1
Foaie de observatie. Endocrinologie
ANAMNEZA
1. Date generale
Numele şi
prenumele
Cemīrtan Natalia
Etatea
60 ani
Studiile
studii medii, contabilitate
Profesiunea
la moment pensionera
Domiciliul
s.Chiştelniţa , raionul Teleneşti
Data
internării
12.09.2007
Diagnosticul de trimitere: Diabet
zaharat tip II forma gravă. Micro-macroangiopatie
diabetica.
Encefalopolineuropatie gr.II-III . Angioretinopatie diabetica.
Nefropatie
diabetica.
Diagnosticul la internare:
Diabet zaharat tip II forma gravă.
Diagnosticul
clinic:
Diabet zaharat tip II, forma gravă compensata. Angiopolineuropatie
diabetică.
2. Acuze la intenare
Pacientua la internare (12.09.2007) prezenta următoarele acuze:
• xerostomie
• scăderea acuităţii vizuale
• cefalee intensitate moderată
• astenie generală
• dureri īn muşchii membrelor inferioare
• parestezii īn membrele inferioare
• periodic dureri in regiunea hipocondrului drept
• meteorism
La momentul curaţiei pacienta (14.09) prezenta următoarele
acuze: cefalee de intensitate slabă, dureri şi parestezii īn
membrele inferioare.
3. Istoricul actualei boli ( anamnesis morbi )
Pacienta se consideră bolnavă de diabet timp de 10 ani(anul 1997), cānd
pentru prima dată s-a depistat hiperglicemia (glucoza – 17
mmol/l). Pacienta nu prezenta nici o acuză de tipul : polidipsie,
poliurie, polifagie. Pierdere in greutate nu s-a inregistrat. A fost
prescrisă insulinoterapia. Dupa urmarea unui tratament cu
insulină, nivelul gilcemiei constituia 5,0 mmol/l.
Anual, pacientua urma examenul medical profilactic unde solicita şi
explorarea glicemiei sangvine. Episoade de hiperglicemie nu s-au
depistat.
Īn luna martie a.2001 pacientul s-a adresat la medicul
endocrinolog a SR Teleneşti cu următoarele acuze:
polidipsie( aproximativ 3l/zi), prurit cutanat, pierdere
ponderală pānă la 11 kg (de la 75 pānă la 60 kg.), astenie
generală, scăderea acuităţii vizuale. S-a determinat hiperglicemia – 14
mmol/l. Bolnavua a fost īndreptata la SCR serviciul de endocrinologie
cu scop de diagnostic şi tratament. Pacienta a fost investigata si a
fost stabilit diagnosticul : Diabet zaharat tip II forma gravă.
Pacienta a urmat tratament īn staţionar timp de 1,5 luni.
Tratamentul primit
Schema de tratament urmată timp de ultimii ani :
Din 2001-2005 a urmat insulină Humulin : 8:00 – 20 UA + 19:00 – 10 UA (
īn total – 30 UA ).
Din anul 2005 a urmat Protofan : 8:00 – 20 UA + 12:00 – 10 UA +
20:00 – 10 UA ( īn total – 40 U.A.)
Pacienta urmează tratamentul prescris fără abateri. Periodic s-a
internat īn staţionar serviciul de endocrinologie a SCR (īn 2001,
2005,2007) cu scop de investigaţii şi corecţia tratamentului
administrat.
Īn prezent s-a internat cu scop de investigaţii şi corecţia
tratamentului administrat, cāt şi pentru obţine documentaţia necesară
pentru a fi prezentată la comisia de expertiză medicală a vitalităţii.
4.Istoricul vieţii bolnavei ( anamnesis vitae )
a) Date biografice
Este al doilea copil īn familie. Şi-a īnceput studiile la vīrsta
de 7 ani. Īn copilărie a corespuns grupului de vārstă conform
dezvoltării fizice. Alimentaţia – suficientă īn cantitate, la
domiciliu de 3 ori pe zi. Este căsătorită, mamă a 3 copii.
b) Antecedente patologice
Boli
sexual-transmisibile – neagă. Contact cu bolnavi de
tuberculoză – neagă.
d) Antecedente eredo-colaterale
Din spusele pacientului mama sa a fost bolnavă de diabet. Copii sunt
sănătoşi.
e) Anamneza alergologică
Alergie la medicamente, vaccinuri, alimente, polen, alţi alergeni neagă.
f) Deprinderi dăunătoare
Nu fumează, nu consumă alcool sau droguri. Nu consumă cafea sau
ceai tare īn cantităţi mari.
