1
Implementarea sistemelor informatice de inregistrare si transmitere
a datelor in activitatea de foraj al sondelor
1.
Managementul – sistem decizional - informational
Performantele manageriale impun integrarea unui lant de decizii si
comunicatii focalizate pe cresterea profitabilitatii organizatiei.
Managementul este un proces de indeplinire a unor sarcini s-au
obiective prin utilizarea resurselor (oameni, bani, energie,
timp,etc.), resurse considerate input-uri si rezultatele considarate
output-uri. Adesea succesul managerial se masoara prin ratia
input-uri/output-uri si considerata ca un indicator de productivitate
al organizatiei.
Decizia poate fi definita ca rezultatul unui proces prin care se alege,
dintr-un mare numar de alternative posibile, o linie de actiune
considerata optima in vederea atingerii unui scop.
Clasificarea deciziilor:
1. In functie de natura sistemului informational –
deciziile pot fi clasificate in functie de conditiile in care sunt
luate, respectiv in functie de cunoasterea situatiei in care se ia
decizia pe baza datelor disponibile:
decizii luate in conditii de certitudine –
presupune o informatie completa necesara deciziei, factorul de decizie
putand masura exact output-ul sistemului pentru orice linie de actiune;
decizii luate in conditii de risc – ceea ce
presupune ca ne axam pe sisteme informationale probabilistice si in
care output-ul sistemului cunoaste o distributie probabila pentru
fiecare linie de actiune;
decizii luate in conditii de incertitudine – sunt
acele decizii care se iau in conditiile in care nici probabilitatea nu
poate fi estimata, ceea ce presupune ca se axeaza pe un sistem
informational mai incomplet decat in cazul deciziilor luate in conditii
de risc.
2. In functie de obiectivul la care se raporteaza:
decizii strategice – sunt deciziile de baza ale
unei organizatii prin care aceasta este legata de mediul extern si care
vizeaza perioade mari de timp, se raporteaza la obiectivele strategice
si de obicei nu sunt decizii de rutina sau repetitive;
decizii operationale – se raporteaza la perioade de
timp scurte, de rutina si repetitive
3. In functie de gradul de dependenta de alte decizii:
decizii dependente
decizii independente
Daca ne raportam la natura sistemului informational, sistem ce se
raporteaza in primul rand la mediul extern specific cat si general,
deciziile apar dinamice si luate in conditie de incertitudine si risc.
2.
Managementul sistemului informational
Managementul definit ca un sistem decizional impune in orice tip de
organizatie un sistem informational. Managementul modern este
confruntat cu un dinamism din ce in ce mai mare in special din partea
mediului extern. In acest context, principalul instrument al
managerului a devenit organizarea sistemului informational sau
managementul sistemului informational.
Managementul sistemului informational poate fi conceput ca o suma de
activitati ce implica receptionarea , procesarea si diseminarea
informatiei.
Data reprezinta rezultatul unor observatii si fapte ce reflecta un
singur aspect al realitatii si care au fost inregistrate. Ele pot fi
inmagazinate fie cu ajutorul sistemelor manuale (register, dosare,
etc.) fie in computere.
Informatia reprezinta date prezentate intr-o forma ce are inteles,
adica au fost analizate, grupate si interpretate astfel incat sa fie
procesate de manageri.
Pentru ca informatia sa fie corecta trebuie sa indeplineasca anumite
caracteristici:
1. acuratetea – reprezinta reflectarea corecta a
realitatii atat sub aspect cantitativ cat si calitativ, respective a
comportarii sursei. Reflectarea fidela a datelor obtinute de la sursa
constituie o necessitate absoluta pentru fundamentarea deciziei;
2. in timp real – informatia trebuie sa ajunga la
factorul de decizie in timp util; viteza de circulatie si procesare a
informatiei depinde de modul de sesizare a datelor de la sursa, de
modul de transpunere a acestora in purtatori de informatie, de modul de
prelucrare a informatiei, precum si modul de redare;
3. completa – reprezinta informatia care reuseste sa
identifice toti factorii cheie ai unei probleme;
4. relevanta – informatia trebuie sa raspunda
problemelor, sa fie concisa, sa nu contina parti nerelevante, care fac
de obicei dificilaintelegerea informatiei pentru cel care ia decizia.
