1
UNIVERSITATEA“ GEORGE BACOVIA” BACĂU
FACULTATEA DE MANAGEMENT
SPECIALIZAREA MANAGEMENT
LUCRARE DE DISERTATIE
Coordonator ştiinţific
Lector. Univ. dr.
Absolventă:
CIULA-MARTIS DANIEL
BACĂU
2007
CUPRINS
Capitolul 1: CARACTERIZAREA SECTORULUI AGROALIMENTAR DIN ROMANIA IN
PERSPECTIVA INTEGRARII IN U.E.
1.1 ECONOMIA
AGRALIMENTARA............................................................................4
1.2 ECONOMIA
ALIMENTARA.....................................................................................4
1.3 PREZENTAREA GENERALA A SECTORULUI PASARI DIN
ROMANIA...9
1.4 MODIFICAREA PERFORMANTEI TEHNICE IN MAREA
INDUSTRIE......9 PRODUCATOARE DE BROILER DIN ROMANIA
1.5 Ce este gripa
aviara?...................................................................................................11
CAPITOLUL 2
ANALIZA DIAGNOSTIC A ACTIVITAŢII ECONOMICE ŞI FINANCIARE LA S.C.
AGRICOLA INTERNATIONAL S.A.
2.1 Scurt
istoric........................................................................................................13
2.2 Diagnoza managementului practicat la
firmă.................................................14
2.3 Analiza diagnostic a potenţialului
tehnico-productiv.....................................14
2.3.1 Produse Agricola
Bacău..................................................................................14
2.3.2 Analiza dotarii cu mijloace fixe……………………………………………..18
2.3.3 Analiza dotarii cu mijloace
circulante……………………………………...19
2.4
Personalul…………………………………………………………………….19
2.5 Diagnoza rezultatelor din activitatea de
productie.........................................20
2.5.1 Analiza canalelor de distributie si
desfacere...................................................20
2.5.2. Structura costului unitar
de producţie.........................................................22
2.5.3 Preturile unitare de
vanzare...........................................................................23
2.6 Diagnoza activitatii financiare. Indicatori de bonitate
C3 Analiza pietei produselor
avicole si a preturilor la S.C. Agricola Internaltional
S.A.(cerere ,oferta ,concurenta)
3.1 Piata interna a S.C. Agricola International
S.A......................................................27
3.1.1Concurenta...............................................................................................................29
3.1.2Furnizori............................................................................................................29
3.1.3Clienti.................................................................................................................30
3.2 POLITICA DE
PRODUS………………………………………………………..31
3.3 POLITICA DE
PREŢURI................................................................................34
3.4 POLITICA DE PROMOVARE –
COMUNICARE................................................37
Capitolul 4 Concluzii si
propuneri.......................................................39
Capitolul 1: CARACTERIZAREA SECTORULUI AGROALIMENTAR DIN ROMANIA IN
PERSPECTIVA INTEGRARII IN U.E.
Economia agroalimentara se
contureaza ca domeniu teoretic si ca o stiinta legata de producerea,
distribuirea si utilizarea hranei, care cuprinde sectoare si
subsectoare traditional tratate impreuna sau separat si anume:
agricultura, industriile din amonte, industriile alimentare si
serviciile aferente.
Sistematizarea teoretica a
avut loc in mare masura concomitent si recurent cu evolutia
realitatilor. Realitatile au determinat aparitia, cresterea si
consolidarea organizatiilor nationale si ulterior transnationale care
au acoperit din ce in ce mai multe activitati legate de realizarea
functiei alimentare.
In aceste conditii, "economia agroalimentara" s-a impus, reprezentand
un perimetru economic distinct conturat si din ce in ce mai inchegat.
Cronologic, I.H. Davis si R.A. Goldberg (1957) dau primii o definitie a
agribusinessului devenit o realitate in Statele Unite ale
Americii. Un progres important in delimitarea conceptuala a
economiei agroalimentare il datoram lui Louis Malassis. Acesta da o
clara definire a economiei agroalimentare, a economiei alimentare, a
celei agrare si a economiei rurale.
