1 Alexandru Lapusneanul – Rezumat

I „Daca voi nu mă vreţi io va vreu”

    Începutul nuvelei Alexandru Lapusneanul surprinde personajul ce oferă numele nuvelei intrând in Moldova intovarasit de vornicul Bogdan si o armata numeroasa având intenţia de a-si recăpăta tronul pierdut din cauza trădării boierilor. Lapusneanul intentioneaza sa facă acest lucru inlaturandu-l de la tron pe Ştefan Tomsa.
La un moment dat Lapusneanu poposeşte undeva in apropierea Tecuciului unde este întâmpinat de patru boieri: Vornicul Motoc, postelnicul Veveriţa si spătarul Spancioc si Stroici, aceştia vin din partea lui Ştefan Tomsa si încearcă sa-l întoarcă din drum pe Lapusneanu spunându-i ca poporul nu îl vrea. Insa acesta intelegand ca boierii doar încearcă sa-l descurajeze se înfurie si le promite răsplata cuvenita de indata ce isi va recăpăta tronul.
După plecarea celorlalţi trei boieri, Motoc, impresionat fiind de mania lui Lapusneanu ii cade la picioare si ii cere iertare acestuia si îl roagă  sa intre in Moldova fara armata străina deoarece va fi sprijinit de boieri si de popor. Domnitorul nu are încredere insa in cuvintele amăgitoare ale bătrânului vornic, ramanand neclintit in hotărârea sa.
Acest capitol constituie expoziţiunea.

II „Ai sa dai sama Doamna”

    Acela de al doilea capitol al nuvelei reprezintă intriga acesteia.
    Alexnadru Lapusneanul nu întâmpina nici un fel de rezistenta din partea lui Tomsa si instalându-se la tronul Moldovei începe sa duca la îndeplinire ceea ce le promisese celor patru boieri. Astfel voievodul omora boierii la cea mai mica abatere si le distruge catatile.
    Doamna Ruxandra, îngrozita fiind de faptele soţului sau îl roagă pe acesta sa înceteze si obţine promisiunea ca acest lucru se va întâmpla curând, Lapusneanul de asemenea ii promite soţiei sale ce ii va oferii un leac pentru frica.
    
III „Capul lui motoc vrem”
    
  
1  In cadrul celui de al treilea capitol este atins punctul culminant al acestei nuvele
    In acest capitol Lapusneanul ii invita pe toţi boierii la un ospat care are loc intr-o zi de sărbătoare după slujba religioasa la care domnitorul participa. Acesta întârzie la slujba, si după ce aceasta se încheie Lapusneanul se închina la icoane si săruta cu mare smerenie moaştele lui Ioan. Acesta se suie din nou in strana si se caieste de faptele sale promitandu-le boierilor ca le va aduce pacea. Mai mult domnitorul le cere boierilor iertare si apoi ii invita la un ospat.
    Bănuind intenţiile necurate ale domnitorului, Spancioc si Stroici nu se duc la masa domneasca.
    Comfirmand temerile celor doi boieri ospatul se transforma pe neaşteptate intr-un măcel in care sunt ucişi 47 de boieri.
    Poporul vine la palat amenintand sa forţeze porţile. Toate nemultunirile mulţimii se îndreaptă împotriva lui Motoc, considerat a fii cauza tuturor relelor, de aceea poporul cere intr-un glas capul lui Motoc.
    Alexnadru Lapusneanul îl arunca pe motoc mulţimii care omorandul pe motoc se răzbuna pentru suferinţele indurate. Acest moment constituie punctul culminant.
    După ce Vornicul Motoc este ucis de mulţime Alexnadru Lapusneanul porunceşte sa fie tăiate capetele boierilor din care face o piramida pe care o arata Doamnei Ruxandra pentru a-i da un leac de frica.         
    După ce- ucide pe boieri, domnitorul porunceşte sa fie cautati Spancioc si Stroici insa aceştia reuşesc da treacă graniţa nu înainte de a-i transmite domnitorului ca se vor vedea înainte de a muri.

IV „De mă voi scula pre mulţi am sa popesc eu”

    Timp de patru ani Lapusneanul nu mai porunceşte nici o execuţie insa, totuşi, ii schingiuieşte pe unii boieri consideraţi suspecţi.
    In timpul şederii sale la Hotin Lapusneanul se imbonlaveste si cazând la pat, intr-un moment de delir cere sa fie călugărit. Dorinţe ii este îndeplinita si acesta primeşte numele de Paisie. Odată revenit la realitate, Lapusneanul, ii alunga pe cei care l-au călugărit. Acesta o alunga si pe Ruxandra, care, la sfatul lui Spancioc pune otrava in băutura soţului sau care isi gaseste astfel sfarsitul.
    Acest ultim capitol reprezintă, bineinteles, deznodământul nuvelei.