1                      BOALA MAREK



Boala Marek este cea mai raspandita boala limfoproliferativa a gainilor produsa de un herpesvirus, foarte contagioasa caracterizata clinic prin tulburari generale, neurale si oculare evoluand acut sau cronic iar morfopatologic prin procese inflamatorii si proliferative cu aspect tumoral in nervii periferici, glandele endocrine, iris, organele viscerale, muschi si piele, producand mortalitate, in special la varsta 8-22 saptamani sau pierderi economice grave prin confiscari.


Etiologie

Virusul BM face parte din familia Herpesviridae, subfamilia Alphaherpesviridae, genul Marek’s disease-like viruses cu trei specii:
-    Gallid herpesvirus3
-    Gallid herpesvirus 2
-    Maleagrid herpesvirus 1 (turkey herpesvirus)
Dintre acestea numai tulpinile apartinand speciei Gallid herpesvirus 2 sunt virulente si oncogene, cauzatoare de boala Marek
Particulele virale ale agentilor etiologici ai bolii Marek pot fi observate de obicei in nucleu (rareori pot aparea si in citoplasma celulelor din culturi de tesuturi)
Cele trei serotipuri au aceeasi strucura a genomului: ADN ce contine regiuni lungi si regiuni scurte de secvente nucleotidice, ambele incluse in regiuni similare ce se repeta, fiind complementare.
Exista trei tipuri distincte de interactiuni virus-celula gazda, in cazul virusurilor bolii Marek:
-    tipul neoplazic: cu celule tumorale ce contin genomul viral, boala putand fi transmisa prin celule tumorale intacte
-    tipul abortiv, cu celule care contin numai antigen viral, lipsid virusul complet, aceste celule fiind supuse necrobiozei si incapabile de a sintetiza virioni infectiosi
-    tipul productive, in celulele epiteliului foliculilor plumiferi, acesta fiind de fapt singurul loc din organismul gainilor unde se sintetizeaza constant virus complet.
Tulpinile patogene de MDV izolate in teren, serotipul 1, pe baza oncogenitatii au fost clasificate in trei patotipuri:
1.    virulent (vMDV)
2.    foarte virulent (vvMDV)
3.    foarte virulent plus (vv+MDV)
 Sunt recunoscute si descries 3 forme ale infectiei cu virusul MDV:
1.    infectia deplin productiva, care apare in epiteliul foicular plumifer si are ca rezultat dezvoltarea virionilor cu invelis, pe deplin infectiosi. Apare in unele celule limfoide si epiteliale de la gaini si in majoritatea celulelor cultivate unde antigenii sunt produsi, dar virionii nu sunt inveliti si astfel sunt neinfectiosi.
2.    infectia latenta este al doilea tip de infectie, neproductiva, care apare predominant in celulele T, probabil fiind necesara formarii tumorii de catre MDV
3.    infectia “care transforma” si care apare numai in limfocitele gainilor infecatte cu tulpini virulente de MDV; este caracterizata prin expresia limitata a genomului MDV; dupa infectia cu MDV puii de gaina devin purtatori de virus pe care il elimina persistent in mediul exterior.

Epidemiologie:

BM este intalnita aproape exclusiv la puii de gaina, fiind rar intalnita la curca, prepelita fazan, porumbel, rata.
Receptivitatea maxima la BM este in prima zi de viata si descreste odata cu varsta. Frecventa si severitatea bolii este determinata de varsta pasarilor in momentul infectiei.
Prezenta anticorpilor maternali nu opreste multiplicarea completa a virusului.
Sexul nu influenteaza sensibilitatea de boala.
Factorii de mediu sunt de asemenea incriminati si ei in aparitia bolii.
Boala se transmite pe cale orizontala. Pasarile elimina virusul continut in descuamatiile epiteliale ale foliculilor plumiferi. Particulele virale complete sunt dispersate in aer fiind depuse odata cu praful pe pereti, asternut, echipamentul din hala. Infectia are loc prin intermediul cailor respiratorii seperioare (inhalare).
De asemenea praful este depus si pe oua, aderand puternic, deoarece cuticula cojii oului nu e uscata. Pasarile tinere sunt cele mai importante surse primare de infectie. Eliminarea virusului incepe de la varsta de 3 saptamani, pasarile ramanand purtatoare si excretoare de virus pentru toata viata, contaminand furajele, apa, echipamentul de hala, care devin surse secundare de infectie.

Patogeneza:
Virusul BM ajunge in organism prin una din caile de infectie iar prin intermediul celulelor fagocitare ajunge in splina, bursa Fabricius, timus, pulmon, incepand o prima replicare a virusului.
In cursul primelor 3 zile are loc o infectie citolitica, tinta initiala fiind celulele B. Replicarea intensa a virusului duce la citoliza celulelor in care se multiplica si la o hiperplazie a celulelor reticulare .
In timus procesele au loc in zona medulara.In bursa Fabricius are loc distrugerea arhitectonicii  foliculare normale. In splina, desi se produce o infectie citolitica si o hiperplazie reticulara, regresia foliculara nu e atat de evidenta.
Caracteristicile infectiei cu virusul BM:
-    existenta unei viremii persistente asociata celulei
-    infectia productiva a foliculilor plumiferi este persistenta avand ca rezultat o continua diseminare a virusului infectiei in mediul inconjurator
-    imunodepresia persistenta produsa de virusul BM poate avea consecinte grave privind imunitatea, respectiv capacitatea de imunizare  fata de diverse alte infectii sau vaccinari.




