1            
                   (Viaţa şi opera)

Venind dinspre Ploiesti spre Târgovişte,cam pe la jumatatea drumului,acolo unde şoseaua începes să-şi faca loc printre valuri mari de dealuri împadurite,
dai de satul în care s-a nascut la30 ianuarie 1852 I.L.Caragiale.Satul,lipit de
albia prundoasă a râului Cricov, aşezare de oameni gospodari,cu şcoala soli-
dă,camin cultural,fabrica de mobilă şi case arătoase,poartă azi numele scriitorului.Pe vremea lui Caragiale era un cătun sărăcios,al cărui nume,
Haimanale,evoca sugestiv fosta aşezare de robi mănăstireşti improvizată în în vecinătatea mânăstirii Margineni.În schimb, mânăstirea avea pe atunci averi mari,administrate o vremede Luca,tatăl scriitorului,care a fost vechil si copist,avansat mai târziu secretar.El a tinut în ordine scriptele mănăstireşti pâna cand a părăsit satul cu toata familia pentru a se stabili ca avocat la Ploieşti.
         Familia nu era numeroasă.Caragiale şi sora lui mai mica Lenci erau singurii copii ai Ecaterinei Karaboa şi ai lui Luca Caragiale.Mama era fiica unui negustor grec stabilit la Braşov.În faţa aparatului de fotografiat,
Caragiale juca serios personajul pe care şi-l imaginase referitor la propria lui persoana,aşa după cum în faţa cunoscuţilor improviza maliţios,sarcastic,cele mai variate tipuri.
           Orfan de la 18 ani,Caragiale era primit în slujbe nesigure,cu simbrie mică şi neregulată.Ca publicist îl găsim semnând pentru prima dată în 1873 în Ghimpele,apoi redactând de unul singur din mai până în iunie 1877 revis-
ta umoristică în format minuscul Claponul.Publică,fără semnătură,foiletoane asupra teatrului românesc în România literară,şi colaborează în 1878 la Timpul,adus de Eminescu în redacţia în care se mai aflau Ioan Slavici şi Scipione Bădescu.de aici este detaşat în acelaşi an la conducerea ziarului craiovean Doljul.În 1853 scoate împreună cu umoristul Toni Bacalbaşa Moftul român,iar în 1894,când apare Vatra,Caragiale face parte din condu-
cerea revistei,fără a avea însă o contribuţie însemnată.Conduce o vreme Epoca literară,având în redacţie pe poetul Şt.O.Iosiv,ca secretar,iar din 15 noiembrie 1896 începe să publice in Epoca articole politice săptămânale,u-
nele din ele de mare răsunet.O vreme a ocupat modestul post de regisrator în administraţia centrală a Regiei Monopolurilor Statului.Dupa câteva călătorii în Europa,în primăvara anului 1905 Caragiale se stabileşte cu familia la Berlin.Dincolo de faţa pe care obişnuia să şi-o arate,se ascundea un om grav şi foarte sensibil,mare iubitor al muzicii lui Beethoven,duios cu familia,discret cu prietenii,conştiincios şi exigent cu sine,ceea ce revelă un alt Caragiale.
         Caragiale a murit fulgerător în ziua de 22 iunie 1912,în camera lui austeră din locuinţa de la Berlin.






    “Caragiale este cel mai mare creator de viaţădin întreaga noastră literatură.”
                                                                    (G. Ibrăileanu)       
              





                                                               Valinti Alin-Gabriel
                                                        Clasa a VIII-a F
                                       Referat limba şi literatura română.