Evolutia proceselor economice in
special dupa cel de-al doilea Razboi Mondial a impus o dezvoltare
evidenta pe aceste doua planuri, de acee sunt propuse mai multe
definitii:
1.1 ECONOMIA AGRALIMENTARA cuprinde ansamblul activitatilor care
concura la functia alimentatiei intr-o societate data. Sunt angrenate
sapte sectoare: agricultura; industrii agricole si alimentare,
distributia agricola si alimentara, restaurantele, industriile si
serviciile oferite (care furnizeaza filierelor agroalimentare,
consumurile intermediare si echipamentele necesare functionarii
acestora), comertul international si de asemenea unitatile
socio-economice de consum.
Din rigoare structurala si formala
completam pentru delimitare, defintia astfel:
1.2 ECONOMIA ALIMENTARA concentreaza activitatile legate de
satisfacerea nevoilor nutritionale manifestate prin raportul dintre
nevoile biologice si capacitatile de acces la hrana, in paralel cu
oferta de hrana si capacitatea de oferta. Ansamblul acestui domeniu
poate reprezenta si o finalitate a economiei agroalimentare.
Economia agrara se ocupa de o economie a
ramurii, avand ca sfera de activitate conexa, in masura importanta,
ramurile din avall si amonte, cuprinzand insa activitatile intermediare
si avand o deschidere prioritara catre economia rurala.
Economia rurala, domeniu mult mai larg
cuprinde totalitatea proceselor economice, conotatiile lor sociale
extraeconomice desfasurate in perimetrul rural si cu precadere in
comunitatile rurale.
Agricultura reprezinta in general principala activitate rurala.
Economia agroalimentara este dependenta
de nivelul general de dezvoltare economica a societatii date, de
politicile alimentare, de dtarea agriculturii si de evolutia
structurilor agrare, de procesele economice si sociale din comunitatile
rurale. Orientarea economiei agroalimentare se realizeaza in functie de
raporturile cerere-oferta, prioritatea avand-o cererea de alimente.
Cererea efectiva de alimente conditioneaza punerea in valoare a
resurselor materiale si a nevoilor de capital, precum si formarea unui
anumit tip de economie alimentara, specifica modelului de consum
national
Economia alimentara a unei tari s-a
format timp indelungat si constituie fundamentul economiei
agroalimentare moderne. Economia cosumului alimentar concentreaza
activitati legate de satisfacerea nevoilor nutritionale ale oamenilor,
manifstate prin raportul dintre nevoile biologice si capacitatile de
acces la hrana, determinate de nivelul ofertei, de preturi, etc.
Economia alimentara a unei tari este caracterizata de regimul
alimentar, de nivelul bugetelor alimentare. Factorii economici si
naturali determina cererea de alimente care exprima nevoile efective
ale populatiei la diferite niveluri de venituri si pret.
Rolul sectorului agroalimentar in
dezvoltarea de ansamblu depinde de numerosi factori, in primul rand de
rolul agricu;lturii in aprovizionarea industriilor alimentare si
nealimentare, si de tendinta de limitare a consumului alimentar pe
locuitor in tarile dezvoltate datorita saturatiei alimentare. In aceste
tari elasticitatea cheltuielilor alimentare in raport cu veniturile
este mai slaba decat a altor cheltuieli de consum. Evolutia sectoru;ui
agroalimentar spre integrarea interna si externa pune pe primul plan
cresterea competititvitatii in toate subsectoarele componente si
implica masuri coordonate de modernizare, in conditiile dezvoltarii
durabile.