Informatia trebuie redata intr-o forma cantitativa, completa si pentru
usurinta intelegerii sa fie reprezentata grafic. Sistemul de
transmitere al informatiei, format din emitator, canal de transmitere
si receptor trebuie sa functioneze fara distorsiuni si sa asigure
informatiei, viteza si acuratetea ceruta.
Tehnologia informatiei – reprezinta activitatea de achizitie,
procesare, stocare si diseminare a informatiilor folosind reprezentari
grafice, textuale si numerice obtinute prin utilizarea atat a tehnicii
electronice de calcul si telecomunicatii.
Componentele tehnologiei informatiei sunt:
computere – masini electronice de calcul capabile
sa proceseze rapid si corect datele, sa le stocheze si sa le disemineze;
telecomunicatii – transmiterea informatiei prin
diverse mijloace (telefon, fax, internet, etc.).
Impactul tehnologiei microelectronice in sistemul informational este
considerabil daca ne raportam la avantajele pe care aceasta le aduce:
cresterea productivitatii procesarii informatiei, imbunatatirea
calitatii informatiei, motivarea profesionala a operatorilor, reducerea
personalului, redarea rapida a informatiei.
3.
Managementul sistemului informational in domeniul forajului sondelor
de
hidrocarburi
In continuare voi exemplifica evolutia managementului sistemului
informational (modul de receptare, procesare si diseminare a
informatiilor), in domeniul forajului sondelor de hidrocarburi.
Industria de exploatare a hidrocarburilor are un rol foarte important
in procesul de dezvoltare al societatii moderne, motiv pentru care i se
acorda o mare atentie, sistemul de management fiind unul dintre cele
mai performante, de acesta depinzand strategiile energetice nationale
si mondiala. Este un domeniu care necesita investitii mari, dar, cu un
management bun si profiturile pot fi pe masura.
3.1. Managementul sistemului informational in
perioada economiei centralizate
In perioada regimului comunist managementul era unul de tip
centralizat, de cele mai multe ori deciziile fiind luate de persoane
care nu aveau pregatirea necesara si mai ales datele culese din teren
erau incomplete si de multe ori inexacte.
Se mergea pe principiul economiei de orice fel (materiale, tehnologie,
energie, etc.) si singurul indicator era metri forati pe zi/luna/an. Cu
alte cuvinte conta cantitatea nu calitatea.
Odata cu trecerea la o economie de piata, in care prioritara este
optimizarea pe toate planurile, sa simtit nevoia imbunatatirii
managementului sistemului informational.
In domeniul forajului sondelor de hidrocarburi, in Romania, s-au facut
progrese semnificative in ultimii ani in toate directiile
managementului informational. Inainte de decembrie 1989 formatia
de foraj trebuia sa efectueze aproape toate activitatile de la o sonda
in foraj (foraj, dirijare, carotaj mecanic, preparare fluid foraj,
tubaj, cimentare, probe productie, etc.) de multe ori fara a avea o
baza materiala adecvata pentru toate aceste activitati si cunostintele
tehnologice necesare, sau materialele folosite erau de calitate slaba.
Datele sosite din teren erau de multe ori gresite sau incomplete si
nici nu se tinea cont cateodata de ele. Situatiile care se tineau in
timpul forajului se bazau de multe ori pe masuratori cu aparatura
invechita, care nu era etalonata bine, care avea un grad ridicat de
uzura fizica si morala, sau pur si simplu cel care facea masuratorile
si inregistrarile nu avea experienta si pregatirea necesara.
Se faceau graseli datorita lipsei informatiilor sau a informatiilor
eronate de la faza de proiectare a constructiei unei sonde, continuand
cu faza de forare si ajungand la faza de punere in productie.
Fluidul de foraj nu corespundea litologiei respective, sau nu existau
destule chimicale ca sa prepari si sa mentii fluidul de foraj in
parametri stabiliti de proiectanti (densitate, vascozitate, filtrat,
gelatie, pH, turta, etc.). La traversarea stratului productiv nu se
luau masuri de aducere a fluidului de foraj la parametrii care sa nu
afecteze stratul productiv.
