1                               Hipofiza


 
   Este o glanda cu secretie interna,localizata la baza encefalului,inapoia chiasmei optice,in saua turceasca.Hipofiza (glanda pituitara) are dimensiunile unui bob de fasole si forma ovala.Cantareste 500mg.Este alcatuita din trei lobi:anterior,mijlociu (intermediar) si posterior.Lobul anterior sic el mijlociu constituie adenohipofiza,iar lobul posterior neurohipofiza.
  Adenohipofiza deriva,embriologic,din ectodemul gurii primitive,iar neurohipofiza se dezvolta din podeaua ventriculului al III-lea,avand,ca si hipotalamusul,origine nervoasa.Adenohipofiza contine celule cromofobe si cromofile.Acestea din urma sunt de doua feluri: acidofile si bazofile.Celulele secretorii formeaza parenchimul glandei.Ele sunt dispuse in cordoane epiteliale.Intre celule se afla o bogata retea de capilare si de fibre reticulinice care alcatuiesc,impreuna,stoma conjunctivo-vasculara a glandei.Adenohipofiza mai contine si o retea de fibre nervoase amielinice.Lobul anterior este partea cea mai dezvoltata a glandei: el reprezinta 75% din masa hipofizei,in timp ce lobul intermediar reprezinta numai 2%,fiind redus la o simpla lama epiteliala,aderenta de lobul posterior.
  Lobul posterior este format dintr-o stroma conjunctivo-vasculara in ochiurile careia se gasesc numeroase celule nevroglice transformate,unele tipuri celulare din adenohipofiza,precum si fibrele nervoase ale tractului hipotalamo-hipofizar.Celulele neurohipofizei sunt incarcate cu granule de neurosecretie hipotalamica.
  Intre hipofiza si hipotalamus sunt relatii stranse atat anatomice,cat si functionale.Anatomic,hipofiza este legata de planseul ventriculului al III-lea prin tija pituitara.Intre eminenta mediana a hipotalamusului si adenohipofiza exista o legatura vasculara reprezentata de sistemul port hipotalamo-hipofizar descries de anatomistul roman Grigore T.Popa impreuna cu Unna Fielding.Intre hipotalamusul anterior si neurohipofiza exista tractul nervos hipotalamo-hipofizar format din axonii nucleilor hipotalamici supraoptic si paraventricular.Prin aceste legaturi vasculare si nervoase si prin produsii de neurosecretie,hipotalamusul controleaza si regleaza secretia hipofizei,iar prin intermediul acesteia coordoneaza activitatea intregului sistem endocrin.
  Controlul hipotalamic se realizeaza prin intermediul unor hormoni produsi in neuronii acestui organ,prin procesul de neurosecretie.Hipotalamusul este,in acelasi timp,si glanda endocrina,si centru nervos de reglare a functiilor vegetative.
  Hipotalamusul secreta trei feluri de hormone: de inhibare a adenohipofizei,de stimulare a adenohipofizei si cei ce se depoziteaza in neurohipofiza.
      ADENOHIPOFIZA
  Este situata in partea anterioara,dar se intinde si posterior,inconjurand aproape complet neurohipofiza.
    Sistemul port hipotalamo-hiofizar
  Vasele portale,situate in lungul tijei pitulare,conecteaza plexul de capilare (provenind din arterele hipofizare superioare) de la nivelul eminentei mediane din hipotalamus cu un al doilea plex de capilare sinusoide din lobul anterior al hipofizei (conexiune vasculara cruciala pentru accesul neurohormonilor hipotalamici la celulele lor tinta din hipofiza anterioara).Hipofiza poseda inervatie vasomotoare,dar nu inervatie reglatoare a secretiei de hormoni.Din capilarele fenestrale ale adenohipofizei,sangele este drenat de venele hipofizare catre sinusurile venoase durale.
 
 Structura 1. Celulele cromofile:
  a)celulele acidofile secreta hormonal somatotrop (STH) si prolactina (hormonul manotrop=LTH);
  b)celulele bazofile secreta hormonii glandulatropi (ACTH,FSH,LH,TSH)
  2.Celule cromofobe,cu semnificatie functionala disputata.
  Hormonii adenohipofizei sunt glandulotropi,avand ca organe tinta alte glande endocrine (ACTH,TSH,FSH,LH) si nonglandulotropi (STH,prolactina).Majoritatea dintre ei au fost obtinuti in stare pura,li s-a identificat structura si unii au fost chiar sintetizati.
 
