1 UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” RESITA
FACULTATEA DE Stinte Administrative
Sectia ADMINISTRATIE PUBLICA I.D.























                            REFERAT









                                         STUDENT ANUL 1
                                                                                           GOIAN MIRELA


Personalitatea in context educational


CONCEPTUL DE PERSONALITATE
     Definitia si caracteristicile personalitatii
    
 În viata de zi cu zi de multe ori sunt folositi termenii de persoana si personalitate, sensul comun al acestuia din urma fiind o însusire sau calitate pe care cineva o poate avea sau nu. Dar utilizarea lor ca termeni psihologici necesita o definire mai exacta a personalitatii.
Înainte de a defini personalitatea trebuie sa definim persoana.
     Persoana înseamna individul uman concret. Personalitatea însa, este o constructie teoretica elaborata de psihologie, în scopul întelegerii si explicarii modalitatilor de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic pe care îl numim persoana umana.
     "PERSONALITATEA este organizarea dinamica în cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determina gândirea si comportamentul sau caracteristic."
   Personalitatea scolarului este totalitatea insusirilor biofizice,psihologice si socio-cultulare  ,inascute sau dobandite ori organizate intr-un intreg ,care ii asigura un compartament adecvat cerintelor scolii si societatii .In procesul sau sau de formare personalitatea scolarului se prezinta in continua schimbare urmarind sa acumuleze tot ceea ce este util sis a valorifice intr-un mod propriu experinta acumulata petru a raspunde corespunzator  cerintelor noi si tot mai complexe ale mediului                                                                                                   Conceptele din aceasta definitie sunt :
 
Organizarea dinamica - Problema centrala a psihologiei este organizarea mentala (formarea structurilor sau ierarhiilor de idei si deprinderi, care ghideaza în mod dinamic activitatea). Integrarea si alte procese organizationale sunt necesare pentru a explica dezvoltarea si structura personalitatii. Termenul implica si procesul reciproc de dezorganizare, mai ales la acele personalitati anormale care sunt marcate de o dezintegrare progresivaa.
     Psihofizic - Acest termen ne aminteste ca personalitatea nu este nici exclusiv mentala, nici exclusiv nervoasa. Organizarea sa atrage dupa sine functionarea atât a "spiritului", cât si a "trupului" într-o unitate inextricabila.
     Sisteme - Un sistem este un complex de elemente într-o interactiune reciproca. O deprindere este un sistem, la fel si un sentiment, o trasatura, un concept , un stil de comportare. Aceste sisteme exista în mod latent în organism chiar când nu actioneaza. Sistemele sunt "potentialul nostru de activitate".
     Determina  Personalitatea este ceva si face ceva. Sistemele psihofizice latente motiveaza sau directioneaza o activitate si o gândire specifica atunci când intra în actiune. Toate sistemele care compun personalitatea trebuie considerate ca tendinte determinate. Ele exercita o influenta directoare asupra tuturor actelor adoptative si expresive prin care personalitatea ajunge sa fie cunoscuta.
     Caracteristic - Orice comportament si orice gândire sunt caracteristice persoanei si sunt unice pentru aceasta.
     Comportament si gândire - Acesti doi termeni constituie o eticheta pentru a desemna tot ceea ce poate un individ sa faca . Ele sunt moduri de adaptare si desfasurare provocate de situatia ambientala în care ne aflam, totdeauna selectionate si conduse de sistemele psihofizice care alcatuiesc personalitatea noastra.

    
1 Personalitatea este compusa din trei elemente: id-ul (sinele), supraeul (superego) si eul (ego).

     Id-ul constituie impusurile noastre biologice, universale care cer satisfacere imediata.
     Supraeul este constiinta, id-ul reprezentat în personalitate.
     Eul este partea persoanei care este în contact cu realitatea.

     Personalitatea e vazuta sub aspect dinamic, adica miscarea "energiei psihice", a libido-ului între cele trei instante psihice.
     Personalitatea umana se dezvolta printr-o serie de stadii succesive, universale cu substrat biologic si legate de vârsta numite "stadiile dezvoltarii psiho-sexuale".
     Primul stadiu este stadiul oral (1 an) în care sugarul cauta placere prin acte orale (suptul, muscatul).
     Al doilea stadiu este stadiul anal (2 ani) când apare controlul intestinelor si al vezicii urinare.
     Al treilea stadiu este stadiul falic (3-5 ani) este perioada constientizarii sexuale initiale, sau altfel spus conflictul Oedipal.
     Al patrulea stadiu este stadiul latentiei (5 ani-pubertate) în care este important dezvoltarea fizica si deprinderile intelectuale.
     Al cincilea stadiu este stadiul genital când apare sexualitatea matura.
     Din numeroasele definitii ale personalitatii se desprind câteva caracteristici ale acestuia, care evidentiaza faptul ca personalitatea este o structură .