Sapele, in mare parte de fabricatie romaneasca, erau gresit alese
datorita necunoasterii in amanunt a litologiei zonei respective sau nu
corespundeau din punct de vedere calitativ (dupa numai 100 – 200 de mii
de rotatii si 10 – 15 ore de functionare apareau uzuri majore care
necesita inlocuirea ei, daca nu se intampla ca anumite parti componente
(duze, role, etc.) sa ramana in gaura de sonda pe talpa, lucru ce
necesita pe langa efortul de a face marsul cu sapa pentru a o inlocui
si acela de a indeparta ramasitele metalice de pe talpa).
Elementele care formau garnitura de foraj (prajini grele, prajini
intermediare, reductii, stabilizatori, prajini de foraj, etc.) aveau
grade de uzura avansate atat la imbinarile filetate cat si la corp si
nu era folosita nici geala ca masura de siguranta in cazul prinderii
sapei.
In cazul sondelor dirijate, tehnologia de dirijare era rudimentara,
folosindu-se acea cunoscuta metoda de astupare a doua dintre cele trei
duze ale sapei. Masuratorile de deviatie se faceau cu film fotografic
clasic, de cele mai multe ori de slaba calitate. Solutiile de
developare nu existau sau erau de o calitate indoielnica.
O mare problema o reprezenta colectarea, impachetarea, inscriptionarea
corecta a probelor de carota mecanica, probelor de sita, etc. De multe
ori proba recuperata era contaminata, sau mai rau in cazul
nerecuperarii unui procent satisfacator se adaugau diverse bucati de
roca, care nu corespundeau litologiei acelei zone.
Cimentarea coloanelor sondelor (mai ales cele de ancoraj si
intermediare) se facea numai din ciment cu apa, amestecate “la lopata”,
tehnologie care nu asigura omogenitatea pastei de ciment si fara a
folosi alti componenti chimici care sa confere acesteia proprietatile
necesare pentru ca operatia de cimentare sa fie reusita.
Toate aceste “probleme tehnologice” duceau la interpretarea unor date
eronate care erau transmise mai departe si conduceau la luarea unor
decizii gresite care ajungeau inapoi in santier, si astfel se intrase
intr-un cerc vicios.
Am prezentat cum se desfasura cu ceva timp in urma activitatea de foraj
a sondelor de hidrocarburi si culegerea de date din teren pentru a
putea face o comparatie intre perioada de atunci si prezent, sa
observam modul in care au evoluat atat tehnologiile de foraj cat si
managementul sistemului informational.
3.2. Managementul sistemului informational in prezent
In prezent s-a ajuns ca activitatea de foraj a unei sonde de
hidrocarburi sa nu mai depinda numai de o singura echipa (formatia de
foraj), acum existand echipe si persoane specializate pe diferite
activitati(fluide foraj, dirijare, carotaj mecanic si electric, etc.),
care au la dispozitie scule si aparatura performanta cu ajutorul carora
sa realizeze programul stabilit.
Pe parcursul desfasurarii activitatii sunt culese date cat mai exacte
care sunt prelucrate, stocate si cu ajutorul mijloacelor moderne de
comunicatie, in cel mai scurt timp sunt transferate catre acele
persoane care in functie de aceste date pot lua anumite decizii.
Ca in toate domeniile de activitate, nici domeniul forajului nu a fost
ocolit de evolutia tehnologica, si aici impunandu-se sistemele
automatizate si computerele din ce in ce mai mult.
Astazi nu se mai merge pe principiul economiei cu orice pret,
importanta fiind saparea sondelor conform unui program de constructie
realizat de diferite firme de proiectare din industria extractiva de
petrol si gaze (ex. PETROSTAR, EXPERTSERV,etc.)
Principiul care trebuie sa stea la baza intregii activitati din
domeniul forajului si extractiei petrolului si al gazelor este tona
(nm3) / zi,luna,an.
In perimetrul sondei isi desfasoara activitatea mai multe firme (de
foraj, de fluide, de dirijare, etc.) activitate care se supune unui
singur scop comun si anume saparea sondei in conditii de siguranta si
fara a contamina stratul productiv.