Hormonul somatotrop (STH),denumit si hormone de crestere (GH),este secretat de celulele acidofile.STH determina o retentie de saruri de Ca,Na,K si P,precum si de substante azotate.
  Actiunea STH este de a stimula cresterea armonioasa a intregului organism.STH stimuleaza condrogeneza la nivelul cartilajelor de crestere metafizare,determinand cresterea in lungime a oaselor.Majoritatea efectelor STH se exercita indirect,prin  actiunea unui sistem de factori de crestere numiti somatomedine.Dupa pubertate,STH produce ingrosarea oaselor lungi si dezvoltarea oaselor late.Stimuleaza cresterea muschilor si a viscerelor,cu exceptia creierului.
  Efectele metabolice ale STH asupra metabolismului glucidic si lipidic sunt antagonice in raport cu insulina,avand effect diabetogen.
  Pe metabolismul lipidic are efect cetogen prin stimularea eliberarii acizilor grasi din tesutul adipos,cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange si prin stimularea oxidarii lor hepatice,cresterea productiei de corpi cetonici.

Reglarea secretiei de STH.Cresterea secretiei STH inhiba celulele somatotrope adenohipofizare si structurile hipotalamice secretoare de hormone peptidici reglatori: STH-RH (somatoliberina) si stimuleaza celulele secretoare de STH-IH (Somatostatina).Varful fiziologic al ritmului nictemeral al STH se situeaza noaptea,in primele ore de somn profound.
   Factori metabolici:
  -stimulatori-hipoglicemia,cresterea concentratiei unor minoacizi circulanti,inanitia;
  -inhibitori-cresterea acizilor grasi liberi circulanti.
  STH este un hormon activat de stres.
  Secretia STH este influentata de interactiunea cu mediatori si hormoni:dopamine si noradrenalina stimuleaza,iar cortizolul inhiba secretia STH.
  Prolactina,numita si hormonul mamotrop,este secretat de celulele acidofile.Nu se cunoaste actiunea acestui hormone la barbat.La femei stimuleaza secretia lactica a glandei mamare,sensibilizata de estrogeni si progesteron.Prolactina este un inhibitor al activitatii gonadotrope,fiind capabilsa previna ovulatia.Secretia de prolactina este inhibata de hipotalamus prin hormonul PIH,care are rol essential in reglarea secretiei,chiar daca se stipuleaza si un hormone eliberator.Dopamina asigura reglarea secretiei de prolactina,in functie de nivelul circulant al prolactinei.
 
 Hormonul adenocorticotrop (ACTH,corticotropina) este secretat de celulele bazofile.Este un polipeptid format din 39 aminoacizi si a fost preparat sintetic.
  Actiunea acestui hormone este de a stimula activitatea secretatorie a zonelor fasciculata si reticulata a glandei corticosuprarenale.Produce cresterea concentratiei sangvine a glucocorticoizilor si hormonilor androgenitali.Asupra secretiei de mineralocorticoizi,efectele ACTH sunt mai reduse,In afara actiunii indirecte,ACTH stimuleaza direct melanogeneza si expansiunea pigmentului malanic in celulele pimentare (melanocite),producand pigmentarea pielii.
 
1 Hipersecretia de corticotropina produce atat efectele excesului de glucocorticoizi (exagerarea catabolismului proteic,hiperglicemie,obezitate),cat si efectele melanocitostimulatoare,pigmentarea pielii (diabet bronzat).Aceste modificari se intalnesc inboala Cushing,provocata de tumori ale celulelor bazofile.
  Hiposecretia de ACTH produce efectele deficitului de glucocorticoizi.Secretia de ACTH este controlata de hipotalamus prin CRH,hormone de eliberare a corticotropinei,si de glucocorticoizi.
 
Hormonul tireotrop (tireostimulina TSH),secretat de celulele bazofile,stimuleaza sinteza si secretia de hormone tiroidieni.Efectele administrarii TSH sunt indirecte,fiind mediate de tiroxina si triiodotironina.TSH stimuleaza atat captarea iodului de catre celulele foliculului tiroidian,cat si sinteza si eliberarea hormonilor iodati din molecula de tireoglobulina.
  Hipersecretia de TSH duce la hipertiroidism (ex.boala Basedow),iar hiposescretia duce la insuficienta tiroidiana.Secretia de TSH este reglata de hipotalamus si de nivelul tiroxinei sangvine.Hipotalamusul secreta un hormon de eliberare a tireostimulinei (TRH).
 
 Hormonii gonadotropi (gonadostimulinele) controleaza functia gonadelor.
 
Hormonul foliculostimulant (FSH),este secretat de celulele bazofile.La barbat stimuleaza dezvoltarea tubilor seminiferi si a spermatogenezei,iar la femei determina cresterea si maturarea foliculului de Graaf si secretia de estrogeni.
 