Uniunea Europeana a
fost constituita in anul 1957 prin semnarea Tratatului de la Roma,la
data respectiva numindu-se Comunitatea Economica Europeana.Membri
fondatori au fost Franta,R.F.Germania,Belgia,Luxemburg,Italia si
Olanda.Inca de la infiintare,Uniunea Europeana a anuntat intentia de a
crea o piata unica comuna si de apropiere progresiva a politicilor
economice ale statelor membre,astfel incat sa se asigure dezvoltare
armonioas a activitatii economice,expansiunea continua a acesteia
,cresterea stabilitatii sale,sporirea standardului de viata precum si
relatii mai stranse intre tarile participante.In ceea ce priveste
Romania aceasta si-a manifestat in mod expres optiunea pentru
integrarea in U .E. si hotararea de a-si indeplini toate angajamentele
asumate prin acordul asociere semnat in 1993 si devenit valabil
inceepand cu anul 1995 .In prezent Romania are in vedere realizarea
adaptarilor necesare in planul mecanismelor economice care sa-i permita
trecerea de la statutul de asociat la cel de membru U.E.In U.E exista o
diversitate considerabila de probleme si situatii regionale iar dorinta
tarilor centrale si est-europene de a deveni membre cu drepturi
depline, creeaza probleme.Aderarea deplina a Romaniei la U.E se va
realiza in momentul in care tara noastra va putea sa-si asume
obligatiile ce ii revin unui membru prin satisfacerea conditiilor
economice si politice .Perspectiva extinderii U.E. este un element
important ce trebuie luat in considerare in acest context in sensul ca
trebuie evitate noi masuri ce ar putea face si mai dificila integrarea
tarilor centrale si est europene.In plus tendintele pietei pe termen
lung ,viitoarea runda de negocieri in cadrul organizatiei mondiale a
comertului si dezbaterile pe plen intern privind o profunda integrare
in politica agrara a aspectelor dezvoltarii rurale,a celor sociale si a
celor privitoare la mediul ambiant reprezinta elemente importante in
viitor.
In ansamblul relatiilor
dintre U.E. si tarile Europei centrale si de est ,agricultura este
apreciata ca o ramura care prezinta destule elemente snsibile pentru a
aspira la integrare .Se stie ca agricultura tarilor centrale si de est
a traversat,in ultimii ani,o tranzitie fundamentala si un proces de
restructurare ceea ce a antrenat o scadere a productiei cu
25-30%.Exista insa aprecieri unanime ca aceste tari vor recupera
pierderile de productie prin implementarea economiei de piata in
agricultura si prin extinderea tehnologiilor moderne de
productie.Agricultura este considerata in U.E. ca un sector strategic
care produce bunuri alimentare si nealimentare,exercita functia de
protectie a mediului si participa la mentinerea echilibrelor vitale in
societate .Este un element motor in eonomia moderna,fiind o sursa
importanta de venituri si locuri de munca,pe aceasta cale
contribuindu-se la formarea clasei mijlocii .Mersul reformei agricole
in Romania arata canu s-a facut suficient ca pana la sfarsitul
secolului sa putem sa ne aropiem spre directiile spre care se indreapta
agricultura U.E.si sa facem fata sfidarilor impuse de liberalizarea
comertului agricol la inceputul secolului urmator.
Pata agricola comuna
urmareste mentinerea si dezvoltarea unui sistem agricol modern,care sa
garanteze un nivel de viata echitabil comunitatii agricole
,aprovizionarea cu alimente a consumatorilor la preturi rezonabile si
libera circulatie a produselor in U.E. Integrarea agriculturii noastre
in structurile agricole vest-europene nu se poate realiza fara o
serioasa pregatire si fara o anumita performanta care sa asigure
compatibilitata crearii avantajelor reciproce .Pregatirea procesului de
integrare in conditiile lipsei de competitivitate a agriculturii si a
capitalurilor necesare modernizarii , cere masurri riguroase
pentru reducerea decalajelor .Aceste masuri privesc conceptele de
dezvoltare ,armonizarea ligislatiei ,crearea institutiilor.Sunt
necesare politici agricole specifice pentru rezolvarea unor
probleme inca din faza de preaderare .In perioada de preaderare
,un rol pozitiv il joaca proiectele finantate de U.E.,insa pentru
ca aceste proiecte sa fie aplicate ,trebuie indeplinit programul de
reforma si conditiile de performanta pentru a d rezultate .