DATE OBIECTIVE
STAREA PREZENTĂ A BOLNAVEI ( STATUS PRAESENS )
1.Inspecţia generală
Starea generală a bolnavei este satisfăcătoare; conştiinţa
clară. Poziţia bolnavei īn pat este activă; expresia feţei
obişnuită. Tip constituţional normostenic ( unghiul epigastral = 90° );
dezvoltarea fizică normală. Tegumentele – curate, de culoare
roz-pală. Se determină rubeoza facială. Umiditatea şi turgorul
pielii normale. Părul – cu luciul păstrat, unghiile normale, cu
luciul păstrat, puls capilar nu se determină. Ţesutul
celulo-adipos subcutanat dezvoltat normal (grosimea plicii -3 cm. In
spatiul inghinal). Capul este proporţional, puncte dureroase nu se
determină. Gātul este proporţional. Glanda tiroidă vizual
şi palpator nu se deterimnă, pulsaţia venelor jugulare nu se determină.
Ganglionii limfatici ( sternocleidomastoidieni, supraclaviculari,
infraclaviculari, axilari ) palpator nu se determină, sīnt
nedureroşi. Muşchii sīnt bine dezvoltaţi, tonusul este normal,
puterea muşchilor normală, senzaţii dureroase lipsesc. Ţesutul osos –
oasele sīnt proporţionale, fără deformaţii, percutor puncte dureroase
nu se determină. Īn articulaţii mobilitatea deplină, fără dureri;
deformaţii, crepitaţii nu se determină.
2.Sistemul respirator
Acuze
Bolnava nu prezintă plīngeri. Lipsesc secreţiile nazale, dureri
īn regiunea bazei nasului şi a sinusurilor paranazale. Bolnava nu
tuşeşte, nu are dureri toracice sau dispnee.
Inspecţia
Aripile nasului nu participă īn actul de respiraţie, respiraţia
nazală este puţin īngreunată. Vocea este neshimbată. Toracele de
conformaţie normală, fără deformaţii globale, scapulae alatae nu sīnt
prezente. Retracţii parietale nu se determină. Fosele
supra- şi infra- claviculare uniforme pe ambele hemitorace, retracţia
sau proeminenţa lor nu se determină. Ambele hemitorace participă
simetric şi uniform şi īn actul respirator. Tipul respiraţiei
este abdominal. Mişcările respiratorii sīnt ritmice, frecvenţa
mişcărilor respiratori ieste 20/min.
Palpaţia
Elasticitatea toracelui este păstrată. Vibraţiile vocale
sīnt uniforme pe ariile simetrice ale toracelui.
Percuţia
Percuţia comparativă
La percuţie sunet clar pulmonar pe īntreaga arie pulmonară.
Percuţia topografică
1. Limitele pulmonare apexiene Dreapta
Stīnga
a) anterioare 4 cm superior de claviculă
4 cm superior de claviculă
b) posterioare Procesus spinosus C 7
Procesus spinosus C 7
2. Aria cīmpului Krőnig 5 cm 5 cm
Limitele pulmonare inferioare după liniile topografice
clasice Dreapta Stīnga
a) parasternală Spaţiul intercostal 6
b) medioclaviculară Marginea superioară a coastei
6
c) axilară anterioară Marginea superioară a coastei
7 Marginea inferioară a costei 7
d) axilară medie Marginea superioară a coastei
8 Marginea inferioară a costei 8
e) axilară posterioară Marginea superioară a coastei
9 Marginea inferioară a costei 9
f) scapulară Marginea superioară a coastei
10 Marginea inferioară a costei 10
g) paravertebrală La nivelul vertebrei Th
11 La nivelul vertebrei Th 11
Mobilitatea bazei pulmonare pe linia axilară medie
7 cm 7 cm
Auscultaţia
Frecvenţa respiraţiei 20/min, corelaţia inspir:expir este
1:3. Pe toată aria pulmonară se determină respiraţie
veziculară. La nivelul bifurcaţiei traheii, deasupra traheii şi
laringelui se auscultă respiraţie tubară. Zgomote respiratorii
patologice – raluri, crepitaţii, frotaţie pleurală nu se auscultă.