Intreaga activitate din sonda este condusa de un supervizor, persoana
care reprezinta interesele beneficiarului in relatia cu contractorii si
care are grija ca activitatea de foraj sa decurga conform proiectului.
3.3. Decizia – saparea unei sonde
Datorita acuratetii informatiilor, a relevantei si obtinerii lor in
timp real, cu ajutorul mijloacelor moderne, a evoluat forte mult si
activitatea de proiectare a unor sonde noi. Proiectul tehnic al unei
sonde este format din mai multe capitole, care contin pentru fiecare
activitate informatii despre activitatea ce trebuie desfasurata, modul
de lucru, parametri ce trebuie respectati si modul de colectare a
datelor, ce vor fi prelucrate ulterior.
Proiectul tehnic de constructie al unei sonde este intocmit pe baza
temei de proiectare, a studiului geologic si a datelor furnizate de
sondele de corelare sapate pe structura.
Proiectele tehnice de constructie ale sondelor sufera modificari in
functie de informatiile noi care apar pe parcursul activitatii de
foraj. In fiecare proiect este specificat ca parametri regimului de
foraj se vor adapta in functie de conditiile reale intalnite in sonda.
3.4. Datele colectate de catre contractorul de foraj
– parametrii regimului de foraj
Acesti parametri ai regimului de foraj sunt inregistrati in mod automat
de catre un complet de masurare al parametrilor de foraj. Acest complet
de masurare al parametrilor regimului de foraj este un ansamblu de
senzori, traductoare si o unitate de procesare a impulsurilor electrice
primite de la traductoare.
Completul de masurare cu care este dotata instalatia pe care lucrez eu
contine sase parametri:
un senzor se afla la capul mort al macaralei de
foraj si inregistreaza sarcina in carlig, in functie de aceasta putand
calcula apasarea pe sapa in orice moment;
un senzor se afla la masa rotary, el inregistrand
momentul de torsiune al acesteia;
un senzor se afla la coada clestelui activ si
inregistreaza momentul de strangere al imbinarilor filetate ale
garniturii de foraj;
un senzor se afla montat pe incarcatorul
instalatiei, pe unde este pompat fluidul de foraj in sonda si
inregistreaza presiunea acestuia;
un alt senzor se afla montat pe pompa de noroi, si
inregistreaza numarul de curse al acesteia, in functie de acestea
putand determina debitul de pompare (in functie de diametrul
echipamentului pompei si tinand cont de randament).
1
Aceste date sunt salvate in mod automat in memoria unitatii de
procesare, dupa care se transfera pe un computer, de unde cu ajutorul
unui program acesti parametri sunt afisati intr-un format grafic (o
diagrama) pe unitatea de timp dorita(secunde, minute, ore, zile, sau
toata sonda).
O alta inregistrare foarte importanta este
situatia garniturii de foraj care este tinuta de catre ajutorul de
sondor sef pe un caiet, si pentru siguranta seful de formatie tine si
el una in format electronic pe computer. Cele doua nu se exclud una pe
cealalta.
Este forte important sa stim in permanenta la
ce adancime se afla sapa de foraj, pentru a putea fi luate din timp
masurile ce se impun la trecerea dintr-un complex geologic in altul, la
traversarea anumitor strate in care sunt cantonate hidrocarburi si
pentru a putea lua masurile necesare la traversarea anumitor strate
care actioneaza ca agenti contaminanti ai fluidului de foraj (sare,
calciu, etc.).
Ansamblul de fund care reprezinta tronsonul de
prajini grele impreuna cu alte elemente (stabilizatori, reductii,
geala, etc.) din care lasam noi apasare pe talpa, se modifica in
functie de activitatea din sonda. Exemplul cel mai bun este urmatorul:
pana la o anumita adacime se sapa vertical, dupa care urmeaza ca sonda
sa fie dirijata pe o anumita directie si ansamblul de fund se modifica
(introducem ansamblul de dirijare cu motor hidraulic de fund, prajini
grele amagnetice, etc.)
