1
MANAGEMENTUL
–prezentare generală
I.1 Definitie
Managementul este
o functie profesionala care înseamana a conduce, într-un context dat,
un grup
de persoane care au de atins un obiectiv comun, în conformitate cu
finalitatile
organizatiei din care fac parte.
Sa
explicitam, pe rând, elementele cheie ale acestei definitii generale.
Functie
profesionala
= o activitate
profesionala practica pentru exercitarea careia sunt necesare
cunostinte si
abilitati specifice, tehnice si relationale.
In raport cu alte
functii si profesii, functia manageriala are doua caracteristici
proprii:
Se exercita cu si
asupra altor persoane (colegi, colaboratori, superiori ierarhic), deci
nu este
o meserie solitara;
Se învata nu
numai în scoala, fie ea universitate de management, ci mai ales în
contact cu
terenul, cu practica
De aceea,
obiectivele unei formari manageriale – fapt valabil si pentru acest
curs de
formare la distanta –sunt:
a-l ajuta pe
cursant sa dobândeasca si sa-si îmbunatateasca cunostintele, tehnicile
de lucru
si competentele relationale;
a-l determina pe
cursant sa constientizeze si sa valorizeze propria experienta practica.
A conduce
= termen generic
care desemneaza diferitele stiluri de management, dar care înseamna,
indiferent
de stil, a avea responsabilitatea unei echipe care trebuie sa atinga
obiective
comune.
Intr-un context
dat –se refera la doua aspecte:
conditiile
economice, sociale, politice specifice, cu constrângeri si oportunitati
caracteristicile
culturale, mentalitatile, traditiile, specificul institutiei sau al
serviciului
public din care face parte
Acest context
este dat.
Chiar daca dorim
sa-l schimbam, sa-l facem sa evolueze (dorinta absolut necesara in
conditiile
reformei protectiei copilului în Romania), acest fapt nu este posibil
dintr-o
data.
Trebuie sa tinem
cont si sa adaptam practica manageriala la realitatea în care suntem
obligati
sa actionam.
A conduce un grup
de persoane
Sa nu confundam
managementul cu a avea persoane în subordine.
Nu pot fi conduse
direct (în conditii de eficienta) grupuri mai mari de 8-10 persoane;
acesti
colaboratori directi pot conduce, la rândul lor, alte grupuri de
colaboratori.
Rezultatele
obtinute de serviciul public judetean depind, în mare masura, de
capacitatea
directorului de a conduce primul cerc de colaboratori directi.
Obiectiv comun,
în conformitate cu finalitatile organizatiei
Toata
dificultatea functiei manageriale se poate sintetiza in urmatoarea
propozitie:
"Pentru a
atinge un obiectiv, trebuie mai întâi sa îl ai".
Daca într-o
organizatie obiectivele nu sunt întotdeauna clar definite, sau daca
sunt
definite doar la nivelul ansamblului organizatiei, si nu si la nivelul
fiecarui
subansamblu în parte, este absolut necesar ca obiectivele sa fie
explicitate
într-o maniera operationala.
Astfel, toate
serviciile componente ale DJPC trebuie sa aiba obiective clare,
suficient de
bine explicate pentru a fi operationale. Directorul DJPC, împreuna cu
cei mai
apropiati colaboratori (directori adjuncti si sefi de servicii) vor
lucra la
stabilirea obiectivelor, pe care ulterior toti membrii echipei vor
trebui sa le
cunosca si sa le asimileze, astfel încât energiile sa fie mobilizate în
acelasi
sens.
De aceea
managementul este comparat adesea cu un lant, a carui calitate pe
ansamblu nu
depinde de calitatea zalei celei mai puternice, ci de cea a zalei celei
mai
slabe…
I. 2 Managementul
–stinta si arta
Rezultatele
obtinute de o organizatie depind de manager.
Managementul ca
activitate de conducere a unui grup de persoane pentru atingerea unui
obiectiv
comun presupune si se bazeaza pe experienta si talentul managerului.
