Statistica Vitala

· Astazi în toata lumea sunt în jurul 190 milioane utilizatori de drogurilor.
· Utilizarea drogurilor sporeste în rândul tinerilor din lume. Majoritatea utilizatorilor au vârsta sub 30 de ani.
· În 1999, numarul tarilor care raporteaza utilizarea drogurilor prin injectare a fost de 136, numarul fiind de 80 în 1992. Dintre acestea, 93 de tari de asemenea identifica HIV printre injectatorii de droguri.
· Cannabis este cel mai utilizat drog în toate partile lumii.
· Costul economic total al abuzului de droguri în Statele Unite se estimeaza aproximativ la 70 miliarde dolari anual.
· Abuzul de cocaina printre somerii din Columbia este de 10 ori mai mare decât printre persoanele angajate.
· Industria drogurilor clandestina se estimeaza la 400 miliarde dolari pe an.

Ce este abuzul de droguri?

Oamenii primesc droguri pentru a-si schimba gândirea, comportamentul si simturile. Aceste feluri de substante se numesc psihoactive si includ alcoolul si tutunul, la fel si drogurile naturale si produse. În trecut, majoritatea drogurilor folosite erau produse din plante naturale, asa ca tufa de coca pentru cocaina, opiu de mac pentru heroina si cannabis pentru hasis si marijuana. Mai recent, drogurile ca extazi sau LSD au început a fi produse pe cale sintetica de variate întreprinderi chimice.
Oamenii care folosesc droguri provin din toate paturile sociale, desi statistica demonstreaza ca probabil unele paturi sociale utilizeaza drogurile mai mult decât alte paturi. De exemplu, probabilitatea utilizarii drogurilor este mai mare la barbatii decât la femeilor, la barbatii celibatari decât la cei casatoriti, la locuitorii oraselor decât la cei rurali, la tinerii decât la batrânii. Prizonierii si copiii strazii, de asemeni, demonstreaza o înalta frecventa a abuzului de droguri. Datele recente sporesc nelinistea cu privire la întrebuintarea sporita a drogurilor în rândul tinerilor din toata lumea. Datele disponibile demonstreaza ca raspândirea printre tineret tinde sa fie de trei ori de patru ori mai înalta decât raspândirea între populatia generala.

Care sunt efectele?

Toate drogurile pot fi clasificate în trei categorii:
Depresantele (spre exemplu heroina, barbiturate) sunt sedative care actioneaza asupra sistemului nervos. Relaxarea artificiala si usurarea de la neliniste si stres mintal tinde sa produca dependenta psihologica si renuntarea de la utilizarea lor este problematica. Dependenta poate duce la supradozare acuta, care la rândul sau poate cauza moartea din cauza depresiei respiratorii.
Stimulantele (spre exemplu cocaina, crackul, amfetamine) sunt agenti care activeaza, sporesc sau maresc activitatea neurala. În primul rând ei cauzeaza frisoane, dureri de cap, hipertensiune si batai de inima sporite. Efectele de lunga durata sunt greata, insomnia, pierderea greutatii, convulsii si depresia.
Halucinogenele (spre exemplu marijuana, extazi, LSD) sunt un grup chimic divers care produce schimbari mintale profunde, cum ar fi euforia, nelinistea, distorsiunea senzoriala, halucinatii vivide, deluzii, paranoie si depresie.
Nu exista drog ilicit, care ar putea fi considerat sigur. Într-un fel sau altul utilizarea substantelor psihoactive modifica functionarea normala a organismului uman si în termen lung, poate cauza daune serioase.

Cât de prevalent este abuzul?

Prevalenta abuzului diferitor droguri variaza între regiuni si chiar între tari în întreaga lume.
Marijuana si hasisul: Estimarile indica ca canabis este cel mai abuzat drog în toate partile lumii, pe care îl consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populatia globului). În mod particular, un numar mare de oameni tineri experimenteaza cu canabis: în unele tari atât de mult ca 37 procente din copiii de scoala si adultii tineri au folosit drogul o data în ultimul ani si 10-25% o data în ultima luna. În general, abuzul de cannabis sporeste în multe tari, stabilizându-se în tarile, unde a atins nivel înalt.
Drogurile sintetice: Raspândindu-se relativ încet în anii optzeci, abuzul stimulantilor de tip amfetaminic a sporit rapid în Europa, Australia, America de Nord si Asia de Sud-Est în anii nouazeci. În timp ce abuzul s-a stabilizat în unele dintre aceste zone, exista o crestere continua a cererii globale, în particular în Asia de est si de Sud-est. În mod sporind, drogurile sintetice si-au sporit semnificatia, în special între tineri, drept drog de amuzament ales, deseori în combinatie cu cannabis. MDMA (extazi) este popular în tarile industriale în special în Europa.
Alte droguri din plante: În general, cocaina împreuna cu diverse alte substante derivate din coca, cum ar fi „bazuco” domina cererea pentru tratament. UNDCP estimeaza ca circa 13 milioane de oameni abuzeaza cocaina în întreaga lume: cel mai înalt nivel fiind în Statele Unite.
În comparatie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai putin prevalent. Estimarile Natiunilor Unite indica ca circa 8 milioane de oameni abuzeaza opiatele, în mare parte în Europa, Asia de sud-est si de sud-vest. Nivele crescânde de abuz sunt înregistrate în europa de est si Asia centrala. Cocaina nu pare a fi printre drogurile de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendinta arata o oarecare crestere în abuzul acesteea în Europa (în special în Londra si Amsterdam).