3. Sistemul cardio-vascular
Acuze
Bolnava nu prezintă acuze specifice afecţiunilor cardiovasculare
( dispnee, tuse, hemoptizie, dureri precordiale, palpitaţii, edeme pe
gambe).
Inspecţia– tegumentele roz-pale, fără semne de cianoză. Se determină
rubeoza facială- ce denotă neuropatia vegetativă sau microangiopatia
vaselor subcutanate.
La inspecţia vaselor gītului nu se determină pulsaţie patologică
a arterelor carotide, turgescenţa venelor jugulare sau puls venos
pozitiv.
La inspecţia regiunii precordiale nu se determină bombare sau
retracţie. Şocul apexian şi pulsaţie īn epigastru nu se
determină. Edeme nu prezintă.
Palpaţia cordului
La palpaţie şocul apexian situat īn spaţiul intercostal
stīng 5, cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculară. Suprafaţa
şocului apexian aproximativ 2 cm², īnălţimea, puterea şi rezistenţa īn
normă. Şocul cardiac nu se determină. Freamăt sistolic şi
diastolic la palpaţie nu se determină.
Percuţia
Determinarea matităţii relative a cordului: limita dreaptă se
află īn spaţiul intercostal 4 din dreapta cu 1 cm lateral de marginea
sternului; limita stīngă se află īn spaţiul intercostal 5 stīng cu 1,5
cm medial de linia medioclaviculară; limita superioară se află pe linia
parasternală stīngă, la nivelul coastei 3. Dimensiunile
pediculului vascular īn spaţiul intercostal 2 constituie 5 cm.
Dimensiunea transversală a cordului constituie 12 cm.
Configuraţia cordului este normală.
Auscultaţia
Zgomote cardiace ritmice atenuate. Modificări de ritm,
dedublări nu se determină.
Zgomote supraadăugate nu se auscultă. Sufluri sistolice sau diastolice
nu se auscultă. FCC – 78 bătăi/min.
Investigarea vaselor sangvine
La palpare se determină pulsul pe arterele radiale, femurale,
poplitee, dorsalis pedis şi tibialis posterior. La palparea
vaselor nu se determină simptomul " gītului de gīscă ". Pe
artera radială puls ritmic, plin, tensiunea şi amplituda īn normă,
identic la ambele mīini, cu frecvenţa 78/min, deficit de puls nu se
determină. Pe artera dorsalis pedis puls ritmic, tensiunea şi amplituda
joasă, identic la ambele picioare. Puls capilar lipseşte. Pe
arterele femurale nu se auscultă zgomotul dublu Traube şi suflul dublu
Vinogradov – Durosier. Pe arterele carotide nu se auscultă
suflu. La examinarea venelor membrelor inferioare nu se determină
dilatarea varicoasă, palpator segmente dure şi/sau dureroase nu se
determină.
Tensiunea arterială: braţul stīng 130/90 mm Hg
braţul drept 130/90 mm Hg
4. Sistemul digestiv
Acuze
Dureri in regiunea epigastrica cit şi in alte regiuni ale
abdomenului nu prezintă.
Apetitul este bun, cantitatea de lichide consumată nictimeral normală,
deglutiţia liberă. Scaunul este īn mediu o dată īn 24 ore, masele
fecale de culoare cafenie, consistenţă obişnuită.
Inspecţia
Cavitatea bucală fără miros fetid, mucoasa de culoare roz, fără
ulceraţii. Limba de culoare roz, umedă, fără adipozitaşi sau
ulceraţii. Gingiile de culoare roză, fără ulceraţii sau porţiuni
necrotizate, hemoragii. Vălul palatin de culoare roz, fără
ulceraţii, tonsilele palatine – roz, nu sīnt hiperemiate fără
adipozităţi. Forma abdomenului – obişnuită, abdomenul este
simetric, participă īn actul de respiraţie. Colaterale venoase (
capul meduzei ) şi cicatrici nu se determină.
