia are o mare extindere in Romānia, partial si
datorita
eficacitatii reduse a controlului in acest domeniu. Desi moralistii
apreciaza
ca prostitutia trebuie interzisa, trebuie precizat ca in Romania de
astazi nu
comercializarea sexualitatii ca atare reprezinta veritabila problema,
ci toate
celelalte probleme sociale asociate cu ea: violenta, agresiunea,
exploatarea
economica si sexuala a prostituatei si mai ales raspandirea bolilor
asociate cu
aceasta profesiune (sifilisul si SIDA). Intre 1992-1995 au fost
inregistrate
numai in Bucuresti 5800 de cazuri de sifilis contactat in urma unor
relatii cu
partenere de ocazie. Numai o singura prostituata in varsta de 22 ani,
bolnava
de sifilis si SIDA a reusit sa imbolnaveasca 156 de barbati
("Libertatea", 1996).
Cauzele
prostitutiei in Romania par sa contrazica ideile acelor sociologi din
Occident
care sustin ca acest fenomen nu este dependent de presiunile economice.
Putinele cercetari
facute in Romānia au permis identificarea urmatorilor
factori care determina angajarea unor tinere in prostitutie:
1.
somajul
- in conditiile procesului de
restructurare a unor intreprinderi sau santiere sau in cazul incetarii
activitatii acestora numeroase tinere (mai ales muncitoarele
necalificate si
absolventele fostelor licee cu profil industrial) nu mai pot gasi de
lucru in
alta parte, alegand calea prostitutiei ca fiind unicul mijloc de
subzistenta
2.
nivelul
scazut al salariilor si conditiile
grele de munca - multe prostituate tinere au parinti batrani in
intretinere si
ele insele au o situatie familiala grea, fiind abandonate de soti,
divortate,
cu copii mici de crescut, deoarece si-au intemeiat familii foarte
devreme, cand
optiunea pentru casatorie a fost complet lipsita de discernamant
3.
climatul
educational deficitar - in familiile
de unde provin ambii parinti sau numai unul din ei consuma excesiv
alcool,
conflictele si bataile sunt permanente, lipsa afectiunii parentale este
o
constanta. Afinitatea cu subculturi infractionale a parintilor
determina
episoade traumatice in care tanara poate fi implicata (viol, adesea
comis chiar
de tata sau de concubinul mamei, maltratare, abuz si alungarea de
acasa). La
acestea se adauga lipsa de supraveghere, abandonul scolar, intrarea
intr-un
anturaj favorabil prostitutiei (o prietena care sunt deja in acest
domeniu)
4.
proxenetii
sau codosii - la indemnul acestora
se face recrutarea in prostitutie. Acest factor stimuleaza si precipita
procesul angajarii in prostitutie. Exista o mare varietate a
modalitatilor de
recrutare prin intermediul acestor persoane, de la indemnurile
propriilor
"iubiti" ai tinerelor pana la ademenirea exercitata de diferite
persoane cu care acestea vin in contact (patronii unitatilor in care
lucreaza,
proprietarii camerelor inchiriate de ele sau chiar unele rude mai
varstnice).
Angajarea pe calea prostitutiei,
in Romānia, este mediata de numerosi
alti factori predispozanti printre care:
- esecul
familial personal (multe prostituate sunt divortate)
- angajarea
in viata sexuala la varste foarte fragede (15 ani sau chiar mai
devreme)
- agresare
sexuala precedenta (violate in copilarie sau adolescenta)
- practicarea
unor meserii cu "afinitate ocupationala" fata de cea de prostituata
(chelnerite, cadre de deservire in unitati de alimentati publica)
- atractia
exercitata de o mserie "interesanta", lipsita de rutina si
dificultatile ocupatiei cotidiene, si care promite o serie de avantaje:
venituri mari, posibilitati de distractie sporite, intalnirea unor
oameni interesanti etc.
Concluzie:
Cel
putin pentru perioada de tranzitie, eradicarea sau ameliorarea
prostitutiei in
Romānia pare o utopie. Pentru a tine fenomenul sub control, acesta
trebuie
legalizat. Chiar daca, in acest fel, Romānia se va confrunta cu alte
probleme,
cel putin vor fi eliminate acelea care fac in prezent din profesia de
prostituata o afacere extrem de sordida in interesul aproape exclusiv
al
proxenetilor si al celor care patroneaza exploatarea sexuala a
tinerelor. O
politica represiva in domeniul sexualitatii si a prostitutiei in
special, nu a
avut si nici nu poate sa aiba eficienta revendicata de moralistii si
"aparatorii" imaginii Romāniei in lume. Dimpotriva, ea va mentine
prostitutia la cote si mai inalte si va agrava si mai mult problemele
sociale
si medicale cu care aceasta institutie este asociata in prezent.
|