1 Deşteaptă-te române!

    Poezia ,,Deşteaptă-te române’’ aparţine scriitorului ardelean Andrei Mureşan şi a fost publicată în 1848 în revista ,, Foaie pentru minte, inimă şi literatură’’ sub titlul ,,Un răsunet’’. În acelaşi număr a apărut şi prima parte a Proclamaţiei de la Islaz. Mai târziu poezia a primit titlul ,, Deşteaptă-te române’’ reluat în primul vers. Pusă pe muzică de Anton Pann, poezia a devenit imnul revoluţionarilor de la 1848, apoi a fost cântată la marea întâlnire de la Alba Iulia în 1918 şi după revoluţia din decembrie 1989 a devenit imnul naţional al României.
    Încă de la apariţie poezia a fost apreciată pentru tonul ei mobilizator fiind numită de Nicolae Bălcescu ,,Marsullesa românilor’’.
    Poezia ,, Deşteaptă-te române’’ de Andrei Mureşan este imn pentru că, are toate trăsăturile speciei. Ca orice imn, este închinată unei idei măreţe şi anume: dragoste de ţară. Poetul îşi exprimă în mod direct sentimentele de dragoste faţă de ţară., admiraţia pentru trecutul eroic al acestuia, dorinţa de libertate, unitate şi solidaritate naţională, speranţa într-un viitor luminos.
    O altă trăsătură specifică imnului care apare şi în poezia ,, Deşteaptă-te române’’ este faptul că începe cu o invocaţie retorică:
    ,, Deşteaptă-te române, din somnul cel de moarte,
      În care te-adânciră barbarii de tirani.’’
Îndemnurile se realizează cu ajutorul verbelor la imperativ şi pretind românilor să-şi croiască o soartă care să fie respectată chiar şi de duşmani.
    ,,Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soartă,
              La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.’’
    În continuare autorul îi îndeamnă pe români să dovedească că sunt urmaşi demni ai romanilor:
    ,,Acum ori niciodată, să dăm dovezi la lume
      Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman.’’
    Poetul este mândru de poporul român, care este gata să lupte pentru libertate. Pentru a prezenta frumuseţea fizică şi curajul românilor, el apelează la două comparaţii: ,,tinerii stau ca brazii în munte’’ şi sunt gata să lupte. Ei ,,sar ca lupi în stâne’’. Enumeraţia ,,Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!’’ sugerează faptul că românii sunt gata să lupte cu toţii indiferent de vârstă.
    O altă trăsătură specifică imnului care apare şi în această poezie este folosirea evocării prin care poetul aduce în faţa cititorului figuri măreţe din trecut, exprimându-şi astfel admiraţia faţă de eroismul acestora, ,,Priviţi măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine’’.
    Poetul îşi exprimă părerea de rău  pentru că din cauza invidii nu s-a realizat unirea românilor de pretutindeni şi părerea de bine deoarece românii vor lupta până când vor îndeplini acest ideal.
    ,,Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!’’
    Apelând la personificare, prin care ţara este comparată cu o mamă văduvită, poetul exprimă necesitateea ca fiecare fiu al acestei ţări, să lupte pentru îndeplinirea idealurilor ei, pentru că altfel va fi blestemat.
    ,,O mamă văduvită, de la Ştefan cel Mare, pretinde de la fiii-şi, azi mână de-ajutor.’’
    Imprecaţia retorică (blestemul), adresată celor care nu răspund chemării patriei, aminteşte de creaţiile populare şi sugerează importanţa devotamentului faţă de ţară.
    ,,De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
      Oricare s-ar retrage din gloriosul loc.’’
    În continuare, poetul îndeamnă pe români să-şi apere limba, să lupte împotriva eisupririi sociale şi naţionale, să lupte pentru unitate.
    ,,Români din patru unghiuri, acum ori niciodată,
      Uniţi-vă-n cuget, uniţi-vă-n simţiri.’’
El apelează la preoţi pentru a fi în fruntea poporului, exprimă hotărâre întregului popor de a lupta pentru libertate.
    ,,Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
      Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nostru pământ.’’
    Având toate aceste trăsături, poezia ,, Deşteaptă-te române’’ de Andrei Mureşan este un imn, imnul nostru naţional, deoarece exprimă gândurile şi sentimentele noastre, ale tuturor.