Palpaţia
Palpaţia superficială
Abdomenul este suplu, indolor. Protecţie musculară şi
hernii ( ale liniei albe,
umbilicale, inghinale ) nu se determină.
Palpaţia profundă după Obrazţov – Strajesco
Colonul sigmoid la palpare cilindric, moale, mobil, cu
suprafaţa netedă, dureros. Cecul cilindric, indolor, moale, cu
suprafaţă netedă. Sectorul teminal al ileonului cilindric,
indolor, moale, cu suprafaţă netedă. Colonul ascendent cilindric,
indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil. Colonul
descendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin
mobil.
Percuţia
La percuţie se determină sunet timpanic īn toate regiunile
abdomenului. Īn cavitatea abdominală nu se determină lichid liber
sau īncapsulat.
Auscultaţia
La auscultaţie se determină garguimentul intestinal.
Frotaţie peritoneală nu se auscultă.
Pancreasul
Palpator nu se determină.
Splina
Inspecţia
La inspecţie nu se determină proeminenţă īn hipocondrul stīng.
Palpaţia
Splina nu se palpează.
Ficatul şi vezica biliară
Acuze
Nu prezintă.
Inspecţia
Proeminenţă sau pulsaţie īn rebordul costal drept şi hipocondrul drept
nu se determină.
Percuţia
Dimensiunile ficatului după Curlov: īntre punctul 1 şi 2 – 9 cm; īntre
punctul 3 şi 4 – 8 cm; īntre punctul 3 şi 5 – 7 cm.
Palpaţia
Ficatul la marginea rebordului costal, cu suprafaţa netedă, consistenţa
moale, puţin dureros.
Auscultaţia
La auscultaţie suflu nu se detrmină.
5. Sistemul uro-genital
Plīngerile
Dureri īn regiunea lombară lipsesc. Edeme ale feţei şi
pleoapelor lipsesc. Micţiunea liberă, indoloră. Diureza
nocturnă: o dată, de două ori pe noapte.
Inspecţia
Edeme ale feţei şi pleoapelor nu sīnt. La inspecţia
regiunii lombare eritem şi tumefiere nu se determină.
Palpaţia
La palpaţia bimanuală rinichii nu se determină, senzaţii
dureroase lipsesc.
Percuţia
Simptomul Giordani negativ bilateral.
Auscultaţia
Suflu nu se determină.
6. Sistemul hematopoietic
La percuţia oaselor plate – stern, coaste – puncte dureroase nu
se determină.
7. Sistemul endocrin
Inspecţia
Ţesutul celulo-adipos subcutanat este repartizat uniform,
hiperpigmentaţii, hipertrihoză sau căderea părului nu se determină.
Inspecţia glandei tiroide
La inspecţie nu se determină deformări ale laringelui,
deglutiţia este liberă.
Palpaţia
Palpator glanda tiroidă nu se determină.
Auscultaţia
Deasupra tiroidei sufluri nu se determină. Hipofiza nu prezintă
modificări patologice
Glanda tiroidă la palpare nu prezintă modificări patologice
Glandele suprarenale nu prezintă simptomatologie clinică
Glanda pancreatică prezintă modificări funcţionale, cu tablou clinic de
pancreatită cronică recidivantă.
8. Sistemul nervos
Starea psihică este normală, dispoziţia bună. Pacienta
este bine orientată spaţiotemporal. Răspunde adecvat la īntrebări.
Reacţia fotomotorie directă şi reciprocă normală. Pacientul
Dureri pe parcursul nervilor, spasme, parestezii nu se determină.
Īn poziţia Romberg reacţia motorie normală, tremorul mīinilor nu se
determină.
Diagnosticul prezumtiv
Din datele obţinute din acuzele bolnavei avem: xerostomie, scăderea
acuităţii vizuale, cefalee de intensitate moderată, astenie generală,
dureri īn muşchii membrelor inferioare, parestezii īn membrele
inferioare, periodic dureri in regiunea hipocondrului drept si
meteorism.
La inspecţie s-a determinat: pulsaţia vasculară – pe membrele
inferioare este scăzută, tălpile picioarelor – sunt reci. Se determină
rubeoza facială- ce denotă neuropatia vegetativă sau microangiopatia
vaselor subcutanate.