Multa vreme s-a
considerat ca eficienta in activitatea manageriala este determinata in
mod
exclusiv de calitatile personale ale acestuia, experienta combinata cu
perspicacitatea, originalitatea, energia, puterea de a convinge pe
ceilalti cu
usurinta, încrederea în sine De aici ideea ca managementul este o arta
deoarece
nu exista retete prestabilite pentru rezolvarea unor situatii dificile
într-o
organizatie, de luare a celor mai potrivite decizii într-un context
caracterizat de multe ori de ambiguitate.
Practica ne arata ca reusita manageriala este
sensibil imbunatatita atunci cand pe calitatile personale se grefeaza
si
cunostinte specifice de management. Evolutia cunostintelor privitoare
la
management ne arata ca acest domeniu a dobandit atributele unei
stiinte,
1
deoarece ne aflam
în fata unui corp sistematizat de cunostinte, metode si tehnici care
utilizate
în activitatea practica contribuie la crestera eficientei activitatii
unei
organizatii.
Managementul
eficient nu este o arta sau o stiinta ci arta si stiinta, deoarece
presupune
utilizarea calitatilor personale pentru a adapta cunostintele,
metodele,
tehnicile specifice la un context determinat. In practica de fiecare zi
a unui
manager se intalnesc atat aspectele artistice (mai evidente la stilul
de
management) cât si cele stiintifice (în domeniul interpersonal,
informational,
decizional).
Specialistii
admit ca trasaturi definitorii pentru manageri:
dubla
profesionalizare (cunostinte din domeniul protectiei copilului in cazul
nostru
si cunostinte specifice de management)
creativitatea activitatilor
manageriale,
deoarece in aprox. 80% din
cazuri managerul se confrunta cu situatii noi.
Acest lucru este
înca un argument in sprijinul ideii ca managementul este arta si
stiinta , în
care cele doua aspecte nu se exclud.
Atunci cand se
completeaza in mod armonios determina evolutii pozitive la nivelul unei
organizatii.
Surse
documentare:
"Guide du
management dans le service public"/ Serge Alecian, Dominique Foucher
"Management" /Henry Mintzberg
"Nursing management" / Dee Ann
Gillies
I. 3Continutul managementului
Din perspectiva "orizonturilor"
pe care le abordeaza, managementul contine doua domenii:
MANAGEMENTUL STRATEGIC:
domeniul de
activitate care proiecteaza si pregateste evolutia organizatiei
(actiune pe
termen mediu si lung)
MANAGEMENTUL OPERATIONAL:
domeniul de
activitate care asigura functionarea cotidiana a organizatiei (actiune
pe
termen scurt)
Adresându-se oamenilor,
dar în aceeasi masura preocupându-se de resursele, metodele si
instrumentele de
lucru care pot fi antrenate pentru atingerea obiectivelor organizatiei,
managementul are doua componente disctincte, dar nedisociabile:
MANAGEMENTUL
RESURSELOR UMANE
MANAGEMENTUL
MIJLOACELOR
Intersectând
domeniile si componentele, rezulta cele patru zone ale managementului:
Managementul
strategic al resurselor umane, care înseamna stimularea eficientei
profesionale
a membrilor echipei prin conducerea procesului de schimbare a
serviciului,
dezvoltarea unei politici de comunicare interna, gestiunea strategica a
competentelor
Managementul
strategic al mijloacelor, respectiv definirea optiunilor strategice
legate de
structura organizatiei, parteneri, instrumente strategice de analiza a
contextului si de planificare, etc.
Managementul
operational al resurselor umane, care reprezinta managementul
relational
(animarea echipelor, conducerea reuniunilor de lucru, negociere,
gestiunea
timpului, comunicarea cotidiana)
Managementul
operational al mijloacelor, care poate fi denumit managementul
instrumental si
care se refera la decizie, delegare, descrierea functiilor pentru
fiecare
componenta a serviciului public, coordonarea proiectelor etc.
In concluzie,
orice manager trebuie sa îsi asume sarcini operationale si strategice.
In cazul
managerilor de nivel 1 (ex: sefi de centre de plasament, sefi de
servicii etc
–care conduc o echipa în care nu mai exista si alte nivele interne de
conducere) sarcinile acestora sunt preponderent operationale, pe când
în cazul
managerilor de nivel 2 (acei manageri care au în subordine manageri de
nivelul
1 –este cazul directorilor directiilor judetene pentru protectia
copilului)
dimensiunea strategica este necesar sa fie mult mai dezvoltata.
|