1 Importanta alimentatiei sanatoase

   Trebuie să-ţi impui tu singur o alimentaţie sănătoasă, corectă şi raţională, fără constrângeri, dar şi fără abuzuri, Hrana ta, adica mâncarea şi băuturile pe care le consumi de câteva ori pe zi, e bine să fie echilibrată: nici excesivă, nici săracă în substanţe nutritive.
   Pentru a creşte armonios şi a avea un trup suplu, puternic, frumos, trebuie să consumi alimente variate câte puţin din fiecare. Dacă mănânci după instinctul nesăţios al poftei şi consumi, de pildă, multe ciocolate, prăjituri sau îngheţate, s-ar putea ca, mai târziu, să regreţi amarnic. Dacă îţi plac mult mâncărurile şi preparatele grase, pâinea, pastele făinoase, smântâna, untul, frişca- trebuie să fii atent! Consumate în cantităţi mari, aceste alimente tentante( cui nu-i plac?) pot provoca, mai apoi deteriorarea stării de sănătate. Cum? Întâi te poti îngrăşa şi, ca urmare, e posibil să contactezi boli cardiovasculare, diabet, hipertensiune arterială, hepatită, obezitate şi chiar cancer. Încă din copilărie trebuie să-ţi impui, prin voinţă, să nu te îngraşi; dimpotrivă, să fii zvelt, armonios construit, plăcut în relaţiile cu cei din jur.
   De exemplu, dacă n-ai timp de sport şi mişcare, dacă stai mult la calculator sau la masa de lucru şi ai tendinţa de îngrăşare, cântăreşte-te imediat şi ia singur o hotărâre. În această situaţie, alimentele consistente pe care ţi le-a pus în mâncare bunica sau mama trebuie să-ţi dea de gândit. Treci repede la dieta, aleargă, fă sport, iar grăsimile depuse inutil dispar ca prin minune! Şi astfel corpul tău îşi reduce greutatea. Cântarul vorbeşte!
   Există ceea ce numim o... sănătate a alimentaţiei. Suntem ceea ce mâncăm!
   Corpul nostru are nevoie, pentru a creşte şi căpăta energia necesară muncii, învăţăturii, de alimente diverse, de substanţe nutritive, dar în cantităţi potrivite.
   Se recomandă, de către medicii nutriţionişti, câteva mese echilibrate, în care alimentele diferite se completează în meniul zilnic.
   Substanţele de bază din mâncare, absorbite de intestin, sunt: proteinele, glucidele, lipidele. Din copilărie trebuie să le cunoşti!
   
Proteinele  sunt cele care construiesc trupul nostru, gasindu-se în muşchi, oase, piele, creier, ficat, inimă. Noi le luăm din alimentele de origine vegetală( fasole, mazăre, nuci, cereale, soia). Şi totuşi, nu trebuie să exagerăm consumul de proteine, ele trebuind să totalizeze doar 20% din alimentaţia noastră zilnică. Un elev, aflat în creştere, are nevoie numai de 100 g de proteine pe zi.
   
Glucidele, adică substanţele dulci, sunt o sursă importantă de energie pentru copil şi adolescent, dar nici aici nu trebuie să exagerăm. Fiecare tânăr ştie asta! Luaţi glucidele mai puţin din dulciuri( ciocolate, îngheţate ) şi mai mult din fructele şi legumele proaspete, din cereale sau lapte. Şi nu uitaţi că există glucide şi în alimentele care n-au gust dulce, cum ar fi pâinea şi cartofii; însă şi acestea îngraşă.
   

1 Lipidele  se găsesc mai ales în grăsimi. Cu excepţia legumelor şi fructelor, toate produsele alimentare conţin grăsimi, mai mult sau mai puţin. Feriţi-vă de cele foarte gustoase!  Grăsimile(lipidele) se găsesc din belşug în: carnea de porc, în peştele gras( somn, crap, somon), în unt, smântână, brânzeturi grase, laptele natural. Sunt mai degrabă preferate şi sănătoase grăsimile din produsele vegetale( nuci, arahide, uleiuri, mai ales uleiul de măsline). Dacă nu le puteţi evita, măcar consumaţi-le în cantităţi moderate ( doar 20% din alimentaţia zilnică).
   
Vitaminele sunt substanţe esenţiale pentru creştere şi menţinerea stării de sănătate a tânărului.
Se ştie că, în lipsa acestora, o persoană n-ar putea supravieţui decât câteva luni. De altfel, chiar cuvântul vitamine provine de la cuvântul latinesc vita, care înseamnă viaţă. Cele mai multe se află în verdeţuri, legume, fructe. În general, se cunosc peste 20 de vitamine, cele mai cunoscute fiind vitaminele A, B, C, D, K.
   
Vitamina A favorizează o vedre bună, creşterea corpului. Se găseşte în unt, untură de peşte, gălbenuşul oului, în rădăcini de morcov, în caise, roşii, piersici.
   
Vitamina B este prezentă în nuci, fasole, ouă, ficat, lapte. În absenţa acestei vitamine, se produc în final tulburări nervoase, uscarea pielii, căderea părului, oprirea creşterii.
   
Vitamina C contribuie la creşterea şi rezistenţa organismului. Se află în legumele sau fructele proaspete şi se distruge prin fierbere. Abundă în vitamina C următoarele: lămâile, portocalele, roşiile, măceşele, zarzavaturile. În absenţa ei se produce boala numită scorbut, de care sufereau şi chiar mureau marinarii care plecau in expediţii geografice. Scorbutul duce la sângerarea gingiilor, căderea dinţilor.
 
Vitamina D favorizează creşterea oaselor. În lipsa ei, mai ales la copiii săraci, din ţările africane şi asiatice, se produce boala numita rahitism (deformarea oaselor scheletului). Oasele rămân moi, fără a putea să susţină corespunzător greutatea corpului. Această vitamină se găseşte în untura de peşte, unt, ficat, gălbenuşul de ou.
 
Vitamina K ajută la coagularea săngelui.
 
 În fine, alimentele furnizează corpului nostru atât apă, cât şi săruri minerale, cum ar fi calciul (mai ales din lapte), care contribuie la dezvoltarea oaselor, dar şi alte săruri utile: fosfor, fier, iod, magneziu, potasiu, toate necesare organismului.
   Cele mai dăunătoare cinci alimente sunt: gogoşile, băuturile carbogazoase, cartofii prăjiţi, chipsurile, fructele de mare prăjite deoarece oferă organismului o doză ,, sănătoasă” de toxine.