1 Secretul in cuplu

Secretul unei relaţii reuşite şi longevive stă, culmea, tocmai în doza de mister dintre cei doi parteneri. Ca să îşi menţină permanent interesul unul faţă de celălalt, cel mai bine e ca iubiţii să nu îşi dezvăluie toate secretele, ci să îşi mai păstreze ceva ca pe o mică comoară personală. Acum insa trăim într-o epocă a concubinajului şi a mariajelor în care partenerii îşi unesc destinele chiar  de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni . De aceea, în cele mai multe situaţii, “doza de mister” nu îşi mai are rostul în cuplurile moderne.
Binenteles  se confirma faptul  că unele informaţii trebuie să rămână private, mai ales dacă suntem siguri că partenerul sau partenera va reacţiona într-un mod impulsiv, ostil sau chiar violent la aflarea adevărului. Iar o relaţie în care unul dintre parteneri aruncă insulte, iar celălalt le suportă şi este în permanenţă respins nu are şanse de reuşită. Mai devreme sau mai târziu, cuplul se va destrăma.. Pe cealalta parte exista varianta urmatoare:că  partenerul care ascunde ceva şi se hotărăşte să nu îşi împărtăşească secretele cu partenerul sau cu partenera  are şi mai mult de suferit. În primul rând, a ascunde informaţii persoanei iubite înseamnă a fugi de probleme. În plus, o persoană care are secrete se dă de gol manifestând un nivel crescut de stres, iritabilitate, anxietate. Cel care are ceva de ascuns  este mai mereu pe gânduri, iar într-un cuplu în care cei doi parteneri se iubesc cu adevărat şi se cunosc foarte bine, acest lucru nu poate să scape neobservat. În plus, în cazul în care partenerul sau partenera simte că ceva este în neregulă, se creează un cerc vicios: mai întâi există un secret, apoi, când el sau ea ne întreabă care e problema, minţim că nu s-a întâmplat nimic. Iar în final, totul răbufneşte fie într-o ceartă, fie, şi mai rău, în ruperea relaţiei, care iniţial părea durabilă.
In concluzie rezulta că nu e bine nici să ne punem inima pe masă şi să dezvăluim toate secretele, dar nici să le ţinem ascunse, rezultatul fiind în mare acelaşi. Rămâne la latitudinea fiecăruia dintre noi ce e de făcut.
Dar daca Partenerul  sau partenera ne dovedeste faptul care l-a promis in fata altarului si atât timp cât ne cunoaştem bine partenerul şi avem o relaţie de cuplu autentică, vom şti când şi mai ales cum să ne mărturisim secretele. Iar după ce am scăpat de povara adevărului ascuns, relaţia de cuplu nu se va rupe, ci dimpotrivă, va fi şi mai solidă.
Comunicarea într-un cuplu nu înseamnă neapărat dezvăluirea de secrete mai mari sau mai mici, ci împărtăşirea acelor informaţii care sunt necesare relaţiei. Este esenţial ca într-o relaţie de cuplu să existe comuniune (spirituală, materială, afectivă), respect şi înţelegere, flexibilitate, toleranţă, capacitatea celor doi parteneri de a şti când să spună da şi când să spună nu. Într-un cuplu care funcţionează bine nu putem vorbi despre secrete, ci poate de o necesitate imperioasă de intimidare. Secretele însă nu îşi au locul într-un cuplu sănătos. Importante sunt formularea mesajului, găsirea unui moment propice pentru a enunţa mesajul şi claritatea acestuia. Mesajul poate fi perceput diferit, în funcţie de starea de spirit atât a comunicatorului, cât şi a celui care receptează mesajul. Trebuie ales un moment în care ambii parteneri sunt relaxaţi. În plus, partenerii trebuie să se asigure că mesajul nu este distorsionat. El trebuie să fie clar, la subiect, precis şi corect perceput
O multime de oamenii spun că trebuie să ştii ce secrete să îi împărtăşeşti partenerului /partenerei şi pe care să le ţii doar pentru tine. Pentru că, dacă îi spui persoanei iubite ceva ce ştii că nu ar vrea să audă, e clar că ţi-ai semnat singur actele de divorţ.Unii psihologi afirma ca Nu secretele împărtăşite dăunează relaţiei, ci cele neîmpărtăşite. Exprimarea problemelor este o datorie morală pe care o avem faţă de partener. Într-o relaţie care funcţionează se vor găsi cu siguranţă resursele pentru a face faţă secretelor
Există cupluri în care unul dintre parteneri este mai rezervat în dezvăluirea secretelor, mai ales dacă acestea fac parte din trecutul lui/ei. Iar celălalt este extrem de curios să afle cum a fost viaţa persoanei iubite înainte. Împărtăşirea istoriei este în relaţie cu tipul de personalitate a partenerilorÎn plus, aceste «secrete» nu au legătură cu sinceritatea şi transparenţa într-un cuplu, cunoscut fiind faptul că dragostea este cea mai importantă, că trăirea afectivă prezentă este cea mai puternică şi, desigur, ultima. Cele dinainte sunt doar fum şi nimic mai mult.
Ascunderea unei relaţii extraconjugale este cel mai des motiv de destrămare a unui cuplu. Studiile psihologice arată că infidelitatea este duşmanul sigur al cuplului indiferent de câţi ani au stat împreună cei doi parteneri. Infidelitatea este o greseala de-a noastra ,intr-o relatie caracteristica de baza trebuind sa fie  onestitatea relaţiei de cuplu, mai ales că societatea modernă ne permite să ne căsătorim cu cine vrem şi când vrem.