Deasemenea se tine situatia cu orele de lucru
ale sapei pe talpa si cu numarul total de rotatii, mentionandu-se de
asemenea intervalul pe care a lucrat si cu ce regim de foraj. Este
foarte important deoarece se folosesc sape bune, foarte scumpe, dar
care ofera viteze de avansare crescute si timp indelungat de utilizare.
Se folosesc sape de la producatori consacrati si recunoscuti pentru
fiabilitatea produselor lor (SMITH, REED HYCALOG, etc.).
In functie de performantele inregistrate cu
fiecare sapa utilizata si de valorile uzurilor acestora, se pot efectua
reevaluari in programul tipurilor de sape si al parametrilor regimului
de foraj.
O alta informatie importanta este tabloul de
tubaj in care este trecut profilul coloanei de burlane(formata
din
lungimea fiecarui burlan si a accesoriilor coloanei cum ar fi siul,
valva de retinere, centrori, scarificatori) care se introduce in sonda
dupa saparea unui anumit interval si pentru a fi cimentata acolo cu
scopul de a consolida peretii gaurii de sonda. Tabloul de tubaj se
intocmeste pentru fiecare coloana in parte si se transmite atat
beneficiarului cat si contractorului de foraj.
Zilnic se intocmesc situatii de plata, unde
sunt prezentate operatiile desfasurate, pentru a putea tine evidenta
cheltuielilor si pentru a observa orice depasire a bugetului alocat
pentru saparea sondei. La sfarsitul fiecarei luni aceste cheltuieli
zilnice se centralizeaza.
3.5 Datele colectate de catre contractorul de fluide
de foraj
Fluidul de foraj folosit la fiecare sonda este
cel recomandat de operatorul de specialitate desemnat, asigurand
totodata si procesul de evacuare a rezidurilor umede generate.
Sistemul de curatire mecanica a fluidului de foraj este format din:
doua site vibratoare cu miscare liniara sau
eliptica;
baterie de hidrocicloane
degazeificator cu vacuum
centrifuga EURO
unitate de deshidratare-floculare
Astazi contractorii de fluide de foraj au in dotare atat aparatura
performanta:
balanta pentru fluidul de foraj
palnie Marsh si cana 1L
presa filtru API
vascozimetru Fann
trusa analize chimice
trusa pentru determinare continut nisip
cu ajutorul careia monitorizeaza proprietatile fluidului de
foraj(densitate, vascozitate, tensiune dinamica de forfecare, gelatie,
filtrare API, turta, indice pH, continut de solide, etc.), cat si
chimicale cu eficienta mare si care sunt in mare parte biodegradabile.
Ei au urmatoarele obligatii:
sa monitorizeze caracteristicile fluidului de foraj
pentru
asigurarea unei capacitati de transport suficiente aducerii la
suprafata a cantitatii de detritus generata de sapa de foraj;
sa previna aparitia pierderilor in stratele
neconsolidate;
sa minimizeze volumele de reziduri lichide si
solide generate in
vederea reducerii costurilor de eliminare, echipamentul de curatire
avand un rol esential;
Contractorii de fluide au obligatia de a
intocmi zilnic buletine de analiza pe care sa le prezinte atat
beneficiarului si contractorului de foraj. Pentru beneficiarul sondei
se mai intocmesc si rapoarte de activitate, situatii cu consumuri de
chimicale, transpoarte de apa, etc.
In Romania isi desfasoara activitatea cateva
firme de fluide de foraj cum ar fi MI Romania, Mud-Data-Rom, AVA
Fluids, etc.
3.6. Datele colectate de catre contractorul de dirijare a
sondei
In anumite situatii, cum ar fi imposibilitatea
de a monta instalatia de foraj in anumite locuri sau proprietarul
terenului respectiv nu doreste sa-l inchirieze, etc., beneficiarul este
obligat sa sape acea sonda dirijat pentru ca sa atinga obiectivul.
In aceasta situatie beneficiarul sondei incheie un contract cu una din
firmele de dirijare.
Prin tema de proiectare se stabilesc conditiile
de talpa finale, respectiv adancimea pe traiect a sondei, inclinarea,
azimutul si deplasarea fata de verticala.
Contractorul serviciilor de dirijare ale sondei
trebuie sa detina baza materiala si personal calificat pentru a realiza
operatia respectiva.
