1 S.C.U
l.p.2

ALCOOL. FUMAT. DROGURI


A.    Definiţii

1.    Alcoolism

Consumul de alcool la risc:
♀ : 14 UA/săptămână : 2UA/zi sau nu mai mult de 5 UA/3 ori pe săptămână
♂ : 21 UA/săptămână : 3UA/zi sau nu mai mult de 7UA/3 ori pe săptămână

Consumul de alcool periculos :
♀ : 35 UA/săptămână
♂ : 50 UA/săptămână

Alcoolism : depăşirea cantităţilor de risc, interferenţa cu viaţa profesională, dedicarea unor mari cantităţi de timp pentru procurarea alcoolului, dificultăţi în reducerea dozelor sau în abţinerea de la consumul de alcool, sindrom de abstinenţă, creşterea toleranţei. Cel puţin 3 din aceste criterii => alcoolism (DSM IV – Diagnostic and Statistic Manual of Mental Disorders)

2.    Fumat = consumul zilnic de > 10 ţigări cu nicotină. Fumat pasiv = aspirarea fumului provenit de la o ţigară consumată de către o altă persoană. Nicotina este responsabilă de dependenţă iar gudroanele de efectul cancerigen.

3.    Dependenţă de droguri = utilizarea drogurilor după un model maladaptativ caracterizat prin următoarele fenomene în ultimele 12 luni : creşterea cantităţilor necesare pentru obţinerea aceloraşi efecte (toleranţă), sindrom de abstinenţă, incapacitatea de a reduce sau elimina consumul, interferenţă cu viaţa socială sau ocupaţională, dedicarea unor mari cantităţi de timp pt obţinerea drogului, continuarea uzului în pofida deteriorării stării de sănătate. (DSM IV)

B.    Genetică-organism-comportament

1.    Baze genetice alcoolism (vezi articol)

Categorii de persoane cu risc ↑:
•    Din medii unde consumul de alcool este încurajat
•    Cu anumite trăsături de personalitate: persoane volubile, dependente, infantile, nesigure, prag redus de toleranţă la frustrare, incapabile de asumarea responsabilităţilor, narcisice.
•    Cu boli psihice
•    Cu legături biologice cu un alcoolic: copiii alcoolicilor risc de 3-5x mai ↑ pt alcoolism decât copiii non-alcoolicilor. Gemenii monozigoţi au rată de concordanţă semnificativ mai mare în ceea ce priveşte alcoolismul decât dizigoţii. Rezultate valabile pt ♂, nu şi pt ♀ (aici studiile au condus la concluzii neomogene : se acceptă astăzi că şi la ♀ există transmitere ereditară dar vârsta de debut este mai târzie iar un istoric de abuz în copilărie creşte riscul).

Factori genetici :
•    Genele ce codifică alcool-dehidrogenaza (ADH) şi aldehid-dehidrogenaza (ALDH). Deficit de ALDH => ↓risc alcoolism (ex.japonezi).
•    Cromozomii 1,7, 11 implicaţi în risc de alcoolism, cz.4 protejează
•    Gena ce codifică receptorul pt dopamină D2 (DRD2) poate fi implicată în mai multe tipuri de dependenţă prin polimorfism (controversat)
•    Există legătură genetică între alcoolism şi fumat.


2.    Baze genetice dependenţă de fumat (vezi articol)

Factori genetici :
•    Contează pentru aproximativ 35-50% din comportamentele legate de fumat
•    Riscul ca un geamăn să fumeze este de 6x mai mare dacă măcar unul dintre prietenii lui şi fratele fumează
•    Gemenii monozigoţi au mai multe şanse să fumeze amândoi şi pentru că petrec mai mult timp împreună
•    Legătura cu alcoolismul

Factori comportamentali :
•    Modelul învăţării sociale (Bandura) : 3 paşi : (1)observarea şi imitarea utilizării de tutun, (2) întărirea comportamentului şi (3) formarea expectaţiilor pozitive legate de consecinţele sociale, psihologice şi fiziologice ale fumatului.
•    Comportamentul părinţilor
•    Comportamentul prietenilor

3.    Baze genetice droguri (vezi articol)

Categorii de persoane cu risc ↑:
•    Predispoziţie biologică la consumul de droguri : ♂>♀, consideraţii genetice similare cu alcoolismul
•    Trăsături de personalitate ce reflectă lipsa interacţiunii sociale : rebeliune, responsabilitate socială ↓, non-conformism, rezistenţă în faţa autorităţii, toleranţă pentru devianţă, necesitate accentuată pentru independenţă, absenţa normelor, valori contraculturale, alienare.
•    Familie defectuoasă
•    Abuz în copilărie sau neglijenţă, alte evenimente traumatizante
•    Statut socioeconomic scăzut
•    Boli psihice
•    Stres şi mecanisme de coping neadaptate
•    Educaţie ↓/eşec şcolar
•    Anturajul : unul dintre cei mai puternici predictori





