1
Caracterizarea comisului Ioniţă
„Iapa lui Vodă” face parte din volumul „Hanu
Ancuţei”.Mihail Sadoveanu recurge în acest volum la tehnica literară
numită povestire în ramă sau povestire în povestire, deoarece în cadrul
firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare dată
de alt oaspete, adică un alt narator venit la Hanul Ancuţei.
„Iapa lui Vodă” este o snoavă şi se află în
deschiderea volumului de nouă povestiri, „Hanu Ancuţe”, scris de Mihail
Sadoveanu.
Comisul Ioniţă este personajul principal al
acestei povestiri, dar este şi un personaj permanent al întregului
volum „Hanu Ancuţei”, realizând unitatea acestuia, deoarece el este
prezent în toate povestirile îndemnând oaspeţii să-şi amintească
întâmplări extraordinare, petrecute demult în ţara Moldovei.
Personaj comun celor două planuri narative din
„Iapa lui Vodă”, comisul Ioniţă este personaj, narator deoarece a
participat direct la întâmplările relatate.
Personajul este caracterizat în mod direct de
narator şi de el însuşi (autocaracterizare) şi un mod indirect prin
faptele sale, limbajul şi modul de a gândi.
Personajul este prezentat în mod direct de
narator în primul plan al naraţiunii, exprimându-şi admiraţia faţă de
comisul Ioniţă şi subliniind ideea că acesta este o personalitate des
întâlnită la han „stătea stâlp acolo, …, un răzeş străin care mie îmi
era drag foarte”. Răzeşul se încadrează perfect în atmosfera de basm,
de veselie a hanului, creând în jurul său plăcerea de a vorbi, de a
povesti de a se spune lucruri nemaiauzite petrecute, cândva, demult „se
lua la întrecere până şi cu moş Leonte la tâlcuirea tuturor lucrurilor
de pe lumea asta”. Se subliniază astfel părerea că Ioniţă comisul are o
vastă experienţă de viaţă care-l face atot ştiutor, care constituie
principalul imbold spre destăinuire, având o adevărată pasiune pentru a
spune şi a asculta poveşti. Naratorul realizează portretul fizic al
comisului Ioniţă, care sugerează hotărârea, asprimea firii şi destinul
zbuciumat al personajului „era un om nalt, cărunt, cu faţa uscată şi
adânc brăzdată”.
Comisul Ioniţă este mândru de originea sa de
răzeş de la Drăgăneşti, din ţinutul Sucevei, după cum o afirmă în faţa
boierului care povesteşte la Hanul Ancuţei.
După ce termină de povestit întâmplarea din
vremea tinereţii lui, Vodă Sturza i-a făcut dreptate comisului Ioniţă
le spune celor adunaţi în jurul focului: „după asta puteţi cunoaşte ce
fel de om sunt eu!”.
Portretul moral reiese din întâmplarea
relatată despre Vodă Sturza şi iapa la care acesta s-a uitat cu uimire.
Mândru şi orgolios comisul reacţionează
imediat când este ironizat cu privire la calul său „pintenog de trei
picioare”; „strigă răzăşul zbârlindu-şi mustaţa tuşinată”. Înzestrat cu
harul povestiri, el reuşeşte să atragă atenţia oaspeţilor care îl
ascultă „cu bărbiile înălţate şi cu ochii rotunzi”.
O trăsătură dominantă a comisului Ioniţă este
dorinţa de dreptate şi de adevăr. El însuşi afirmă atunci când este
întâmpinat de ofiţerul cel tinerel: „… ş-am venit la Vodă, însetat după
dreptate ca cerbul după apă de izvor. Această comparaţie populară arată
dorinţa arzătoare a lui Ioniţă de a se face dreptate neamului său şi de
a nu lăsa moştenire copiilor lui neînţelegerile cu duşmanii care „au
colţi lungi şi ascuţiţi”.
Hotărât, răzeşul nu se dă înlături să lupte
chiar cu un „corb mare boieresc”. Inteligent şi curajos, după ce a fost
pe la multe divanuri de judecată, nu există să, nu apeleze, ca ultimă
soluţie la judecata lui Vodă. Cinstit şi corect, comisul adună şi aduce
cu el toate documentele doveditoare asupra pământului moştenit de la
părintele său, dascălul Ioan.
Încrezător în puterea dreptăţii şi în judecata
Voievodului, Ioniţă comisului se emoţionează şi chiar se teme când
constată că boierul cu care a vorbit la Hanul Ancuţei este chiar Mihail
Vodă Sturza. Simţul umorului, firea lui deschisă îl fac să depăşească
situaţia şi îi răspunde cu curaj Voievodului când îi aminteşte de
promisiunea referitoare la cal: „Eu vorba nu mi-o iau înapoi. Iapa-i
peste drum”.
Comisul Ioniţă întruchipează tipul ţăranului
Moldovean cu cele mai alese virtuţi morale: dorinţa de dreptate şi
adevăr, demnitatea, curajul, cinstea, dor şi ospitalitatea, bună
dispoziţia, simţul umorului, plăcerea de a asculta şi a spune poveşti
nemaiauzite. Personajele şi povestirile sadoveniene îmbracă aura
legendei
Cele mai ok referate! www.referateok.ro |