GLOBALITATEA: - Personalitatea unei persoane este constituita din ansamblul de caracteristici care permite descrierea si identificarea ei printre celelalte. Însa nu trebuie sa uitam ca omul este unic prin fiecare persoana. Acest lucru înseamna ca unicitatea individului se contureaza într-o personalitate unica însa asemanatoare pe anumite criterii, cu personalitatile altor indivizi.

     COERENTA: - Majoritatea teoriilor admit ideea existentei unei anume organizari si interdependente a elementelor componente ale personalitatii. Dar când în comportamentul unei persoane apar acte neobisnuite ele contravin acestor teorii. Personalitatea nu este un ansamblu de elemente juxtapuse, ci un sistem functional format din elemente interdependente.

     PERMANENTA (STABILITATEA) TEMPORALA: - Desi o persoana se transforma, se dezvolta, ea îsi pastreaza identitatea sa psihica. Omul are constiinta existentei sale, sentimentul continuitatii si a identitatii personale de-a lungul întregii sale vieti.

     Trasatura psihica. Tipurile. Factorii de personalitate.
     Trasatura psihica este acel concept care evidentiaza aceste însusiri sau particularitati relativ stabile ale unei persoane sau ale unui proces psihic. În plan comportamental, o trasatura este indicata de predispozitia de a raspunde în acelasi fel la o varietate de stimuli. De exemplu timiditatea este o trasatura, fiind în cele mai multe cazuri însotita de stângacie, hiperemotivitate, mobilizare energetica exagerata etc.

     Tipurile sunt formate din mai multe trasaturi. ( de exemplu: introvertit, extravertit, ciclotimic etc.)

     E. Kretschmer luând în considerare parametrii constitutiei fizice, corporale descrie 3 tipuri, iar asocierile dintre trasaturile fizice si psihice s-au dovedit a fi semnificative pentru cazurile patologice:
     Tipul picnic - statura mijlocie, exces ponderal, fata plina, mâini si picioare scurte, abdomen si torace bine dezvoltate - caruia îi sunt asociate urmatoarele trasaturi psihice, grupate într-un profil ciclitomic: vioiciune, mobilitate, optimism, umor, spontaneitate, sociabilitate, dar si superficialitate în relatiile sociale, înclinatie catre compromisuri,
Tipul astenic - cu corpul slab, alungit, mâini si picioare lungi si subtiri caruia i se asociaza un profil psihologic numit schizotimic: înclinatie spre abstractizare, interiorizare, sensibilitate, un simt acut al onoarei, meticulozitate etc.
     Tipul atletic - tipul cu o dezvoltare fizica si psihica echilibrata
      Aptitudinile au o sfera de actiune larga iar deprinderile de limiteaza la executia tiparelor printr-un exercitiu mai lung sau mai scurt.Aptitudinile pot fi private si ca un produs social-istoric prin care diviziunea si specializarea munci au dus la diferentierea aptitudinilor umane.
        Personalitatea este o structura formata din trasaturi organizate ierarhic. La fiecare individ exista 2-3 trasaturi cardinale care domina si controleaza celelalte trasaturi.
     Notiunea de factor a fost introdusa în psihologie odata cu cu utilizarea analizei factoriale. De exemplu daca un elev are rezultate bune la matematica se poate anticipa ca va avea rezultate bune si la fizica, explicatia fiind existenta unui factor comun, si anume, un mod de rationament tipic. În vârful piramidei factorilor se afla factorul general deseori identificat cu inteligenta.
     Factorii si trasaturile de personalitate datorita asemanarilor dintre ele sunt utilizati ca sinonomi.




BIBLIOGRAFIA :


    PAVELCU P. –Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalitaţii ,Ed. Didactică şi Pedagogică , Bucureşti 1969


    JUNGA C.- Despre formarea personalitaţii ,Ed Anima ,Bucureşti 1994


    ALLPORT G. –Structura şi dezvoltarea personalitaţii ,Ed. Didactică şi Pedagogică ,Bucureşti 1981