Civilizaţia şi cultura romană, cu asimilările vechilor civilizaţii mediteraneene, ale experienţelor ingineriei etrusce în construcţii, tehnici şi materiale, ca şi ale Asiei Mici şi ale tradiţiilor greceşti, au impus lumii antice reperele evoluate ale unei civilizaţii unitare.
Roma a lăsat moştenire posterităţii opere de artă de o valoare inestimabilă. Monumentele numeroase, rămase din timpul civilizaţiei romane, arată marea varietate de forme construcţiilor romane. Scara şi proporţiile monumentale, impresionantele concepţii ale bazilicilor, ale termelor şi monumentelor funerare, noua tehnică constructivă a arcurilor şi bolţilor, construcţiile rezervoarelor, a podurilor, a apeductelor şi viaductelor, a şoselelor, a arcurilor de triumf, fac di arhitectura romană "o enciclopedie morfologică a arhitecturii". Construcţiile romane ilustrează măreţia, grandoarea şi autoritatea republicii şi a Imperiului, sentimentul de supremaţie al romanilor asupra lumii.
Arhitectura a oferit forme de manifestare particulare, impuse de cerinţele vieţii publice şi de stat ale societăţii Romei antice. Pieţele publice, bazilicile, amfiteatrele, templele, termele, locuinţele particulare, magazinele, ofereau ansambluri incluse în concepţia urbanismului roman, care trasa reţeaua străzilor şi a arterelor de circulaţie, între zona centrală şi zidurile de incintă.
Forumul (forum romanum) era piaţa centrală care crea nucleul important al oraşului, "inima" vieţii administrativ, politice, religioase şi comerciale. De formă rectangulară, forumul era ansamblul urbanistic care grupa instituţiile administrative, bazilicile, bibliotecile, templele.
La Roma au fost construite numeroase forumuri, de către împăraţii romani care le-au dat numele: Cezar, Augustus, Traian, Nerva, Vespasian. Cel mai important dintre acestea este Forumul lui Traian, construit la începutul sec. II. Compus din două pieţe cu arc de triumf, cu statuia lui Traian, cu templul de cult al împăratului, cu bazilica Ulpia şi Columna lui Traian, forumul lui Traian din Roma apare şi astăzi ca cel mai impresionant dintre toate forumurile romane.
Forumuri au fost construite de romani pretutindeni unde armatele victorioase au rămas şi au trăit ca forţă de ocupaţie, din vestul până în estul continentului european, până în Asia Mică sau nordul Africii. Aşa a fost construit şi Ulpia Traiană în Dacia. Dintre toate însă, ansamblul forumurilor imperiale din Roma rămâne cel mai impresionant.
Bazilica în lumea romană era o construcţie care servea ca tribunal, curte de justiţie sau bursă. Mari construcţii cu vaste săli de reuniuni, având spaţiile interioare împărţite prin coloane şi porticuri, bazilicile erau locul de întâlnire ţi tranzacţie a bancherilor, negustorilor, oamenilor de afaceri. Una dintre cele mai cunoscute bazilici di Roma, este bazilica lui Maxenţiu.
Senatul roman, asamblat bazilicii, avea o scară monumentală care servea accesului demnitarilor sosiţi la şedinţele şi întrunirile oficiale. Bazilica Emiliană, care era curte de justiţie, sau Bazilica Giulia, ridicată de Cezar, sunt reprezentative pentru clădirile elegante, bogate în coloane şi sculpturi din marmură.
Amfiteatrul - Colosseum-ul, inaugurat în anul 80 (în vremea lui Titus Flavius), este numit şi amfiteatrul Flavian, după numele primului împărat al Flavienilor (Vespasian), care a întreprins construirea edificiului. Este considerat cel mai mare amfiteatru roman. Construit de prizioneri evrei, cu o arenă imensă, avea subsolul ocupat de magazine, cuşti cu animale sălbatice, cabine ale gladiatorilor. În arenă aveau loc luptele oamenilor cu animale, dueluri între gladiatori, curse, etc. Cu o capacitate de 50000 de oameni, clădirea putea fi totuşi evacuată în zece minute. Colosseum-ul îmbină trei ordine arhitectonice clasice: doric, ionic şi corintic.
Colosseum-ul simbolizează continuitatea istorică a vieţii Romei în decursul secolelor. Se spunea, încă din sec. VII, că "atâta vreme cât Colosseum-ul va trăi, Roma va trăi de asemenea".
Termele erau complexe ansambluri arhitectonice, ample ca suprafaţă, acoperind mai mult de 11ha, cu băi publice, băi termale, piscine în aer liber, vestiare, săli şi spaţii rezervate sportului - palestre, biblioteci, curţi interioare, locuri de plimbare, săli de conferinţe. Celebre ca frumuseţe bogăţie şi eleganţă, termele erau centrul existenţei citadine în care societatea romană îşi consuma activitatea.
Statuile şi decoraţiile rafinate din marmură şi mozaic împodobeau sălile şi coridoarele. Capacitatea celor mai spaţioase ansambluri de terme atingeau între 1600 şi 3000 de persoane. Dacă cele mai vechi şi luxoase sunt Termele lui Agripa ( 27-25 î de Cr.), cele mai cunoscute la Roma sunt Termele lui Caracalla, construite în anul 212, Termele lui Diocleţian şi Termele lui Constantin.
Locuinţa particulară - Pompei şi Herculanum, cele două localităţi acoperite de lava Vezuviului în anul 79 d Cr., au început a fi sistematic descoperite şi studiate, sub egida regelui Carol de Bourbon, la 1748.
Cele două oraşe sunt evidente complexe urbane care, prin eleganţa şi bogăţia artistică, evidenţiază confortul locuitorilor privilegiaţi ai societăţii romane. Vilele construite şi locuite de cetăţenii romani în anii secolului al II-lea î.de Cr. Şi în mijlocul sec.I î.de Cr impresionează prin spaţiile largi şi varietatea acestora, a curţilor interioare şi încăperile elegante, decorate cu statui şi picturi murale, a vastelor grădini şi deschideri, care oferă panorama împrejurimilor. Casa Faunului, Casa poetului tragic, Casa micilor amoraşi auriţi, Casa Venus, Villa Misterelor sunt printre vestitele şi frumoasele locuinţe din Pompei. Arhitectura, pictura şi mozaicurile, de un înalt rafinament, au făcut celebru Pompeiul.
Villa (vilae) , locuinţa caracteristică aristocraţiei romane şi a familiilor bogate, poate fi studiată îndeosebi la Pompei, în caracterele particulare ale camerelor grupate prin îmbinarea principiilor casei etrusce şi a celei greceşti. Pentru locuitorii săraci, construcţiile specifice erau blocuri cu multe etaje numite insulae.
Un exemplu cu totul remarcabil ca eleganţă şi lux este Villa lui Hadrian, construită între anii 125-134 d. Cr., la Tivoli, în apropierea Romei.
CONCLUZIE
Popor de cuceritori, dotat cu spirit militar şi cu orgoliul autorităţii, romanii au avut în acelaşi timp şi sentimentul grandorii. Cu respectul pentru normele organizate şi ale existenţei urbane, pentru rigorile disciplinei şi igienei, romanii au lăsat lumii moderne un mod superior de existenţă.
| Cele mai ok referate! www.referateok.ro |