1 Carlo Collodi (1826-1890),
Tatăl lui Pinocchio


Carlo Collodi este bine cunoscutul pseudonim al  scriitorului şi jurnalistului italian Carlo Lorenzini, "tatăl" lui Pinocchio. Carlo s-a născut la Florenţa in anul 1826 şi a trăit în acest superb oraş toscan până în anul 1890.

Până la vârsta de 17 ani, Carlo a fost elevul mai multor şcoli conduse de ordine călugăreşti catolice şi a adunat acolo variate cunoştinţe literare şi o foarte bună cultură muzicală. Cultura lui a fost perfecţionată prin frecventarea cercurilor literare şi prin călătorii numeroase. În vremea copilăriei lui Marele Ducat al Toscanei era încă sub stăpânirea Imperiului austriac, dar el a avut privilegiul să trăiască anii Revoluţiei de la 1848, ai eliberării şi unificării Italiei, ai formării naţiunii italiene.

Activitatea lui de scriitor a început la vârsta de 20 de ani abia împliniţi, scriind recenzii pentru catalogul unui important librar florentin. Această activitate a fost urmată curând de recenziile articolelor pentru periodicul "L' Italia Musicale" (Italia Muzicală), una dintre revistele de specialitate cele mai importante din Italia acelor vremuri. Ca jurnalist el a crescut în faimă doar în câţiva ani, contribuind la o mare varietate de periodice de pe întreg întinsul Italiei şi prin conducerea sau chiar fondarea unor ziare importante. Un astfel de jurnal a fost "Il lampione", care a fost închis de cenzură după evenimentele din anul 1848, dar a reînceput să apară după 11 ani, cu ocazia plebiscitului pentru unirea cu Piemontului, un act care a prefigurat unificarea Italiei.

În anii 1850, Carlo Lorenzini şi extins preocupările de jurnalist cu cele de autor dramatic şi scriitor, dând o atenţie deosebită dezvoltării operei şi dramei. Anul 1856 a marcat prima utilizare a pseudonimului Carlo Collodi, pe care îl va adopta definitiv pentru semnarea cărţilor sale în anii 1870 şi 1880.
Collodi este un sat între Lucca şi Pistoia unde iubita lui mamă Angela Orzali s-a născut şi a trăit înainte de căsătorie şi unde Carlo probabil a stat de mai multe ori în copilărie.

Carlo Collodi a început să scrie cărţi pentru copii în anul 1876, odată cu publicarea culegerii "I raconti delle fate" ("Povestirile zânelor"), o excelentă traducere de basme literare franţuzeşti, după Charles Perrault, Madame Leprince de Beaumont, Madame D' Aulnoiy.
Această carte a fost urmată de o serie de cărţi special concepute pentru uz şcolar, în care basmul se împletea cu prezentarea cunoştinţelor de bază, o formulă care era destul de populară în acele vremuri şi pe care Carlo Lorenzini a interpretat-o cu o deosebită putere a imaginaţiei şi cu deosebită măiestrie scriitoricească. Lucrări precum "Giannettino" ("Ionel"), "Minuzzolo" ("Micuţul"), "L'Abbaco di Giannettino" ("Socotitoarea lui Ionel"), "La Grammatica di Giannettino" ("Gramatica lui Ionel"), "Il Viaggio per l' Italia di Giannettino" ("Călătoria lui Ionel prin Italia") şi "La Lanterna Magica di Giannettino" ("Lanterna fermecată a lui Ionel") l-au transformat într-un autor de referinţă pentru sistemul educaţional al nou stabilitului stat italian.

În anul 1881 a început să contribuie regulat la una dintre primele reviste pentru copii din Italia, "Ziarul pentru copii" ("Il giornale per I bambini"), care în primul număr a publicat primul episod din "Aventurile lui Pinocchio", care erau intitulate la vremea aceea "Storia di un burattino" ("Povestea lui Burattino"). Alte poveşti au apărut în acelaşi periodic, cum ar fi " Pipì, o lo scimiottino color di rosa" ("Pipì, sau maimuţelul de culoarea trandafirului"), care este o continuare a poveştii lui Pinocchio, dar cu un ton gingaş de autopersiflaare; aceste povestiri au fost mai târziu adunate în cartea "Storie allegre" ("Poveşti vesele") din anul 1887.

Carlo Collodi a murit subit la Florenţa în 1890 şi a fost înmormântat în cimitirul eroilor al orăşelului San Miniato la Monte. Toate lucrările lui au fost donate de familiei Bibliotecii Naţionale Centrale din Florenţa, unde sunt păstrate şi în zilele noastre. Dacă numele lui a fost la început remarcat mai ales pentru contribuţia sa ca jurnalist şi ca autor de manuale şcolare, succesul mondial al cărţii scrise doar pentru amuzament "Aventurile lui Pinocchio" a dat faimă şi celebritate autorului toscan.

Cunoscuta poveste a fost tradusă în zeci de limbi, a cunoscut adaptări făcute de scriitori celebri cum ar fi Alexei Tolstoi şi numeroase ecranizări, mai ales de desene animate.