Din datele obţinute din anamneza bolii putem stabili că este
vorba de o patologie endocrinologică şi chiar diabet zaharat. Din
datele obţinute din anamneza vieţii pacientei putem stabili că diabetul
zaharat a avut ca factori declanşatori-lucrul pacientei greu si
stresant. Factorul genetic este si el prezent – mama fiind bolnavă şi
ea de diabet. Plus la aceasta apcienta este supraponderal – 75 de kg la
o talie de 155 cm (In norma greutatea sa ar trebui sa fie 50 kg) si
duce un mod sedentar de viata.
Primele simptome au aparut in a.1997, fiind reprezentate de polidipsie(
aproximativ 3l/zi), prurit cutanat, pierdere ponderală pānă
la 11 kg, astenie generală, scăderea acuităţii vizuale. S-a determinat
hiperglicemia – 14 mmol/l.
Presupunem urmatorul diagnostic: Diabet zaharat tip II forma gravă.
Planul examinării ulterioare a bolnavei
Se cere efectuarea următoarelor investigaţii:
1. Analiza generală a sāngelui
2. Analiza generală a urinei
3. Glicemia de 3 ori
4. Hemoglobina glicozilată
5. Analiza biochimică a sāngelui
6. ECG
7. USG organelor cavitatii abdominale
8. Microradiografia cutiei toracice
9. Reovazografia membrelor inferioare
Se recomandă consultaţia următorilor specialişti:
10. Consultaţia neurologului
11. Consultaţia oftalmologului
Rezultatele examinării de laborator şi instrumentale
1
1. Analiza generală a sāngelui:
Parametrul
Norma (SI)
13.09.05
Hemoglobina 130-160 g/l 154
Eritrocite 4,0 - 5,0 *10**12 /l 5,31
Indice cromatic 0,85-1,05 0,87
Leucocite 4,0 - 9,0 *10**9 /l 5,0
Neutrofile nesegmentate 1-6% 6
Neutrofile segmentate 47-72% 63
Eosinofile 0,5-5% 1
Limfocite 19-37% 26
Monocite 3-11% 4
VSH 2-10 mm/h 10
Hematocritul 0,40-0,48
2. Analiza generală a urinei:
Norme SI
13.09.05
Cantitatea 200 ml
Culoarea Culoarea paiului Culoarea
paiului
Densitatea 1015-1030 1020
Transparenţa Transparentă
transparentă
Reactia Acida acida
Proteine 0-0,002 0/00 0
Glucoza 0 0
Celule epiteliale
• plate
• renale
0-3 / camp
nu se depisteaza
1-2/ camp
Leucocite 0-3 /camp 0
Eritrocite 0-2 /camp 0-1
4. Analiza biochimică a sāngelui:
Norma (SI)
13.09.05
Proteina generale
64 – 83 g/l
Bilirubina totala
8,5-20,5 mcmol/l 10,8
Bilirubina conjugata
2,52
Bilirubina libera 7,56
AlAT 0,1-0,68 mmol/l/h 0,23
AsAT 0,1-0,45 mmol/l/h 0,20
Triglicereide sangvine 1,6 mmol/l
Norma (SI)
13.09.05
14.09.05
16.09.05
Glicemia
3,3-5,5 mmol/l 6,7 mmol/l
(14:00- 4,4 mmol/l) 6,6 mmol/l
6,2 mmol/l
(14:00-6,8 mmol/l)
5. ECG
Voltajul păstrat, ritm sinusal.
FCC – 75/min
PQ – 0,16 s.
QRS – 0,06 s.
QT – 0,41 s.
Axul electric al cordului - orizontal.
6. USG organelor cavitatii abdominale:
Concluzie: Parenchimului ficatului
omogen. Steatoza hepatica nu
se determina. Schimbari difuze in parenchimul pancreasului nu sint.
Deformarea si dilatarea sistemului calice- bazinet a ambilor
rinichi
se determina moderat.
7.Microradiografia cutiei toracice:
Plămānii sunt transparenţi. Cordul – ventricolul stāng este dilatat.
Aorta e alungită.
