1
Edemul cerebral acut
Edemul cerebral acut reprezintă un factor decisiv īn tabloul clinico
evolutiv al accidentelor vasculo-cerebrale īn genere şi īn hemoragie īn
special. Edemul cerebral determinānd apariţia unei hernii
transtentoriale, poate vira evoluţia spre exitus rapid. Edemul cerebral
reprezintă o tulburare a dinamicii vasculotisulare caracterizată fie
printr-un exces de transudaţie fie printr-un deficit de resorbţie
lichidiană. Īn ambele situaţii efectul este acumularea de lichid in
spatiile pericelulare şi perivasculare care duce la creşterea volumului
creierului. Edemul cerebral propriu-zis trebuie diferenţiat de „falsul
edem”, adică creşterea neparenchimatoasă de volum pe seama turgescenţei
hemodinamice şi a distensiei ventriculare. Se descriu trei tipuri de
edem cerebral:citotoxic, vasogenic şi interstiţial. Edemul citotoxic se
manifestă prin acumulare intracelulară a lichidului şi se observă īn
substanţa albă şi īn cea cenuşie; bariera hematoencefalică nu este
alterată. Edemul cerebral vasogenic apare predominant īn substanţa
albă, se caracterizează prin acumularea lichidului īn spatiile
extracelulare şi se īnsoţeşte de alterarea barierei hematoencefalice;
acest tip de edem a fost produs experimental prin agenţii chimici,
termici sau mecanici; acesta se īntālneşte īn jurul tumorilor cerebrale
(glioblastom, metastaze), īn inflamaţii (meningoencefalite, abcese
cerebrale) şi īn traumatismele cranio-encefalice. Edemul interstiţial
se manifestă prin pătrunderea forţată a LCR īn ţesutul cerebral
periventicular. Edemul cerebral poate fi localizat sau difuz, uni-sau
bilateral. Sediul cortical al leziunilor s-ar explica prin faptul ca
stratul muscular este mai subţire īn arterele substanţei cenuşii
(cortex) decāt īn cele din substanţa albă. Edemul cerebral interesează
substanţa cenuşie pană la limita fibrelor arcuate. Deseori se pot
observa şi multiple hemoragii peteşiale. Microscopic modificarea
principală este necroza fibrinoidă a pereţilor arteriolelor şi uneori a
arterelor mici. Vasele interesate şi pierd structura normală, au pereţi
īngroşaţi, lumenul arterelor şi al capilarelor este obstruat cu trombi
de fibrină, extravascular, de asemenea, există depozite fibroase.
Etiologic edemul cerebral apare ca o reacţie nespecifică īn cadrul
accidentelor cerebro-vasculare, īn procesele expansive intracraniene,
īn traumatismele cranio-encefalice, īn hipertensiunea arterială
malignă, īn procesele inflamatorii de tip meningoencefalic, īn unele
encefalopatii, toxice, alergice, insolaţie. Simptomatologia clinică
poate fi explicată prin mecanismul de ruptură a barierei
hematoencefalice, īn cadrul edemului hipertensiv.
Simptome cardinale ale edemului cerebral sunt:
- cefaleea intensă, cu exacerbări paroxistice, uneori
cu caracter migrenos, acompaniată de greţuri şi
vărsături;
- fenomenele vizuale cu aspectul unor obnubilări
tranzitorii ale vederii, ambliopie, tulburări de cāmp vizual sau
aspectul de cecitate
corticală
- paroxismele epileptice apar cu mare frecvenţă şi de
toate
tipurile;
- denivelarea conştiinţei este foarte variabilă ca
intensitate,mergānd de la o stare de somnolenţă pānă la confuzie şi
chiar
comă;
- tulburările psihice īmbracă tabloul de tip
confuzie,labilitate afectivă, comportament impulsiv, stări
asteno-disforice, alterarea intelectului mai rar aspecte psihotice;
Tratamentul Edemului Cerebral Acut:
1)Osmoterapia:
• dintre toate mijloacele terapeutice medicale
utilizate in combaterea edemului cerebral acut, osmoterapia s-a bucurat
de o largă aplicabilitate;
• sulfatul de magneziu, soluţie 25% aplicat
intravenos, Glucoza soluţie 33% , soluţia de uree concentrată, manitol
soluţie 20% au fost administrate;
• terapia īntrebuinţează substanţe care īn soluţii
hipertonice sunt netoxice, nemetabolizabile sau foarte puţin
metabolizabile, nestocabile īn ţesuturi şi cu o diviziune lentă prin
bariera hematoencefalică.
2)Corticoterapia:
• acţiunea corticoizilor asupra barierei sānge-creier
a fost justificată prin efectul lor antiinflamator, antiexsudativ şi
antihialuronidazic, reducānd permeabilitatea vasculară crescută din
edemul cerebral acut;
• corticoizii joacă rol in metabolismul celular,
avānd o acţiune de scădere a captării de către creier a sodiului din
sānge şi de stabilizarea potasiului celular la nivelul gliocitului.
3)Tratament cu diuretice:
• medicamentele cu efect diuretic reduc
supraīncărcarea hidrosodică a spaţiului extracelular.
4)Alte medicamente:
• THAM are rol de reglare a pH-ului,aducāndu-l in
limite fiziologice, combate starea de acidoză, are şi un efect
diuretic, cu eliminarea apei, Na şi Cl, dar fără a influenţa K;
• Pentoxifilina (Trental)are un rol favorizant de
creştere a circulaţiei cerebrale;
• Dimetilsufooxidul (DMS) realizează un raport mărit
de oxigen, terapia edemului cerebral acut nu este epuizată.
Cele mai ok referate! www.referateok.ro |