Ansamblul de dirijare poate contine un motor
hidraulic de fund, reductie de orientare si prajini grele amagnetice
prin interiorul carora se introduce un aparat de masura tip MWD, care
emite impulsuri magnetice captate de catre un receptor aflat la
suprafata si transferate catre un computer. Acest computer printr-un
soft special transforma semnalul primit de la receptor intr-un grafic
3D in care se poate vedea in permanenta inclinarea, azimutul si
delasarea fata de verticala.
Aceste date sunt salvate si stocate zilnic,
sunt prezentate supervizorului de la sonda si transmise mai departe
atat beneficiarului cat si contractorilor de dirijare respectiv de
foraj.
Dupa initierea dirijarii, se scoate ansamblul
de dirijare cu motorul de fund. Pentru mentinerea in continuare a
inclinarii si azimutului gaurii de sonda in vederea atingerii
obiectivului geologic, se va sapa directional pe traiect rectiliniu
inclinat cu ansamblu rigid de fund format din trei stabilizatori care
au acelasi diametru cu sapa, si sunt intercalati in tronsonul de
prajini grele deasupra sapei si respectiv 9 si 18m de aceasta.
In timpul forajului daca se impune corectarea
traiectului gaurii de sonda, componenta ansamblului rigid de fund si
regimul de foraj pot suferi modificari in functie de informatiile
furnizate de masuratorile de deviatie.
Daca este necesara corectarea drastica a
traiectului gaurii de sonda se vor face interventii cu motorul de fund,
cu imlicatiile respective asupra reconsiderarii traiectului dirijat si
implicit al cheltuielilor aferente.
Pentru urmarirea mentinerii traiectului gaurii
de sonda, dupa scoaterea motorului din garnitura, contractorul de foraj
este obligat sa verifice inclinarea acesteia prin masuratori periodice
prin prajini (TOTCO).
3.7. Datele colectate de contractorul pentru operatiile
geofizice din sonda
Dupa ce se ajunge cu sapa la adancimea finala
si aceasta este extrasa la suprafata, urmeaza operatia de investigare a
sondei (operatii geofizice de sonda).
Cele mai des intalnite operatii sunt:
carotaj electric standard
carotaj radioactiv
locator de mufe
carotaj acustic de cimentare
masuratori de deviatie, etc.
Si acesti contractori, de operatii geofizice
(ex. Schlumberger, Weatherford, etc.), detin aparatura performanta de
investigare a sondelor, datele ajung la suprafata unde sunt prelucrate,
stocate si transmise factorilor de decizie. In functie de datele
transmise de acestia, in cel mai scurt timp, dupa analizarea datelor
primite, de la biroul geologic al beneficiarului sondei se va trimite
prin intermediul supervizorului programul care va fi executat in
continuare. Se vor stabili limitele stratului sau stratelor productive,
baza perforaturilor, cantitatea de ciment necesara operatiei de
cimentare dupa interpretarea cavernogramei si determinarea diametrului
mediu al gaurii, etc.
3.8. Datele colectate de contractorul operatiei de cimentare
Dupa operatia de tubaj, urmeaza cea de
cimentare a sondei. Contractorul pentru operatia de cimentare a sondei
(Petros, Schlumberger, Weatherford) trebuie sa dispuna de echipamente,
personal calificat si materiale pentru a putea executa operatia si sa
ofere beneficiarului datele necesare privind lucrarea respectiva.
Retetele de cimentare si cantitatile de ciment
si aditivi sunt estimative in proiectul tehnic. Pentru definitivarea
acestora si pentru efectuarea analizelor de laborator se va tine cont
de conditiile reale de presiune, temperatura, adancime, diametrul
sondei si sorturile de cimenturi si aditivi cu care se vor executa
cimentarile. Cantitatile de ciment si de aditivi necesare la prepararea
pastelor de ciment, numarul si amplasarea centrorilor, etc. se vor
stabili definitiv numai dupa efectuarea si interpretarea
cavernogramelor.