8. Reovazografia membrelor inferioare:
Se determină debit pulsativ scăzut, pronunţat la ambele membre
inferioare. IR a membrului inferior drept – 0,25 ; IR a membrului
inferior stāng – 0,25
9.Consultaţia neurologului:
Diagnostic: Encefalopolineuropatie diabetică. Sindrom neurastenic.
Tulburări senzitive vegetative. Polineuropatie. Se recomandă:
• Sol. Pentilini 2% -5 ml + sol.NaCl 0,9% - 200 ml.
• Sol. Piracetam 20% - 5,0 ml. i.v. N10
• Comprimate Xanax 0,25 x 2ori pe zi
10.Consultaţia oftalmologului – examenul fundului de ochi:
Concluzie: Ateroscleroza vaselor retiniene.
Diagnosticul diferencial intre diabetul zaharat tip I si tip II
Criterii distinctive Diabet zaharat tip I ,
insulinodependent Diabet zaharat tip II ,
insulinoindependent
Anamneza Pot preceda afectiuni virotice, traume
psiho-emoţionale Pot preceda supraalimentaţie,
sedentarism
Sexul Preponderent bărbaţi
Preponderent femei
Debutul Acut Lent
Vārsta catre debutul bolii Pānă la 35 ani (copii,
adolescenti) După 35-40 ani
Masa corporală Micsorata Marită
Manifestări clinico-biologice Pronunţate. Prezente
simptomele majore. Decurge frust, asimptomatic.
Simptome minore.
Evoluţia bolii Labilă Stabilă
Incidente cetoacetice Frecvente Rare
Angiopatia diabetică Se instalează la cāţiva ani de
la debutul bolii Se poate constata uneori către
debutul bolii
Insulinemia Mult micsorata Normala
sau marita
Peptida C Nivel micsorat Fara
modificari
Starea morfofunctională a pancreasului Micşorarea
numerică şi
degradarea structurală a celulelor beta cu dispariţia
insulinei
Celulele beta sunt deobicei intacte şi contin suficient insulină
Anticorpii antiinsulari sau/şi antiinsulinici
Prezenţi aproape īn toate cazurile De obicei
lipsesc
Factorii genetici Asociere cu HLA-DR3, -DR4,-B8,
-B15, -DRW3, -DRW4 Fără asocieri particulare
Ar foarte informativ daca s-ar explora nivelul peptidei C si
insulinemia.
Argumentarea diagnosticului clinic
Din datele obţinute din acuzele bolnavei avem: xerostomie, scăderea
acuităţii vizuale, cefalee de intensitate moderată, astenie generală,
dureri īn muşchii membrelor inferioare, parestezii īn membrele
inferioare, periodic dureri in regiunea hipocondrului drept si
meteorism.
La inspecţie s-a determinat: pulsaţia vasculară – pe membrele
inferioare este scăzută, tălpile picioarelor – sunt reci. Se determină
rubeoza facială- ce denotă neuropatia vegetativă sau microangiopatia
vaselor subcutanate.
Din datele obţinute din anamneza bolii putem stabili că este
vorba de
o patologie endocrinologică şi chiar diabet zaharat. Din datele
obţinute din anamneza vieţii pacientei putem stabili că diabetul
zaharat a avut ca factori declanşatori locul de munca. Factorul genetic
este si el prezent – mama fiind bolnavă şi ea de diabet. Plus la
aceasta apcientul este supraponderal – 75 de kg la o talie de 155 cm
(ideal greutatea sa ar trebui sa constituie 50 kg) si duce un mod
sedentar de viata.
Primele simptome au aparut in a.1997, fiind reprezentate de polidipsie(
aproximativ 3l/zi), prurit cutanat, pierdere ponderală pānă
la 11 kg,
astenie generală, scăderea acuităţii vizuale. S-a determinat
hiperglicemia – 14 mmol/l.
Din datele obţinute din tratementul primit putem
concluziona că
tratamentul cu insulină era eficient deoarece glucoza īn sānge se
menţinea la 5,5-7,0 mmol/l ceea ce demonstrază o hiperglicemie usor
crescută constantă.
