1 Nuvela – Complet

1.PROZA SCURTĂ a fost abordată de majoritatea scriitorilor români, fie sub forma schiţei sau a nuvelei, ea ilustrând capacitatea scriitorului de a sintetiza, de a adopta un stil concis.
NUVELA SE SITUEAZĂ ÎNTRE SCHIŢĂ ŞI ROMAN atât ca dimensiuni cât şi în ceea ce priveşte complexitatea. George Călinescu considera nuvela ca fiind un “micro-roman“ .

2.ION SLAVICI, unul dintre marii clasici ai literaturii române, a adoptat nuvela preferând ca teme aspecte ale  vieţii satului transilvănean din a II-a jumătate a secolului al XIX-lea.
Ex: “Moara cu noroc ”, “Budulea taichii”, “Scormon”, “Pădureanca”, “Gura satului”.

3.NUVELA “Popa Tanda” înfăţişează destinul unui preot surprins în ipostaza misionarului ce urmăreşte schimbarea mentalităţii enoriaşilor săi.

4. NUVELA este o specie a genului epic în proză, cu un singur fir narativ, cu un conflict concentrat, care implică un număr redus de personaje.

5. Ca specie a genului epic are un narator obiectiv, omniscient.
     Axare pe fapte şi întâmplări, personaje ( ex. de personaje şi felul lor (principale, sec., ...) ).

6.SUBIECTUL pe scurt pe momente
 - în expoziţiune este înfăţişată identitatea personajului şi câteva trăsături morale prezentate succint
 - Intriga o constituie momentul în care, în urma unui conflict cu sătenii din Butucani, preotul este mutat în Sărăceni unde constată lenea oamenilor şi drept urmare starea de sărăcie\degradare a satului.
 - Desfăşurarea acţiunii îl înfăţişază pe preot în încercarea sa de a îi îndrepta pe săteni prin trei procedee : sfatul, batjocora şi în cele din urmă cu ocara.
 - Punctul culminant
 - Deznodământul


1 7.PREZENTAREA     PERSONAJULUI     PRINCIPAL    PRIN RAPORTAREA   LA   2   ÎNTÂMPLĂRI    SEMNIFICATIVE
 a).Încrezător în puterea cuvântului el încearcă la început să-i schimbe pe săteni cu predica. Aici naratorul se substituie personajului şi realizează o adevărată predică preoţească, în stil retoric şi cu cuvinte specifice
b).Ambiţios, după ce zideşte casa el vrea sa repare si restul casei şi chiar mai mult…
          Scriitorul îşi surprinde personajul într-un moment de zbucium interior, copleşit de pesimism, de disperare amestecată cu îndoială. El se roagă simplu dar pătimaş lui Dumnezeu   („Puternice Doamne, ajută-mă”)
 
8.Ca în orice nuvelă conflictul este concentrat. Acesta are două aspecte:    - exterior ( al preotului cu sătenii şi autorităţile bisericeşti)
- interior ( al personajului care se frământă pentru a găsi soluţii pentru a ieşi din starea de lucru\impas ).

9.Ca în orice nuvelă există UN SINGUR FIR NARATIV – efortul preotului de a schimba mentalitatea oamenilor din Sărăceni

10.Dimensiunea nuvelei este situată între schiţă şi roman. Nuvela POPA TANDA este structurată în 3 capitole ce corespund celor 3 etape diferite ale vieţii lui   POPA TANDA
Segmentarea în capitole are rolul de a marca trecerea timpului şi schimbările privind spaţiul, timpul, personajele.

11.Ca în orice nuvelă întâmplările sunt relatete alert şi obiectiv naratorul intervenind relativ puţin prin consideraţii personale (“Pe părintele Trandafir să-l ţină Dumnezeu”)

12.În general în nuvelă descrierile sunt minime. În această nuvelă este însă descris satul în două ipostaze diferite cu amănunte / detalii absolut necesare pentru a ilustra reuşita misiunii preotului.
Fiind o nuvelă se acordă o importanţă mai mare caracterizării complexe a personajului principal decât a acţiunii propriu zise.
Părintele Trandafir este harnic, priceput dar prea franc. După un şir de eşecuri ştie să se schimbe radical atrăgând după sine întregul sat.
 
          13.Ca orice nuvelă conţine toate modurile de expunere şi dintre tehnicile cu specific narativ se remarcă înlănţuirea şi retrospectiva prezentă în expoziţiune.

          14.ÎNCHEIERE
    Având un singur fir narativ, un conflict concentrat şi un număr redus de personaje se poate aprecia că opera literară Popa Tanda este o nuvelă.

Cele mai ok referate!
www.referateok.ro