1
CURS 2
CLASIFICAREA SERVICIILOR PUBLICE
Serviciul public este un organism creat de catre stat, judeţ sau comună, cu o competenţă şi putere determinate, cu mijloacele financiare procurate din patrimoniul general al admnistraţiei creatoare, pus la dispoziţia publicului pentru a satisface în mod regulat şi continuu o nevoie cu caracter general, căreia iniţiativa privată nu ar putea să-i dea decât o satisfacţie incompletă şi indeterminată.
Serviciul public este mijlocul administraţiei prin care se prestează cetăţenilor servicii de interes general, în regim de putere politică. Infiinţarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autorităţilor deliberative, respectiv al consiliilor locale iar organizarea şi functionarea lor constituie atributul autorităţilor executive, adică al prefecţiilor şi primarilor. In categoria serviciilor publice se includ:
Dupa natura serviciilor publice se disting :
· Servicii publice administrative(S.P.A.)
· Servicii publice industriale şi comerciale(S.P.I.C)
Dupa modul în care se realizează interesul general deosebim :
· servicii publice al căror scop este satisfacerea directă şi individuală a cetăţenilor
· servicii publice care oferă avantaje particularilor în mod indirect
· servicii publice destinate colectivităţii în ansamblu
Din punct de vedere al importanţei sociale deosebim :
· servicii publice vitale (alimentare cu apa, canalizare)
· servicii publice facultative (amenajare parcuri şi locuri de distracţii, centre de informare etc.)
Problema tipologiei serviciilor publice nu este încă pe deplin clarificată, existând, în opinia specialiştilor, criterii extrem de variate de clasificare.
De aceea prezentăm aici şi alte câteva criterii, acestea fiind cele mai cunoscute în literatura de specialitate:
1. După obiectul de activitate:
a. servicii publice administrative, acestea fiind realizate numai de stat prin instituţiile sale (ex. servicii publice judiciare, de legiferare, de administrare a domeniului public)
b. servicii publice industriale şi comerciale- au ca obiect activităţile cu caracter industrial şi comercial (ex. serviciile de transport feroviar, de transport urban sau metrou , exploatarea liniilor de tramvai sau autobus)
c. servicii publice de distribuire a apei , gazului şi electricităţii etc.
2. După scopul propus:
a. servicii publice înfiinţate de autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale (ex. servicii publice de salubritate, de sănătate, educaţie)
b. serviciile publice înfiinţate de instituţii publice centrale şi locale (ex. servicii publice de învăţământ organizate în vederea reconversiei profesionale)
c. regii autonome de interes local şi naţional (ex. Regia Autonoma de Transport Bucureşti)
În opinia altor autori de specialitate[1] serviciile publice pot fi clasificate astfel:
1. După forma de organizare:
a. servicii publice care funcţionează sub forma de organe ale administraţiei publice (ex: ministerul Sănătăţii, direcţiile judeţene de sănătate publică etc.). Acestea îşi desfăşoară activitatea, de regulă, în mod gratuit şi din oficiu cu personal de specialitate, în mod continuu şi ritmic şi adoptă sau emit acte administrative
[1] A se vedea în acest sens şi clasificarea făcută de Emanuel Albu- Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei, Ed. Fundaţiei „România de mâine”, Bucureşti, 2005, pag. 82-84
1
a. servicii publice care funcţionează sub formă de instituţii publice (ex: Societatea Naţională de Radio şi Societatea Naţională de Televiziune etc.). Se înfiinţează, reorganizează şi desfiinţează prin lege sau potrivit legii, de către Parlament, Guvern, ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi de către consiliile judeţene şi locale. Işi desfăşoară activitatea fie gratuit, fie cu plată prin încasarea unor taxes au tarife; numai unele dintre ele emit acte administrative (ex: diplome de absolvire, certificate medicale, atestate etc.) etc.
b. servicii publice care funcţionează sub formă de regii autonome, societăţi şi companii naţionale de interes public. Se înfiinţează, reorganizează şi desfiinţează prin hotărâri ale guvernului sau ale consiliilor judeţene şi locale. Îşi desfăşoară activitatea la cerere, contra cost şi după programe aduse la cunoştiinţa celor interesaţi.
2. După obiectul lor de activitate
a. servicii publice care au ca obiect păstrarea ordinii publice şi apărarea naţională- care sunt realizate de Ministerul Apărării Naţionale, MIRA, Ministerul Justiţiei prin unităţile lor deconcentrate în teritoriu
b. servicii publice care au ca obiect activităţile financiare şi fiscale, realizate de M.F P. prin unităţile deconcentrate în teritoriu
c. servicii publice care au ca obiect învăţământul şi cercetarea- realizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi prin unităţile lor deconcentrate în teritoriu
d. servicii publice care au ca obiect asigurarea socială şi sănătatea colectivităţii- care se realizează prin Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familie, Ministerul Sănătăţii şi prin unităţile lor deconcentrate în teritoriu
e. servicii publice care au ca obiect satisfacerea intereselor de artă şi cultură- se realizează prin Ministerul Culturii şi Cultelor şi unităţile sale din teritoriu
f. servicii publice care au ca obiect satisfacerea intereselor economice- care sunt realizate de Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi turismului, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale etc., precum şi prin companiile şi societăţile naţionale de interes public aflate în subordinea lor.
3. Din punct de vedere al gradului de extensie:
a. servicii de importanţă naţională
b. servicii locale (de importanţă judeţeană, municipală, orăşenescă sau comunală)
Conform Clasificării Centrale a Producţiei serviciile publice se regăsesc în următoarele categorii :
· -SERVICII DE COMUNICAŢII
· -SERVICII DE INVĂŢĂMÂNT
· -SERVICII DE AMBIENT
· -SERVICII LEGATE DE SĂNĂTATE ŞI SOCIALE
· -SERVICII DE TRANSPORT
| Cele mai ok referate! www.referateok.ro |