1 CARACTERIZAREA PERSONAJELOR
ILIE MOROMETE

Personaj central, Ilie Moromete traverseaza drama ţăranului legat de vechile rânduieli ale statului , luptând contra ameninţărilor care-l asaltează:
-    Fonicirea, impozitelor , datoriile la Bancă, taxele pentru Niculae la şcoală.
Scriitorul descoperă complicaţiile necunoscute ale sufletului rural, un fel de a gândi al ţăranului, în afara oricărei dorinţe de imbogăţire.
Primul semn al unor vremuri mai grele a fost tăierea salcâmului, simbol al stabilităţii şi trăniciei. El este incapabil de negustorie, este incapabil să facă bani stârnind nemulţumirea băieţilor săi. Dar Moromete nu este incativ.
Presat de imprejurări se hotaraste sa-l trimita pe Achim la bucuresti , sa-i ceara un imprumut , vinde lui Balescu o parte din pamant si locul din spatele casei.
Bataia baietilor cu parul este o disperata incercare de a-si salva autoritatea.
Fuga baietilor cu caii la Bucuresti incheie primul volum, spulberand una din iluziile fundamentale ale personajului. El traieste drama de a nu se mai intani cu fii sai pe aceeasi traiectorie morala.
Lumea lui este cea de la feraria lui Iocan unde el era asteptat pentru a se incepe discutiilor, semn al prestigiului sau real
Aici petrecea seri lungi impreuna cu prietenul sau Cocosila si Dumitru Guinae, discutand politica cu umor si ironie. Placerea de a vorbi a lui Moromete stârnea mânia Catrinei care izbucnea: “Esti mort dupa sedere si tutun ... lovi-o-ar moartea de vorba de care nu te mai saturi!.”
Ilie Morometre este carecterizat de inteligenta ascutita , ironie , logica interioara, etc.
Morometre este un bun observator si moralist dar si un disimulat , ascunjându-si gandurile, se amuza pe seama prostiei, a ingamfari , a limbajului pretios. Pentru cei din jur, Moromete este sucit si imprevizibil.
Exista in firea lui Moromete o anumita candoare ramasa din copilarie , dar si un refuz de a iesi din lumea lei. El isi prelungeste iluzia ca poate trai ocolit de evenimente.
Dar nu stie sa-si exteriorizeze duiosia si dragostea nici chiar fata de copii.
Scena in care fiul cel mic Niculae este zgâţăit de friguri când a luat premiul I, il surprinde pe Moromete, tatal ...
Scena ploii cand morometre este udat pana la piele de o ploaie repede si calda este revelatoare. Monologul său interior arată, efortul lui Moromete de a intelege lumea, schimbarile satului, vorbind nu se stie cu cine, el intreaba, analizează, răspunde, isi suceste pe toate partile frământările proprii.
Hotărârea întârziată cu care sapă, grija pentru a salva niste biete paie ascunde defapt zdruncinarea întregi sale fiinţe. Ploaia îi dă puterea a-şi analiza gândurile, rostul vieţii de pănă atunci, legăturile cu oamenii, dar mai ales cu ai săi.
Nepreţuit de ai săi şi părăsit de copii care fug la oras, măcinat de neintelegerile din familie, Moromete simte că timpul îi este potrivnic, nu mai este rabdator si rosturile ei stiute. El nu se impaca cu gandul ca rosturile taranesti trebuie schimbate .
El nu mai fu văzut stând ceasuri întregi pe prispă, nici nu mai fu auzit raspunzănd la salut cu mai multe cuvinte, nu mai fi auzit povestind, deci alte iluzii spulberate a comunicării si a contemplatiei.
Volumul al II continuă să aibă in centrul să pe ilie Moromete intrat însă într-un con de umbră, acum constăndu-se tot mai mic fiul cel mic, Niculae. Moromete face ultima incercare nereusita de aşi aduce acasă băieţii în sat.
Părăsit la bătrâneţe de Catrina , el rămâne doar cu fata cea mică, autoritatea lui în sat scade, oamenii nu-l mai ascultă ca altădată.



                    ION CREANGĂ

    Într-un “fragment de autobiografie” Creanga susţine că sa nascut la 1 martie 1837 din părinţii români: Ştefan a lui Petre Ciubotariul din Humuleşti si soţia sa , Smaranda, nascuta David Creangă.
A urmat scoala din Humuleşti, Broşteni, Tărgu-Neamş, Fălticeni, Iasi, unde a fost elev la seminariul Teologic. Se inscrie la Scoala Normală de la Trei Ierari, după a cărei absolvire devine invatator, fiind in acelasi timp diacon la Biserica Sf. Treime din Iasi. Suspendat din invatamant , dupa 2 ani va fi reprimit de catre Titu Maiorescu.
In aceasta perioada in cunoaste pe Eminescu.
Acesta il introduce la JUNIMEA unde va citi “Soacra cu trei nurori” deschizând seria unei indelungate colaborări.
Opera lui Ion Creangă este alcatuita din povesti, povestiri si “AMINTIRI DIN COPILARIE” , volum considerat de unii critici literali un roman al formarii personalitatii.
Desemnat primul roman al copilariei din literatura română, “AMINTIRI DIN COPILARIE” impleteste in cele 4 părţi ale sale, observarea realista cu elemente de fabulos din povesti.
Povestirile lui Creanga ofera experenţe de viaţă in care in care autenticul primează sub forma unor adevărate lectii de comportare.
Naratiunea cu caracter nuvelistic “Mos Nichifor, Coţcariul, Povestirile lui Creanga (Capra cu 3 iezi, Dănilă Prepeleac, Punguţa cu doi bani, Povestea lui Harap Alb, Fata babei si fata mosneagului, Povestea unui om leneş)” sunt rezultatul expunerii reale si imaginare, personajele devin mesagere ale unor noţiuni fundamentale:
- binele, adevarul, dreptatea , frumosul.