1 Biotehnologii in Medicina Veterinarã






Mierea de manã





Mierea de mana

Provine din aceeasi sursa cu cea extraflorala, mana fiind un produs obtinut indirect, prin intermediul unor insecte din categoria afidelor, psyllidelor, coccidelor, citadidelor si lachnidelor, care se hranesc cu sucurile plantelor si elimina apoi zaharurile de care nu mai au nevoie. Albinele culegatoare aduna aceste produse insa pierd foarte multa energie la un asemenea cules si sunt mai uzate decat cele care culeg nectar de flori
Pentru consumul uman are o valoare deosebita, continand multa inhibina (un bactericid foarte puternic) si saruri minerale (de 12,8-20 de ori mai bogata in saruri minerale decat cea florala), calciul si magneziul prezentand cel mai mare interes terapeutic intrucat organismul uman asimileaza mult mai bine aceste saruri prin alimentatia naturala decat prin administrarea sintetica.
Dupa arborii de la care provine este de mai multe feluri: de stejar, de brad, de molid etc. Secretia manei e conditionata de o serie de factori printre care mentionam:
1.     Factorii interni: factorii genetici ce se transmit fiecarei specii de insecte producatoare de mana.
2.     Factorii externi: factorii meteorologici, solul, expozitia insorita, altitudinea etc.
3.    Factorii biotici: (pradatori, daunatori si paraziti). Pradatorii (veveritele, ghionoaiele, ciocanitoarele, pitigoii, sticletii, viespile, mustele etc.) decimeaza lachnidele in toate stadiile de existenta. Pe langa acesti aprigi dusmani, insectele producatoare de mana au si prietenii lor: furnicile de padure - care le protejeaza si le stimuleaza secretia de mana.


Pe langa faptul ca mierea de mana nu este recomandata pentru iernare deoarece provoaca intoxicatii grave, degenerescenta si necroza, sunt cazuri cand, chiar pe timpul verii poate provoca multe neajunsuri. Atunci cand mana contine zaharuri neasimilabile si mai ales in anii secetosi, cand albinele sunt lipsite de pastura, albinele se pot intoxica datorita consumului sporit de miere de mana. Exceptie face mierea de mana de conifere, care contine procente ridicate de zaharuri digestibile, albinele de munte fiind obisnuite sa consume o astfel de hrana chiar si iarna.
Mierea de mana contine inhibina, substanta cu o puternica actiune bactericida, iar procentul redus de glucoza si bogatia in dextrine si substante minerale o tin ani de zile in stare lichida. Totusi, uneori, mierea de mana este atat de vascoasa, incat nici nu mai poate fi extrasa din celule decat prin topirea fagurilor in cuptor, deasupra unor gratare, ori prin inmuiere cu apa calda si intercalarea intre acesti faguri a unor faguri goi gata claditi. Albinele iau din celule aceasta miere diluata si o intind in fagurii goi, dupa care acestia se scot si se extrag. (Wikipedia.com)

Caracteristicile mierii de mana


    Caracteristicile generale ale mierii de mană sunt foarte asemănătoare cu cele ale mierii florale.
Totuşi, există unele diferenţe care trebuie să fie menţionate:

•    Mierea de mană conţine o cantitate mai mare de minerale faţă de mierea florală; astfel:
•    Culoarea este în mod obişnuit mai închisă (excepţie: mierea de mană galbenă de molid)
•    Conductivitatea electrică este mai mare
•    Cristalizează mai uşor şi mai repede
•    Opalescenţa sa este mult mai intensă

Rotatia optica (polarizarea)

Mierea de mană, datorită conţinutului diferit de dextroză şi levuloză, dar mai ales datorită prezenţei unor zaharuri caracteristice, melezitoza şi erloza care sunt puternic dextrorotatorii, prezintă în general dextrorotaţie de diferite grade.
Continutul de zahar

Mierea de mană conţine peste 18 % trizaharide (rafinoză, melezitoză etc.)


Continutul de minerale

Conţinutul de minerale este determinat prin cântărirea cenuşii rămasă după calcinarea mierii la temperatură înaltă. Normal, mierea nu conţine mai mult de 0,6% cenuşă, în timp ce în mierea de mană poate depăşi 1 %.

Aciditatea (PH-ul)

•    pH =5,9 – 7,8
    
    Compozitia mierii de mana


   
1 De fiecare dată când avem nevoie să înţelegem mai bine compoziţia unui anumit produs, trebuie să cunoaştem mai întâi, pe cât este posibil, originea sa.
 Listă cu posibilele surse pentru mierea de mană:

•    Abies alba (BRAD)
•    Accer campestre (ARŢAR)
•    Accer platanoides
•    Betula alba (MESTEACĂN)
•    Corylus avellana (ALUN)
•    Fagus silvatica (FAG)
•    Fraxinus excelsior (FRASIN)
•    Picea excelsa (MOLID)
•    Pinus silvestris (PIN)
•    Populus nigra (PLOP)
•    Quercus robur (STEJAR)
•    Salix alba (SALCIE)
•    Ulmus campestris (ULM) (referate.ro)

Substante uscate:  în afară de

•    Carbohidraţi = 90 – 95 %
•    Proteine = 0,2 – 1,8 %
•    Minerale, acizi organici, vitamine, etc. aprox. 5 %

Carbohidrati

•    Glucoză
•    Fructoză (şi aproape deloc zaharoză)
•    Mierea de mană conţine peste 18 % trizaharide (rafinoză, melezitoză etc.)

    Uleiuri esentiale
        
        Dă arome specifice fiecărui tip de miere de mană.


    Rasini

•    Gama-pinenă
•    Beta-pinenă
•    Felandrenă
•    Anisidină
•    Aldehidă capronică


Alcooli monociclici secundari

Aldehide; cetone

Alcooli terpinici tertiari ( Miere.ro)





White şi colab. (1962) au dat următoarea compoziţie a mierii de mană (citat din “The Hive and the Honey Bee”, 1992, p.914):


Umezeală     16,3 %
Fructoză     31,8 %
Glucoză     26 %
Sucroză     0,8 %
Maltoză     8,8 %
Melezitoză     2,3 %
Zaharuri superioare     4,7 %
pH    4,4
Acizi liberi (mEq/kg)    49,1
Lactone (mEq/kg)     5,8
Aciditatea totală (mEq/kg)    54,9
Cenuşă     0,74 %
Nitrogen     0,1 %
Diastaza     31,9 mEq/kg

 Este important să reţinem ca :

•    Mierea de mană conţine mai multe minerale, mai multe uleiuri esenţiale şi o aromă mai puternică faţă de celelalte tipuri de miere;
•    Tipurile de carbohidraţi sunt diferite.


    Proprietatile farmacologice ale mierii  de mana, actiuni, efecte

Proprietăţile mierii de mană sunt asemănătoare cu cele obţinute din alte flori.Totuşi, mai ales datorită bogatei sale compoziţii în minerale şi în bioflavonoide, mierea de mană are mai pronunţate următoarele proprietăţi :

•    Antiinflamatoare
•    Antioxidant
•    Stimulează regenerarea epiteliilor, endoteliilor şi a membranelor celulare
•    Depurativ
•    Imunostimulant
•    Laxativ
•    Boli infecţioase
•    Afecţiunile sistemului imun
•    Boli bacteriene
•    Afecţiuni virale
•    Bolile intestinului gros
•    Boli legate de prezenţa diferitelor toxine în organism
•    Boli dermatologice
•    Boli degenerative
•    Boli legate de inflamaţii ( Neoclinique.com)