La aceasta activitate de cimentare participa si
laboratorul mobil al contractorului care inregistreaza datele din sonda
din timpul operatiei si impreuna cu cele inregistrare de agregatele de
cimentare intocmesc raportul final de cimentare pe care il transmit
supervizorului. Raportul final contine descrierea operatiilor
executate, materialele si echipamentele folosite, volumele de fluide
preparate si pompate in sonda precum si proprietatile fizico-chimice
ale acestora, tehnologia de cimentare, precum si eventualele probleme
aparute in timpul operatiei (pierdere de circulatie, daca valva siului
nu tine, etc.)
Proiectul tehnic pentru forajul fiecarei sonde
cuprinde cate un capitol pentru fiecare dintre aceste operatii
cuprinzand datele necesare efectuarii lor, tehnlogia de executie,
echipamentele si materialele folosite. Aceste informatii sunt in mare
parte orientative, deoarece conditiile reale intalnite in timpul
forajului vor adapta aceste date la conditiile existente:
in functie de performantele inregistrate cu fiecare
sapa utilizata
si de valorile uzurilor acestora, se pot efectua reevaluari in
programul tipurilor de sape si al parametrilor regimului de foraj;
operatorul de dirijare poate modifica regimul de
foraj in functie
de caracteristicile motorului utilizat, in vederea obtinerii unor
performante superioare;
aparitia unor eventuale pierderi de fluid va
determina reducerea debitului de circulatie si a vitezei de avansare a
sapei;
daca in timpul forajului vor fi semnalate pierderi
de fluid de
foraj, in pasta de ciment la cimentare se va adauga CemNET (material de
blocaj);
durata prizei de ciment va fi determinata de
comportarea probelor de pasta de ciment, etc.
La sfarsitul fiecarui proiect tehnic pentru
forajul unei sonde se gasesc tabelate toate activitatile alocandu-se
pentru fiecare atat un timp de lucru cat si un buget, amandoua avand
valori orientative.
Prin exemplele prezentate din practica am vrut
sa scot in evidenta atat modul in care datele se culeg, se stocheaza si
se transmit mai departe factorilor de raspundere, cat si dinamismul
care caracterizeaza managementul sistemului informational.
Cresterea acuratetii datelor culese din teren,
prelucrarea lor mult mai eficienta si in timp real, au dus la un
management al sistemului informational mai eficient. Luarea unor masuri
de eficientizare a activitatii, de scurtare a timpilor de executie
pentru fiecare activitate prin folosirea de materiale si echipamente
mai bune (sape, fluide de foraj, echipamente de pompe, etc.), au dus la
cresterea productivitatii si calitatii muncii si au imputinat simtitor
accidentele tehnice in gaura de sonda.
Un exemplu concludent este faptul ca de trei
ani de cand lucrez la o schela de foraj, mai mult de 95% din sondele
sapate s-au terminat fara intarzieri de executie si cel mai important
in toata aceasta perioada nu a existat nici un accident tehnic in gaura
de sonda.
Bibliografie:
1) BAZELE MANAGEMENTULUI – Prof. dr. ing.ec. Cornelia
Coroian Stoicescu
2) PROIECT TEHNIC PENTRU FORAJUL SONDEI 906 DUMITRANA
– S.C. Expert Serv S.R.L. Ploiesti
Cuprins:
1. Managementul – sistem decizional – informational .
. . . . . . . . . . . . . . pag. 1
2. Managementul sistemului informational . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 2
3. Managementul sistemului informational in domeniul
forajului sondelor
de hidrocarburi . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 3
3.1. Managementul sistemului informational in
perioada economiei
centralizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 4
3.2. Managementul sistemului informational in
prezent . . . . . . . . . . . . . . . pag. 5
3.3. Decizia – saparea unei sonde . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 6
3.4. Datele colectate de catre contractorul de foraj
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 7
3.5. Datele colectate de catre contractorul de fluide
de foraj . . . . . . . . . . . . pag. 8
3.6. Datele colectate de catre contractorul de
dirijare a sondei . . . . . . . . . . pag. 9
3.7. Datele colectate de catre contractorul pentru
operatiile geofizice . . . . pag.10
3.8. Datele colectate de catre contractorul operatiei
de cimentare . . . . . . . pag.11
| Cele mai ok referate! www.referateok.ro |