1

STILURILE FUNCTIONALE   

 
      Stilul functional este o varianta a limbii care indeplineste functii de comunicare intr-un domeniu de activitate determinat . Orice stil functional apare ca un model care exercita o anumita presiune asupra constiintei vorbitorilor .
      Stilul poate fi definit drept : ,, Le style c-est l-homme meme,, ( = Stilul este omul insusi . ,, ) - Buffon

   A. STILUL TEHNICO - STIINTIFIC - indeplineste functia de comunicare in domeniul stiintei si tehnicii . Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in lucrari si documente stiintifice si tehnice ) , monologul oral ( in prelegeri , ex puneri , sau comunicari ) , dialogul oral ( in cadrul colocviilor , seminariilor si dezbaterilor stiintifice ) .
      Caracteristici :
- corectitudinea : in comunicare sunt preferate variantele literare ale sistemelor limbii ;
-obiectivitatea : comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva ; accentul cade pe comunicare de notiuni , cunostinte , idei etc. , astfel ca functia limbajului este cognitiva ; dintr-un text stiintific lipseste cu desavarsire afectivitatea ; autorul , cel care transmite un asemenea mesaj , nu se implica in comunicare , prezinta un adevar stiintific de necontestat , iar receptarea se face obiectiv , pentru ca se adreseaza intelectului , gandirii abstracte , logice .  
- accesibilitatea:comunicarile se disting prin claritate , prin precizie si proprietate ; formularile , frazele sunt clare , precise iar topica frazei este fireasca fara inversiuni ; ele sunt insotite adesea de mijloace auxiliare extralingvistice- tabele , diagrame , schite fotografii harti etc. ;
- terminologia : fiecarui domeniu ii este proprie o anumita terminologie ( limbaje stiintifice ) . Termenii utilizati sunt monosemantici . Lexicul stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe ( antebrat , contraofensiva ) sau compuse cu sufixoide si prefixoide ( biolog , geografie etc. ) Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri , simboluri , semne conventionale , formule stereotipe .   
       Dintre compozitiile pe baza textelor stiintifice , amintim :
- analiza stiintifica ( filozofica , economica , politica , botanica etc. ) ;
- studiul stiintific ;
- comunicarea stiintifica ;
- referatul stiintific ; eseul stiintific .
       
  B. STILUL OFICIAL ( ADMINISTRATIV ) INDEPLINESTE FUNCTIA DE COMUNICARE in sfera relatiilor oficiale . In ordinea frecventei si a importantei apar urmatoarele madalitati de comunicare : monologul scris ( in documente si acte oficiale ) , monologul oral ( cuvantari in ocazii oficiale ) , dialogul scris ( corespondenta oficiala ) , dialogul oral ( in relatiile oficiale dintre institutii si public ) .
     Caracteristici :
- stricta respectare a normelor limbii literare : corectitudinea fonetica , gramaticala , ortografica , lexicala si grafica ;
- caracter obiectiv , impersonal ; comunicarile ( scrise sau orale ) sunt neutre expresiv , lipsite de incarcatura afectiva ;
- accesibilitatea , claritatea si precizia : comunicarile oficiale nu permit decat o singura interpretare ;
- absenta oricarei nuante afective  , prezenta formalismului , a exprimarii rigide ; lipsesc lexicul afectiv , mijloacele de expresie figurata , epitetele apreciative .
- specificitatea acestui stil o da utilizarea unor clisee lingvistice de tipul : ,,Subsemnatul ..... ; ,, In conformitate ...,, ;,, Conform hotararii ...,, etc.
- predomina : formele verbale impersonale , verbele la viitor , diateza reflexiva ,, se vor lua masuri,, ; ,, se aduce la cunostinta ,, etc.

    COMPUNERI CU DESTINATIE OFICIALA
- DAREA DE SEAMA ;
- PROCESUL - VERBAL ;
- PLANUL DE MUNCA ;
- NOTA INFORMATIVA;
- RAPORTUL ;
- DECLARATIA ;
- REFERATUL ;
- MEMORIUL DE ACTIVITATE ;
- AUTOBIOGRAFIA ; CEREREA ;
   