Starea actuala a agriculturii romanesti difera
fundamental de orientarile date agriculturii UE.Astfel UE se confrunta
cu excedente ale productiei agricole si ia masuri de ajustare a ofertei
prin prevenirea si eliminarea acestora .
Excedentele au costuri enorme din cauza
subventiilor mari .Reducerea acestor costuri se urmareste a se realiza
prin restrangerea si eliminarea treptata a subventiilor ,pe calea
modernizarii sectorului agricol si a cresterii competitivitatii pe
pietele mondiale.
Noile orientari ale Politicii Agricole Comune
trebuie cunoscute si trebuie actionat,astfel incat sa nu marim
decalajele care despart agricultura Romaniei de UE,ci sa ne apropiem
treptat de aceasta.Agricultura UE este in prezent orientata sa produca
produse agricole de calitate ,in functie de nevoile de consum ale
tarilor membre si pentru marile piete externe.Productia agricola se
adreseaza consumului de masa si intr-o masura crescanda cererii de
produse de calitate nutritionala si dietetica ,igienica,ecologica.
In perspectiva largirii UE ,agricultura
va juca un rol important in consolidarea acesteia ,atribuindu-i un rol
strategic dominant in asigurarea securitatii alimentare a
populatiei,promovarea mediului sanatos ,amenajarea spatiului rural
,realizarea echilibrului social si uman.
Pentru materializarea conditiilor de
calitate impuse produselor agricole prin reglementarile comunitare ,un
loc important ocupa cunoasterea si respectarea standardelor sanitar
veterinare si de calitate stabilite intre tarile membre ale UE pe baza
cerintelor de reciprocitate.Ele sunt solicitate ,in egala masura
,tuturor tarilor asociate,deci ,si Romaniei.In aceeasi ordine de idei
,exista posibiletatea orientarii mai hotarate a productiei agricole
destinate exportului spre culturi bioecologice in concordanta cu
exigentele UE si cu cerintele crescande ale populatiei tarilor membre
UE pentru astfel de produse .In acest sens producatorul agricol
roman merita s fie incurajat pentru a practica o agricultura
bioecologica ,deoarece chiar daca realizeaza o productie mai mica la
hectar in raport cu agricultura intensiva ,activitatea sa ar putea
deveni ma i profitabila datorita diferentelor sensibile de pret ,in
favoarea produselor bioecologice ,de o calitate superioara si mult mai
sanatoase .Nu trebuie sa se absolutizeze cu agricultura bioecologica
,deoarece Romania trebuie sa fie preocupata ,in primul rand de
securitatea alimentelor a populatiei,securitate care nu se poate
realiza prin practicarea ,in exclusivitate ,a agriculturii bioecologice.
Productia mondiala de carne
cunoaste cresteri moderate doar in tarile in curs de dezvoltare ,iar
comertul international este redus.Cei mai mari producatori si
exportatori de carne sunt :SUA,UE-15,Australia ,Noua Zeelanda si
Canada.In acelasi timp,aceste state sunt si mari importatori de carne
si preparate ,si mai ales de peste din tarile in curs de dezvoltare.
Carnea de pasare.Productia
mondiala a carnii de pasare este cea mai dinamica (cresteri de 6%
pe an).in anul 1998 productia mondiala de carne de pasare era de
53,7mill tone,fata de 29,28 mil tone in 1986 si 33,7mil tone in 1990.