Cât de mare este oferta?

Mare! În 1999, producerea globala de opiu a atins nivelul de 5,794 tone metrice, cultivate pe 219,000 hectare de mac. Mai mult de 75 procente de opiu vine din Afganistan. Producerea globala de frunze de coca a crescut la 317, 926 tone de pa 183,000 hectare de coca. Aproape 60 procente de frunze de coca vin din Columbia. Cum stim acest fapt? Integrând eforturile în supravegherea aeriana, aprecierea la sol si perceperile din satelit au permis tarilor sa obtine o harta larga a zonelor ilicite de crestere si sa indice ariile cu cultivare descrescânda sau crescânda, astfel încât se poate face o apreciere sigura a productiei culturilor.

Care sunt beneficiile?

Producerea ilicita de droguri si cererea pentru ele a indus prosperarea afacerilor ilegale – a unui non-business care poate compromite economiile si infirma statele. Traficarea drogurilor se afla în mâinile sindicatelor transnationale organizate criminale, care au luat avantaj de procesul de globalizare, pe timp ce masurile de lupta contra acestora au fost tergiversate.

Care a fost raspunsul Natiunilor Unite?

Natiunile Unite a abordat fenomenul abuzului de droguri începând cu data crearii acestei organizatii. Comisia pentru Drogurile Narcotice a fost creata în 1946 si la moment cuprinde 53 state-membre, care sunt implicate pe baza de rotatie. Oficiul Natiunilor Unite care se ocupa cu controlul asupra drogurilor a fost unificat în 1990 ca Programul International al Natiunilor Unite (UNDCP) pentru Controlul Drogurilor.
În 1999 acest Program a fost legat cu Centrul pentru Prevenirea Crimei Internationale (CICP) cu scopul formarii Oficiului pentru Controlul Drogurilor si Prevenirea Crimelor.
Prin intermediul Natiunilor Unite, lumea a început sa-si dezvolte un raspuns coordonat asupra problemei abuzului de droguri.
· Conventia Unica asupra Drogurilor Narcotice (1961) a unit diverse tratate existente, ce limiteaza vânzarea si utilizarea diferitor substante în scopuri medicale. Aceasta a fost suplimentata în 1972 cu Protocolul care accentueaza necesitatea serviciilor de tratament si reabilitare.
· Conventia asupra Substantelor Psihotropice (1971) a stabilit un sistem de control international pentru o serie de droguri farmaceutice si alte substante folosite în producerea drogurilor ilicite.
Pe parcursul mai multor ani problema drogurilor a fost perceputa de catre comunitatea internationala ca fiind generata de „oferta”. Se credea ca drogurile abuzate îsi aveau originea în tarile în curs de dezvoltare si erau consumate în tarile industriale. Putina atentie a fost acordata reducerii cererii. Cu toate acestea, situatia s-a schimbat dramatic, caci nivele înalte de consum au fost descoperite în tarile în curs de dezvoltare; cannabis si drogurile sintetice fiind produse atât la nord, cât si la sud.
Ca rezultat, Natiunile Unite a adoptat o abordare balansata pentru a reduce simultan atât oferta, cât si cererea. În 1998, Adunarea Generala a adoptat o Declaratie Politica ce contine o serie de obiective, cu termeni limita desemnati, care includ:
— Pâna în 2003: de a elabora sau a spori strategiile de reducere a cererii si de a crea sau consolida legislatiile nationale si programele anti-droguri, si de a adopta legislatia nationala de spalare a banilor; si

• Pâna în 2008: de a atinge o scadere semnificativa a cererii si de a elimina sau reduce semnificativ cultivarea, producerea si comercializarea ilicita a drogurilor (inclusiv drogurile sintetice).