1 Comedia

Genul dramatic cuprinde opere literare destinate pentru a fi jucate pe scena. Astfel acţiunea impune anumite limite in ceea ce priveşte amploarea in timp si spaţiu.
D.p.d.v compoziţional este structurata in acte si scene.Intamplarile se petrec in capitala unui judeţ de munte, in preajma alegerilor. Modul de expunere principal este dialogul căruia i se adaugă monologul dramatic.Naratiunea si descrierea nu apar decât in indicaţiile scenice. Unele scene sunt formate doar din monolog in prezenta unui singur personaj. Axa in jurul căreia se dezvolta acţiunea este bazata pe împrejurări, pasiuni si caractere care se coicnesc.In „O scrisoare pierduta” exista un conflict de baza, căruia i se subordonează celelalte conflicte secundare, conflictul dintre cele 2 puteri: Tipatescu, Zoe Trahanache, Zaharia Trahanache, Pristanda care îl susţin pe Farfuridi-Catavencu,Ionescu,Popescu,dascalimea de partea lui Catavencu.
Prin toate aceste trăsături specifice opera noastră aparţine genului dramatic. Deoarece se creează scene de comic de situatie,de caracter, de moravuri, de limbaj, de nume opera este o comedie.
Comicul de situaţie apare in momentul in care Pristanda încearcă sa demonstreze ca a pus 44 de steaguri, numărându-le de 2 ori: „44 in cap…poate unul, doua sa le fi luat vântul…”.Umorul apare când poliţaiul povesteşte aventura sa de la fereastra lui Catavencu dintr-un servilism exagerat fata de Tipatescu.Acelasi comic de situaţie apare când Catavencu conduce festivitatea de sărbătorire a lui Dandanache, intr-o atmosfera de veselie.
Este prezent si comicul de situaţie pentru ca personajele reprezintă anumite tipuri umane ale căror comportamente si caractere provoacă rasul.
Astfel, infatisand relaţia lui Tipatescu cu Zoe sau modul in care se desfasoara alegerile se creează un comic de moravuri.
Comicul de limbaj este remarcabil. Ticurile verbale ale lui Pristanda dovedesc incultura sa dar totodată stârnesc rasul. Incoerenta si expresiile fara sens „sa schimbam pe ici, pe colo”,”sa fie nici prea prea, nici foarte foarte” din discursurile lui Catavencu si Farfuridi reprezintă adevărate surse ale comicului.
Numele personajelor conferă un umor deosebit operei dramatice. Prin nume ni se prezintă o parte din personalitatea personajelor.
Atitudinea scriitorului este pusa in evidenta de un comic al intenţiilor: sarcasmul, ironia, umorul.
Prin toate aceste trăsături, aceasta opera este o comedie in care sunt prezentate moravurile unei societati contemporane.