Principalele tari producatoare de
carne de pasare sunt:SUA(28,2 mil tone in 1996),Brazilia(8,7 iml tone
in 1996),China(21,4 mil tone in 1996),Japonia ,Rusia ,Ungaria.Uniunea
Europeana produce peste 16mil tone de carne de pasare
annual.Piata mondiala a carnii de pasare ,urmata de
UE(17,8%)Brazilia(7,0%).
Cel mai mare importator de carne de
pasare este Rusia ,care face eforturi de a-si spori productia interna
pentru a-si acoperi necesarul de consum la un nivel mai ridicat.
1.3 PREZENTAREA GENERALA A SECTORULUI PASARI DIN ROMANIA
Industria avicola include productia de
gaini ,rate,gaste,curcani,pasari ornamentale.Cu nivelurile actuale ale
productiei,Romania ar fi ,dupa marime,a noua producatoare de carne de
pasare.Industria avicola din Romania este o industrie
polarizata,constand fie in afaceri foarte mari,fie in afaceri foarte
mici.Astfel ,95% din exploatatii au mai putin de 50 de gaini
,reprezentand 56% din numarul total de gaini,in timp ce ,la extrema
cealalta, 0,01% din ferme au mai mult de 1000 de gaini ,cuprinzand 25%
din gaini.Intr-adevar,marimea lor medie este de peste 100.000
pasari.Acesta reprezinta un tipic ce se repeta in intreaga
Europa,in Marea Britanie de exemplu se estimeaza ca 1,2% din fermele de
pasari ouatoare au peste 20.000 de pasari si cuprind 79% din pasarile
ouatoare.
Sectorul de carne de pasare se
polarizeaza de asemenea ,in unitati integrate de scara mare si
gospodarii producatoare de scara mica.
1.4 MODIFICAREA PERFORMANTEI TEHNICE IN MAREA INDUSTRIE
PRODUCATOARE DE BROILER DIN ROMANIA
Unitate de procesare pentru pasari la
scara mare.
Aceasta companie si-a inceput
activitatea in urma cu cincizeci de ani,ca intreprindere avicola de
stat.Actuala afacere insa a fost infiintata in urma programului de
privatizare din 1998 cand o companie de investitii a cumparat 75%din
companie.Restul de 25% a ramas in mainile statului.Managementul
companiei revine unui comitet de directori alcatuit din trei
personae,in care director executive este Managerul General.Actualul
Manager General are experienta in finante,a fot numit in 2000.Afacerea
functioneaza in present in duoa unitati .Impreuna cele doua unitati
produc in jur de 20-24.000 tone de carne de pasare pe an,iar afacerea
are o cifra de afaceri de aproximativ 80 mil. USD pe an.Afacerea are
angajati direct si indirect,in jur de 800 oameni,numar care reprezinta
o reducere cu aproximativ 25% fata de acum zece ani.
Producatorii de carne de pasare de scara medie.
Aceasta afacere consta intr-o singura unitate de
productie de broiler.Compania privata a fost infiintata in 1991 si are
55 de salariati.Afacerea achizitioneaza pui de o zi ,creste pui pana la
aproximativ 1,9 kg la varsta de 42 de zile ,iar apoi ii sacrifice la un
abator cu care are contract si ii proceseaza pentru a fi vanduti in
magazinele de desfacere ale producatorului.Toata carnea de pasare este
vanduta in stare congelata ,cel mai important produs oferit fiind
pasarile intregi ,pulpele fiind al doilea produs ca importanta.
Afacerea are un efectiv de aproximativ 12000
pasari broiler in zece hale si are in jur de 5-6 cicluri de productie
pe an.Halele sunt incalzite fie cu radiatoare electrice,fie cu sobe cu
lemne.
Competitivitatea pietei si a comertului international.
Productia de carne de pasare s-a redus
incepand cu 1990 dar,desi tendinta a fost de descrestere constanta,au
existat unele oscilatii semnificative pe parcursul acestei decade.
