Rabotarea si mortezarea este procesul de prelucrare prin aschiere la care miscarea principala este rectilinie, executata in planorizontal . In functie de masina – unealta pe care se realizeaza prelucrarea , miscarea principala si cea de avans pot fi executate de catre cutitul de rabotat sau de catre piesa pe masa masinii:
In cazul mortezarii miscarea principala , rectilinie alternativa , se executa in plan vertical de catre scula , iar miscarea de avans de catre semifabricatul prins pe masa miscarii
Atat in procesul de rabotare cat si in cal de mortezare exista o cursa activa si o cursa de gol .
In timpul cursei inactive scula are timp sa se raceasca , motiv pentru care , la cele doua procedee lichidele de racire se utilizeaza doar in cazuri speciale.
Pentru ambele procedee , la capatul cursei de gol se realizeaza avansul intermitent de generare iar dupa o traiectorie completa , o noua adancime de aschiere se poate obtine prin indexarea avansului vertical executat de scula .
Deoarece , atat pentru cazul masinilor de rabotat cat si a celor de mortezat , viteza miscarii principale este variabila , fiind maxima la mislocul cursei si egala cu capetele acesteia ,prelucrarea cu o viteza maxima la mislocul cursei si egala cu zero la capetele acesteia , prelucrarea cu o viteza apropiata de cea econimica este posibila numai pe o anumita portiune din cursa de-o parte si de alta a centrului acesteia .
Acest lucru , precum si existenta cursei de gol , determina ca prelucrarile prin rabotar si mortezare sa fie caracterizate de o productivitate relativ scazuta , motiv pentru care se folosesc , in general in productia individuala sau de serie mica .
Prin rabotare se pot prelucra suprafete plane ( orizintale , verticale sau inclinate) , precum si suprafete profilate . Rabotarea se utilizeaza in special la prelucrarea suprafetelor inguste si lungi ( ghidaje , canale , marginile tablelor ) unde lipsa de productivitate a procedeului este atenuata de specificul dimensional al pieselor .
- prelucraerea suprafetelor plane orizontale se executa cu cutite normale de rabotat . La finisarea cu cutitul drept se lucreaza cu adancime de aschere de 0,5………..2mm si avans de 0,1 …….0,3 mm/ c.d iar la finisarea cu cutite late cotite adancimile de aschiere sunt de 0,5 ….1mm, iar avansurile de
5………15 mm/cd .
Finisarea suprafetelor cu trepte in directie de avans se face cu ajutorul cutitelor incovoiate . Pentru prelucrarea suprafetelor plane cu trepte in directia principala se prevad canale de scapare cu latimea de 5……….10mm
Posibilitatea de prelucrare pe masini de mortezat sunt mai mari decat la raboteza sau seping .
Acest lucru rezulta din faptul ca masinile de mortezat sunt inzestrate cu masa rotativa prevazuta cu un dispozitiv de divizare , pe langa avansurile rectilinii dupa doua directii perpendiculare , se mai pot realiza si un avans de rotatie .
Rabotarea teoretic, generarea suprafetelor plane prin rabotare se realizeaza conform cu generatoarea si directoare rectilinie . In functie de dimensiunile prelucrate , curba generatoare poate fi materializata pe taisul sculei sau realizata cinematic .
Curba directoare este cinematica , obtinuta prin deplasarea punctului M al generatoarei pe directia si pe viteza miscarii principale
In cazul prelucrarii suprafetelor profilate generatoarea poate fi materializata , daca dimensiunile ei sunt suficient de mici , sau programata , prelucrare facandu-se prin copiere dupa sablon .
Tinand cont de aceste aspecte legate de generarea suprafetelor , rezulta ca cele mai fregvente suprafete prelucrate prin rabotare sunt
Mortezarea generarea suprafetelor plane prin mortezare se realizeaza dupa acelasi principiu ca in cazul rabotariicu deosebirea ca directoarea rectilinie cinematica este verticala , obtinuta prin deplasarea unui punct generator pe directia miscarii principale.Generatoarea rectilinie poate fi materializata sau cinematica .
In cazul profilarii suprafetelor profilate, generatoarea este materializata deci se folosesc cutite profilate.
Cele mai ok referate! www.referateok.ro |