  C. STILUL BELETRISTIC , CARE ARE UN DOMENIU PROPRIU DE MANIFESTARE : DOMENIUL ESTETICULUI . El se opune celorlalate stiluri functionale , in care esentialul il constituie transmiterea de informatii . In stilul artistic transmiterea informatiei este corelata cu efectul produs de o anumita forma de transmitere a informatiei asupra destinatarului . Prin urmare , forma devine element esential si modelator in transmiterea informatiei ; forma , ca epresie a unui continut determinat , este unica si irepetabila .
    CARACTERISTICI  
1 CONVENTIONALITATEA : in timp ce toate celelalte stiluri comunicarea urmareste sa redea realul sau ceea ce este considerat ca real ( in cazul unui fals , destinatarul reactioneaza mai devreme sa mai tarziu ) , in stilul artistic comunicarea este expresia unei alte realitati imaginate de autor ; destinatarul nu-si pune problema falsului , el stie ca e vorba de fictiune , de conventie ; textul literar scoate in evidenta functia poetica a limbajului deoarece scriitorul este foarte atent nu numai la,, ceea ce spune,,  , ci si la ,, cum spune ,, ;
-    DESCHIDEREA SPRE TOATE MIJLOACELE DE EXPRESIE , INDIFERENT CARUI STIL FUNCTIONAL AR APARTINE ; se apeleaza la toate sferele vocabularului , astfel incat in opera literara apar deopotriva : regionalisme , elemente de jargon si de argou , arhaisme si neologisme ;
- dintre modalitatile de comunicare : monologul scris ( literatura culta ) , monologul oral ( , ultima fiind insotita si de mijloace extralingvistice de expresie ( melodica , gestica , dans si mimica ) ;
- in naratiuni predomina timpul trecut ( perfectul compus in alternanta cu perfectul simplu ) , pe cand in descriere , poezie , proza poetica , predomina prezentul .

    COMPUNERI PE BAZA DE TEXTE LITERARE
- ANALIZA LITERARA ;
- COMENTARIUL LITERAR ;
- CARACTERIZAREA ;
- PARALELA ;
- SINTEZA TEMATICA ; -
- RECENZIA ;
- COMUNICAREA STIINTIFICA SAU DE SPECIALITATE  etc .

  D. STILUL PUBLICISTIC este stilul prin care publicul este informat , influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice , economice , artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris  ( in presa si publicatii ) , monologul oral ( la radio si televiziune ) , dialogul oral ( dezbaterile publice ) , dialogul scris ( interviuri consemnate scris ) .
        Caracteristici  :
- contopirea celor 2 componente - intelectuala si afectiva , tranzitiva ( obiectiva , informativa ) si reflexiva ( subiectiva , afectiva ) , in vederea indeplinirii sarcinilor de informare si formare de convingeri ;
- caracterul  eterogen si mobil deoarece se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ;
- apeleaza la elemente specifice celorlalte stiluri , datorita ariei tematice foarte mare si largi pe care o cuprinde mass-media ;
- dintre trasaturile proprii beletristicii , amintim : receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi ( neologisme ) , preocuparea pentru inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) , utilizarea unor procedee menite a starni curiozitatea cititorilor ; titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii , exclamatii etc. ), utilizarea larga a  sinonimelor ; tendintele de aglomerare sintactica ; tendinta eliminarii conjunctiilor copulative .
         COMPUNERI
- ARTICOLUL ;
- CRONICA ;
- REPORTAJUL ;
 - FOILETONUL ;
- INTERVIUL ;
- MASA - ROTUNDA ;
- STIREA ;
- ANUNTUL PUBLICITAR  etc .

      F.  STILUL COLOCVIAL ( FAMILIAR , COTIDIAN - PRACTIC , VORBIT , ORAL ) este stilul comunicarii obisnuite dintre oameni , intr-un anumit mediu socio-profesional . Modalitatile de comunicare sunt : dialogul oral ( cea mai frecventa), dialogul scris ( schimb de scrisori ) , monologul scris ( notite , jurnal intim ) , monologul oral ( relatari si anecdotica , urari , felicitari si toasturi ) .
         Intrebuintarea acestui stil este generala , este singurul stil ,, stapanit,, de toti vorbitorii si insusit treptat inca din primii ani de viata . Este unicul stil in care este posibila si se realizeaza dezvoltarea spontana , neintentionata a limbii.
        CARACTERISTICI :
- naturaletea , relaxarea , degajarea in exprimare : comunicarea nu se supune unor,, reguli,, - factori de constrangere si control in alte stiluri ale limbii ;
- continua oscilare intre economie si abundenta in exprimare . Economia se manifesta prin intrebuintarea cliseelor lingvistice , a abrevierilor de tot felul , dar mai ales prin elipsa , ca urmare a vorbirii  dialogate , precum si prin mijloace extralingvistice ( mimica , gestica ) care permit intreruperea comunicarii , restul fiind sugerat . Abundenta in exprimare este materializata prin repetitie , prin utilizarea zicalelor , proverbelor , locutiunilor si expresiilor , prin evitarea cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze .
- incarcatura emotionala : comunicarile sunt pe de o parte expresia directa a starilor emotionale , pe de alta parte ele urmaresc sa impresioneze pe destinatar . Lingvistic , aceasta trasatura este concretizata prin intrebuintarea diminutivelor si augmentativelor , a cuvintelor peiorative , a superlativelor populare si a unor sintagme afective  etc.
- inclinatie spre satira si umor , exprimata printr-o varietate de procedee : porecle , contaminari ( ,, Bine-ai venit nepurcele ! ,, ) , calambur ( ,, Ai iesit la vanatoare de lei ? ,, ) unitati neologice ( Curat murdar ! ,, ) .