Clinic:

 Perioada de incubatie variaza in limie foaret largi. Cel mai frecvent simptomele si leziunile de BM apar dupa varsta de 8-9 saptamani.
Semnele clinice si leziunile morfopatologice apar dupa varsta de 4-5 saptamani. Semnele clinice in BM sunt asociate cu pareze progresive asimetrice si mai tarziu paralizii complete ale extremitatilor  (aripi, picioare, gat). Este caracteristica “pozitia spagatului”. In evolutiile acute de BM apare adesea caracterul exploziv, cu o proportie insemnata de pasari care prezinta depresii severe.
Dupa cateva zile unele pasari pot prezenta ataxie ori paralizie unilaterala sau bilaterala a extremitatilor. Alte pasari mor fara sa prezinte semne clinice. Numeroase pasari sunt deshidtratate, emaciate si comatoase.
Ca urmare a leziunilor din iris poate aparea orbirea (pierderea treptat a abilitatii de acomodare la intensitatea luminii). Se observa la iris zone cenusii de forme si dimensiuni variabile, cu margini neregulate datorita infiltratiilor cu elemente limfocitare. Irisul  isi pierde mobilitatea, iar pupila poate deveni ovala, semilunara sau stelata.
                              
                                                            

1  In localizarea cutanata (la puii broiler) se observa o proliferare a foliculilor plumiferi, cu ingrosarea pielii, care poate aparea cutata.
                              
In BM mortalitatea este aproape egala cu morbiditatea.

Morfopatologic:

Nervii in special plexul lombosacral si brachial din alb-sidefiu devin cenusiu-galbui, isi pierd striatile normale si apar ingrosati, fie difuz (pe toata lungiema lor), fie cu ingrosari nodulare cu aspect de tumorete. Deoarece leziunile sunt deseori  unilaterale, e important de examinat plexurile sciatic si brahial comparativ.
                              
Histologic se observa o nevrita interstitiala progresiva cu infiltratii limfocitare si edematoase si cu demielinizari progresive.Tumorile viscerale in forma acuta sunt prezente in gonade, pulmon, cord, rinichi, ficat, splina, proventricul, bursa lui Fabricius, timus, iris, muschi scheletici, piele. Lezinile oculare includ depigmentari ale irisului ramanand o zona externa marginala sub forma de cerc in care culoarea normala a irisului este conservata. Modificarile de culoare se datoreaza infiltratiei cu elemente limfocitare in endoteliul anterior al irisului, mascand tesuturile profunde cu cele pigmentate. Foliculi plumiferi sunt turgescenti ,mariti ajngand la 3 mm. In BM se observa cresterea numarului de limfocite mari si limfoblasti iar in maduva osoasa se pot observa tumori nodulare sau aplazie. Procesele tumorale constau in acumulari intense de celule infiltrative, amestec de celule limfoide mici si mijlocii,celule reticulare primare ,macrofage, limfoblaste degenerate. Celulele ce domina sunt limfocitele T in diferite stadii de diferentiere.

Diagnostic:

Trebuie stabilit pe baza coroborarii datelor epizootologice clinice morfopatologice si de laborator. Cele mai adecvate materialele patologice pentru izolarea virusului sunt: suspensii din triturate de celule epiteliale ale foliculilor plumiferi sangele, suspensii celulare de tesuturi tumorale inoculate la puii susceptibili in varsta de 1 zi.
Se impune diagnostic diferential in primul rand fata de leucza limfoida apoi fata de pseudopesta aviara, encefalomielita infectioasa aviara, botulism, tuberculoza aviara, avitaminza E si B

Diagnosticul diferential intre leucoza limfoisa si boala Marek
Criteriul    Leucoza limfoida    Boala Marek
Varsta instalarii    16 saptamani    4–6 saptamani sau mai tarziu
Simptome    Absente    Frecvent paralizii sau pareze
Incidenta    Rareori peste  5 %    De obicei peste 5 %
Leziuni macroscopice         
Marirea nervilor periferici    Absente    De obicei  prezente
Bursa  Fabricius    Tumori nodulare    Marire difuza sau atrofie
Tumori in piele, muschi sau proventricul    De obicei absente    Pot fi prezente
         
Leziuni microscopice         
Infiltratii ale nervilor periferici    Absente    Prezente
Infiltratii perivasculare in cerebel    Absente    Prezente
         
Tumori in ficat    Focale sau difuze    Frecvent perivascular
Bursa Fabricius    Tumori intrafoliculare    Tumori interfoliculare sau atrofie
        
Citologie    Limfoblaste uniforme    Populatie heterogena, celuel blastice, limfocite mici si medii in diferite stadii de dezvoltare, plasmocite


Tratament:

Este problematic virusul multiplicanduse in interiorul celulei.

Profilaxie si combatere:

Cresterea pasarilor in conditii de izolare si sanitatia mediului inconjurator. Pasarile cu semne clinice de boala trebuie eliminate imediat din efectiv. sursele primare si secundare de infectie trebuie distruse cat mai curand. Se introduc restrictii severe in circulatia personaluilui, vehiculelor, furaje.
Vaccinarea-este primul vaccin eficient contra unei boli neoplazice.
Masurile profilactice nespecifice trebuie sa joace un rol de seama in efectivele comerciale: respectarea programelor de populare si depopulare, dezinfectia riguroasa si repetata, respectarea principiilor de igiena referitoare la temperatura, ventilatie, calitatea apei si furajelor.