1 C.    Algoritm de abordare

1.    Alcool
a.    Dezintoxicarea :
i.    Medicaţie : benzodiazepine +/- disulfiram
ii.    Psihoterapie cognitiv-comportamentală
b.    Prevenirea recăderilor
i.    Creşterea motivaţiei pacientului pentru menţinerea abstinenţei
ii.    Comportamentul în ocazii cu risc ↑ de consum alcool
2.    Fumat
a.    3 probleme majore : dependenţa de nicotină, distresurile psihosociale, anturajul
b.    Strategii :
i.    Creşterea motivaţiei pentru renunţarea la fumat : contracte cu sine însuşi (pedepse autoaplicate dacă nu renunţă la fumat), schimbarea destinaţiei banilor economisiţi prin lipsa fumatului (auto-oferirea de cadouri,recompense), anunţarea familiei şi prietenilor.
ii.    Scheme cognitiv-comportamentale de constrângere : evitarea locurilor şi situaţiilor unde se fumează, condiţionări aversive (fumează lângă WC sau lângă gunoi), manevre substitutive
iii.    Planificarea şi reducerea gradată a ţigărilor : studiile au dovedit că este mai eficientă renunţarea dintr-o dată decât reducerea gradată
iv.    Substituenţii de nicotină/medicaţie adjuvantă : plasture transdermic, spray nazal, nebulizator de nicotină. Medicaţie psihotropă : cel mai folosit Bupropion (Zyban).
v.    Comportamente ajutătoare : bomboane, gumă, sticksuri etc
vi.    Menţinerea stabilităţii sevrajului : evitarea comportamentelor asociate fumatului.
vii.    Recăderile : s-a arătat că fumătorii cu vechime au nevoie de 3-4 tentative pentru a se lăsa de fumat
3.    Droguri
a.    Dezintoxicarea :
i.    Opiacee : metadona – agonist pe receptorii opiaceelor care elimină simptomatologia sevrajului. Se poate aplica şi tratament simptomatic.
ii.    Stimulante (analeptice) : antidepresive
iii.    Tranchilizante, sedative : scăderea progresivă a drogului, menţinerea funcţiilor
iv.    Marijuana
b.    Prevenirea recăderilor : strategii cognitiv-comportamentale.

D.    Chestionare

1.    Alcool : CAGE (Cut-down,  Annoyed, Guilty, Eye-opener), AUDIT
2.    Fumat : Testul pentru dependenţă de nicotină Fagerstrom, Scala Horn-Waingrow
3.    Droguri : Scala Handelsman


Simptomatologie de abstinenţă    Strategii
Craving pt. fumat    •    Distrage-ţi atenţia (muncă, lectură, muzică etc)
•    Respiră adânc
•    Gândeşte-te că aceste episoade sunt scurte şi oferă-ţi o recompensă pt ca ai reuşit să le depăşeşti
Iritabilitate    •    Respiră adânc şi lent
•    Fă o baie fierbinte
Insomnie    •    Fă o plimbare sau exerciţii fizice înainte de culcare
•    Evită cafeina după prânz
•    Detensionează-te citind
•    Fă o baie caldă
•    Bea un lapte fierbinte sau mănâncă o banană seara
Creşterea apetitului    •    Bea apă sau lichide hipocalorice
•    Pregăteşte-ţi gustări hipocalorice: fructe/legume uşor de mâncat, beţişoare de scorţisoară, gumă etc
Lipsa concentrării    •    Plimbă-te puţin prin încăpere
•    Simplifică orarul în primele zile
•    Ia o pauză
Oboseala    •    Dormi suficient nopţile
•    Incearcă să te odihneşti la prânz
•    Fă-ţi un program relaxat primele 2-4 săptămâni
Constipaţie, dureri de stomac    •    Bea suficiente lichide
•    Modifică-ţi gradual dieta
•    Consultă un dietetician
•    Adaugă fibre în mesele tale: fructe, legume, cereale.
Alcoolul – fact sheet

•    14% din populaţie consumă cantităţi mari de alcool
•    In România, se consumă în medie 6,2 l alcool/persoană pe an
•    35% din femeile alcoolice decedează din cauza cirozei
•    25% din decesele premature se datorează alcoolismului
•    Femeile care au avortat sunt cu 25% mai predispuse să devină dependente de alcool decât cele cu sarcină normală