Din datele obţinute din investigaţiile clinice şi
paraclinice avem :
īn analiza urinii : densitate crescută, aglucozurie, epiteliu de
tranziţie – 0-2 īn c/v, leucocite – 0 īn c/v şi eritrocite – 1-2 īn
c/v, īn sānge glucoza – 6,8 mmol/l, īn reovazografie avem : debit
pulsativ scăzut, pronunţat la ambele membre inferioare. IR a membrului
inferior drept – 0,25, IR a membrului inferior stāng – 0,25.
Hiperglicemia pina la 7,0 mmol/l, aglucozuria, prezenta complicatiilor
cronice ( angiopoatia diabetica a membrelor inferioare, polineuropatia,
retinopatia diabetica) ne sugereaza urmatorul diagnostic: Diabet
zaharat tip II forma gravă compensata. Angiopolineuropatie diabetica.
III. Indicaţiile tratamentului şi zilnicele
Tratament:
Se administrează:
1. Insulină Protofan :
8:00 – 12 UA
22:00 – 8 UA
2. Insulina Actrapid:
8:00 – 6 UA
14:00 – 6 UA
18:00 – 8 UA
3. Sol. Pentilini -
5ml
NaCl –
200ml
īn perfuzie i/v
4. Sol. Piracetam – 20% - 5 ml i/v
5. Sol. Thiogamma 600mg
NaCl –
200ml
īn perfuzie i/v
6. Sol. Eufilina – 2,4% -
5ml
NaCl –
500ml
īn perfuzie i/v
7. Sol. Vit C – 5% – 2 ml i/v
8. Sol.Riboxina 2% - 5 ml i/v
Cursus morbi
14.09.05
Starea generala a bolnavei este satisfăcătoare. Conştiinţa clară.
Poziţia īn pat activă. Acuză cefalee de intensitate slabă. Persista
dureri in membrele inferioare.
Obiectiv: Tegumentele palide. Turgorul pielii este păstrat. La
auscultaţia plămīnilor murmur vezicular. Zgomote cardiace diminuate.
TA= 130/90 mm Hg. Frecvenţa respiratorie 19 resp/min. Puls = 76 b/min.
Glucoza = 6,6 . Abdomenul linistit. Actele fiziologice fara
particularitati. Tratamentul conform indicatiilor.
16.09.05
Starea generala a bolnavului cu amelioare in dinamica. Conştiinţa
clară. Poziţia īn pat activă. Acuză cefalee usoara. Noaptea pacienta
s-a odihnit bine, durerile in membrele inferioare au diminuat.
Obiectiv: Tegumentele palide. Turgorul pielii este păstrat. La
auscultaţia plămīnilor murmur vezicular. Zgomote cardiace diminuate.
TA= 130/90 mm Hg. Frecvenţa respiratorie 19 resp/min. Puls = 68 b/min.
Glucoza = 6,2 . Abdomenul linistit. Actele fiziologice in norma.
Tratamentul conform indicatiilor.
18.09.05
Starea generală a pacientei īn dinamică pozitivă. Conştiinţa clară.
Poziţia īn pat activă. Acuze nu prezinta.
Obiectiv: Tegumentele roz - pale. Turgorul pielii este păstrat. La
auscultaţia plămīnilor murmur vezicular. Zgomote cardiace diminuate.
TA= 130/90 mm Hg. Frecvenţa respiratorie 20 resp/min. Puls = 75 b/min.
Abdomenul linistit. Actele fiziologice in norma. Tratamentul conform
indicatiilor.
Epicriză
Pacienta Cemīrtan Natalia, 58 ani, domiciliata
s.Chiştelniţa ,
raionul Teleneşti, īn prezent pensioneră si invalida de gradul II, a
fost internata la 12.09.2007 īn SCR secţia Endocrinologie, cu următorul
diagnostic: Diabet zaharat tip II forma gravă. Micro-macroangiopatie
diabetica. Encefalopolineuropatie gr.II-III . Angioretinopatie
diabetica. Nefropatie diabetica.
Din acuzele bolnavei prezenta: xerostomie, scăderea acuităţii vizuale,
cefalee de intensitate moderată, astenie generală, dureri īn muşchii
membrelor inferioare, parestezii īn membrele inferioare, periodic
dureri in regiunea hipocondrului drept si meteorism. La inspecţie s-a
determinat: rubeoza faciala, la palpatia - pulsaţia vasculară pe
membrele inferioare este scăzută, tălpile picioarelor – sunt reci.