Hormonul luteinizant (LH),este secretat de celulele bazofile.Actioneaa la barbat prin stimularea secretiei de androgeni de catre celulele interstitiale ale testiculului.La femei determina ovulatia si aparitia corpului galben,a carui secretie de progesterone si estrogeni o stimuleaza.Hipotalamusul stimuleaza secretia de LH si FSH printr-un hormone de eliberare a gonadotropiei (LHRH).
  Reglarea secretiei de hormoni adenohipofizari se face printr-un macanism de autoreglare.
  Rolul cel mai important il are hipotalamusul,ai carui neuroni secreta o serie de oligopeptide,numiti hormonii de eliberare si de inhibare.Ei ajung pe calea axonilor pana la in eminenta mediala,unde,pe calea sistemului port hipotalamo-hipofizar,ajung la adenohipofiza.Pentru fiecare tip de hormon adenohipofizar,hipotalamusul secreta cate un factor specific de eliberare (RH=releasing hormon) sau de inhibare (IH=inhibiting hormon).
  Cantitatea de RH eliberata de hipotalamus este in functie de concentratia sangvina a hormonilor hipofizei sau ai glandelor periferice pe care hipofiza le stimuleaza.
  Cand concentratia acestor hormoni creste in sange,are loc blocarea hormonilor de eliberare si stimularea hormonilor de inhibare,iar cand concentratia hormonilor hipofizari sau ai glandelor periferice scade,neurosecretia hipotalamica isi inverseaza sensul.Din echilibrul acestor mecanisme rezulta o functie normala a tuturor glandelor endocrine.IN acelasi timp,secretia hipotalamica este influentata direct,pe cale nervoasa,prin stimuli veniti de la sistemul limbic,sau reflex,prin stimuli veniti de la receptori.
  Lobul intermediar
  Reprezinta 2% din masa hipofizei.Anatomic,face parte din adenohipofiza.El secreta un hormone de stimulare a pigmentogenezei numit hormon melancitosti-mulant (MSH),care are acelasi precursor ca si ACTH-ul.Hipotalamusul secreta un hormone de inhibare a melanocitostimulinei.
  Lobul posterior(neurohipofiza)
  Ontogenetic,neurohipofiza se dezvolta din planseul ventriculului al III-lea.Are conexiuni cu hipotalamusul.Spre deosebire de lobul anterior,principala conexiune este de natura nervoasa: tractul hipotalamo-hipofizar,cale de transport transaxonal a secretiilor neuronilor cu soma in nucleul supraoptic si nucleul paraventricular.
  Hormonii eliberati in circulatie de catre neurohipofiza sunt vasopresina si oxitocina.Ei sunt,de fapt,secretati in hipotalamusul anterior (nucleii supraoptic-sursa primara de vasopresina si paraventriculari-sursa principala de oxitocina).De aici,calea axonilor tractului hipotalamo-hipofizar,ajung in lobul posterior,unde se depoziteaza.Eliberarea in circulatie a acestor hormoni se face sub influenta hipotala-musului.
 
Hormonul antidiuretic (ADH),denumit si vasopresina,este un peptid cu lant scurt de aminoacizi.Actiunea sa principala este cresterea absorbtiei facultative a apei la nivelul tubilor distali si colectori ai nefronului.In afara de reducerea si concentrarea urinii,ADH produce si reducerea secretiilor tuturor glandelor exocrine si,prin aceasta,contribuie la mentinerea volumului lichidelor organismului si la reglarea pe termen lung a presiunii arteriale.In doze mari,ADH-ul produce vasoconstrictie arteriolara.
  Hiposecretia acestui hormon determina pierderi mari de apa,in special prin urina,a carei cantitate poate ajunge pana la 20 de litri in 24 de ore.Boala se numeste diabet insipid.Survine in leziuni ale hipotalamusului sau neurohipofizei.
 
Oxitocina (ocitocina) este tot un hormon peptidic cu 9 aminoacizi.
  Actiunile oxitocinei sunt:stimularea concentratiei musculaturii netede a uterului gravid,mai ales in preajma travaliului,expulzia laptelui din glanda mamara datorita concentratiei celulelor mioepiteliale care inconjoara alveolele.
  Reglarea secretiei de oxitocina o face hipotalamusul care primeste stimuliexcitatori de la organele genitale interne sau de la receptorii din tegumentele glandei mamare.In lipsa secretiei de oxitocina,nasterea se produce dificil,iar alaptarea este imposibila.