1
ARTE POETICE
ROMANTISMUL



    Romantismul este o mi[care artistic\ [i literar\ ap\rut\ la ^nceputul secolului al-19 lea ca o reac]ie ^npotriva  clasicismului [i regulilor lui formale, fiind caracterizat prin introducrea notelor de lirism, de sensibilitate, de imagina]ie, prin cultul naturii [i tendin]a evaziunii in trecut. Inclinare spre lirism spre visare spre melancolie.
Un concept cum este acela de romantism al clasicilor, pus ^n circula]ie de Emil Deschanel, sau cel de clasicism al romanticilor, enun]at de Pierre Moreau, reprezint\ doar o tentativ\ nefericit\ de tulburare a grani]elor [i a[a destul de fragile [i variabile ale unui curent literar cum este romantismul. Ideia unui romantism al clasicilor care trimite la Racine Shakespeare, Petrarca, Dante etc. nu este prezentat\ doar de Emil Deschanel. Ea apare sub diferite forme ^n prefe]ele cu un caracter programatic ale scriitorilor romantici, ^n studiile acestora, ca [i ^n operele fra]ilor Schlegel.
Se cuvine de asemenea, s\ preciz\m c\ prezen]a unor “atitudini romantice” individuale ^n fa]a existen]ei nu presupune ^n mod obligatoriu atestarea unei literaturi romantice ^n toate timpurile.
Mi[carea ^n timp, suscint\ de grani]ele de ^nceput [i de sfâr[it ale romantismului, r\mâne mereu deschis\, dat fiind ^n primul rând faptul c\ acestea sunt variabile de la o ]ar\ la alta.


SENSURILE ROMANTISMULUI

Circula]ia sensului de romantism ^n diferite ]\ri se integreaz\ ^ntr-un vast câmp semantic.
F\r\ ^ndoial\ c\ romantismul [i-a justificat total [i ^n mod credibil existen]a doar ^ntr-un timp mai ^ndelungat. Pe m\sur\ ce literatura romantic\ se diversific\ de la o ]ar\ la alta sau de la o genera]ie la alta, sensurile conceptului de romantism deveneau [i ele tot mai numeroase.
Educ]ia clasic\ a multora dintre scriitorii [i teoreticienii romantismului nu exclude c\utarea unor c\i de conciliere ^ntre arta romantic\ [i clasic\, evidente mai ales ^n cultura spaniol\ [i italian\.
Poezia romantic\ este o poezie universal\ progresiv\. Menirea ei nu se rezum\ doar la reuniunea tuturor speciilor poetice [i la punerea ^n rela]ie a poeziei cu filozofia [i retorica. Dar din moment ce romantismul este o art\ a paradoxului, a[a cum credea Novalis, totul devine cu putin]\.
Ugo Foscolo ^i ^ndeamna pe italieni s\ cultive operele de istorie, literatura trebuind [i ea s\ devin\ un uria[ tezaur de informa]ii.

FUNC}IA ARTEI ROMANTICE.

Eroul romantic ^[i configureaz\ esen]a uman\ ^ntre reverie [i fapt\. Exist\ ^n arta romantic\ o puternic\ aspira]ie spre absolut. Exist\ ^n literatura romantic\ o v\dit\ preferin]\ pentru st\rile de poten]are a spiritului. Aceste sunt relevate atât prin actul creator cât si prin modul de comportament al eroilor ^n raport cu realitatea care poate fi [i ea supra dimensionat\. Spiritul rebel al unor scriitori romantici face ca ei s\ poat\ venii u[or ^n conflict cu ordinea existent\ ^n societate a[a cum poate crea o stare de dzam\gire [i retragere trist\ ^n solitudine.
  Vreme ^ndelungat\, unii sociologi ai literaturii, esteticieni [i istorici ai culturii s-au str\duit s\ descifreze ^n patrimoniul at\t de eterogen de idei al romanticilor un anumit numitor comun capabil s\ releve un con]inut social unitar.
Romantismul proclam\ libertatea ^n art\ [i ^n sensul deschiderii sale spre toate artele viitorului.
 


1 Reprezentan]i ai ROMANTISMULUI.

LITERATURA GERMAN|
    -Friedrich Schegel
    -Wilhelm Heinrich
    -Novalis
    -Clemens Brentano


LITERATURA ENGLEZ|
    -William Blake
    -William Wordsworth
    -Samuel Taylor Coleridge
    -George Gordon Bryon

LITERATURA FRANCEZ|
    -Victor Hugo
    -Alphonse de Lamartine
    -Stendhal
    -Francois-Rene`

LITERATURA ITALIAN|
    - Ugo Foscolo
    - Ludovico Breme
- Ermest Visconti
- Giovanni Berchet

     LITERATURA ROMAN|
        - Mihai Eminescu
        - Alecu Russo
        - Costache Negruzzi
        - Vasile Alecsandri

Critica romantic\ face parte dintr-o mare devenire. Diversificarea ei real\ se va produce abia ^n a doua jumatate a secolului al-XIX lea.




                                            Florin Popu[oi
                                              cls. a-XI a A