Din datele obţinute din anamneza bolii putem stabili
că este vorba
de o patologie endocrinologică şi chiar diabet zaharat. Din datele
obţinute din anamneza vieţii pacientului putem stabili că diabetul
zaharat a avut ca factori declanşatori locul de munca. Factorul genetic
este si el prezent – mama fiind bolnavă şi ea de diabet.
Primele simptome au aparut in a.1997, fiind reprezentate de polidipsie(
aproximativ 3l/zi), prurit cutanat, pierdere ponderală pānă
la 11 kg,
astenie generală, scăderea acuităţii vizuale. S-a determinat
hiperglicemia – 14 mmol/l.
S-a stabilit diagnosticul: Diabet zaharat tip II, forma gravă
compensata. Angiopolineuropatie diabetică.
Din investigaţiile efectuate:
Analiza generală a sāngelui : Hb – 154 g/l, Er – 5,31 x 10¹²/l, IC –
0,87, Leuc – 5,0 x 10³/l, Nes – 6 %, Seg – 63 %, Eoz – 1%, Limf – 26 %,
Mon – 4 %, VSH – 10 mm/oră.
Analiza generală a urinei : Culoarea – galbenă, Transparenţa –
tulbure, Densitatea – 1020, Reacţia – acidă, Proteina – negativă,
Glucoza – negativa , Epiteliu plat – unic īn c/v, Epiteliu de tranziţie
– 0-1-2 īn c/v, Leucocite – 0-1 īn c/v, Eritrocite – 1-2 īn c/v.
ECG : Este ritm sinusal cu fregvenţa de 75 contracţii pe min.
Axul electric al cordului - orizontal.
Reovazografia : se determină debit pulsativ scăzut, pronunţat la ambele
membre inferioare. IR a membrului inferior drept – 0,25, IR a membrului
inferior stāng – 0,25.
Tratamentul primit īn spital :
1. Insulină Protofan :
8:00 – 12 UA
22:00 – 8 UA
9. Insulina Actrapid:
8:00 – 6 UA
14:00 – 6 UA
18:00 – 8 UA
10. Sol. Pentilini -
5ml
NaCl –
200ml
īn perfuzie i/v
11. Sol. Piracetam – 20% - 5 ml i/v
12. Sol. Thiogamma 600mg
NaCl –
200ml
īn perfuzie i/v
13. Sol. Eufilina – 2,4% -
5ml
NaCl –
500ml
īn perfuzie i/v
14. Sol. Vit C – 5% – 2 ml i/v
15. Sol.Riboxina 2% - 5 ml i/v
Recomandatii
Luand in vedere faptul ca pacienta este supraponderal – 75 kg ( masa
ideala conform formulei este de 50 kg, iar conform tabelului este de 60
kg) sunt necesare unele recomandatii dietetice.
Normalizarea masei corporale restabileste sensibilitatea pentru
insulina , micsoreaza glicemia, si uneori normalizeaza toleranta la
glucoza.
Pacienta manifesta o activitate fizica usoara (in calitate de
contabil). Necesarul caloric al pacientei trebuie sa constituie 25
kcal/kg * 60 kg = 2100 kcal.
• Se recomanda alcatuirea unei diete in care sa se
respecte raportul
fiziologic glucide: proteine: lipide precum 50%:25-30%:15%.
• Se recomanda excluderea glucidelor usor asimilabie
din dieta (
precum zahar, torte, bomboane, inghetata, struguri s.a.) Se recomanda
painea neagra, cartofii, crupe( de hrisca , de ovas). Se recomanda
utilizarea edulcorantelor naturale( xilitol, fructoza, sorbitol)
• Utilizarea grasimilor vegetale cu reducerea
consumului celor de provenienta animala.
• Consumul de produse ce contin fibre de celuloza
(varza, sfecla,
morcov, tarite, pomusoare, zmeura) pina la 30-40 gr. zilnic inainte de
mese.
Prognostic
Pentu viaţă : pozitiv
Pentru sănătate: la respectarea tuturor indicaţiilor medicale este bun.
Pentru muncă: se permit munci care nu suprasolicită organismul fizic.
Cele mai ok referate! www.referateok.ro |