Ca si in sectorul oua se considera ca
sectorul productiei in gospodarii nu plaseaza cantitati semnificative
de carne de pasare pe piata organizata.Gospodariile sacrifice gaini
pentru autoconsum,surplusul de pasari fiind oferit spre vanzare sub
forma de pasari vii pe pietele stradale organizate si
neorganizate.Calitatea acestor pasari ,care sunt un amestec de gaini la
finalul ciclului de producere a oualor si surplusul de pasari
tinere,este posibils sa die foarte variabila,in aceeasi masura fiind
posibil sa fie variabila si calitatea carnii de pasare.Comercializarea
de pasari vii ar putea reprezenta o amennintarea la adresa sanatatii
omului ,prin prezenta de exemplu,a salmonelei.
Astfel ,piata organinzata de carne de pasare este
provizionata aproape in exclusivitate de producatorii industriali
integrati mari si din importuri.producatorii integrati au propriile lor
retele de sacrificare si distributie si aprovizioneaza direct o gama
larga de detailisti.Piata romaneasca interna este dominata de
comercializarea produselor congelate si doar in ultimii doi-trei ani a
inceput sa se dezvolte piata produselor refrigerate,centrata in marile
orase,in special in Bucuresti ,cererea pentru astfel de produse
probabil va creste in continuare.Insa in prezent,nu exista un avantaj
evident al produselor refrigerate comparative cu cele
congelate.Companiile vand produse congelate si refrigerate la preturi
apropiate .in mod similar,puii intregi domina piata ,existand putine
produsele procesate.Cu toate acestea ,marii producatori integrati
dezvolta in prezent o gama larga de produse procesate si se afla in
pozitia de a dezvolta aceasta piata.Vor fi totusi necesare investitiile
de capital,avand in vedere ca produsele refrigerate si procesate sunt
produse relative noi pentru piata romaneasca.
1.5
Ce este gripa aviara?
Gripa aviara, asemenea oricarei forme de gripa, e o boala cauzata de un
virus. "Poanta" aici este ca vorbim de un virus si nu de un microb.
Microbii sunt niste fiinte extrem de evoluate comparativ cu virusii.
Dupa cum spuneam cu alta ocazie, "virusii sunt cele mai simple
organisme vii – de fapt, sunt atat de simple incat nici nu e clar daca
chiar sunt vii. Un virus e pur si simplu 'dus de val' la intamplare, nu
se hraneste si nu se inmulteste singur. In general, el nu face mai
nimic, e pur si simplu o substanta chimica. Ceea ce-l deosebeste insa
de alte substante chimice este faptul ca, atunci cand nimereste in
interiorul unei celule, ii deturneaza masinaria interna si 'o
foloseste' pentru a crea noi versiuni ale sale. Cu alte cuvinte, cu
toate ca nu e in stare sa se-nmulteasca de unul singur, el foloseste
celulele pentru a face copii ale sale. O celula infectata e distrusa,
nu mai poate sa-si indeplineasca functiile obisnuite."
Problema cu virusii este ca, fiind atat de simpli, sunt lipsiti de
mecanisme care sa le mentina identitatea constanta (precum au
bacteriile, de pilda) si, in consecinta, se modifica in foarte multe
feluri, foarte repede. Astfel pot aparea variante mult mai
distrugatoare. Sistemul imunitar al organismelor incearca sa le faca
fata, insa are dificultati tocmai din cauza acestei variabilitati
foarte mari.
Gripa obisnuita are ca simptome febra, tusitul, dureri in gat, dureri
de muschi, conjuctivita si, in cazurile cele mai severe, poate conduce
la probleme respiratorii serioase si chiar la pneumonie – care poate fi
fatala. (Pneumonia consta in faptul ca alveolele microscopice din
plamani care sunt responsabile de absorbtia oxigenului din atmosfera se
inflameaza si se umplu cu fluid. Pneumonia poate fi cauzata de multi
factori, nu neaparat de gripa.)
Severitatea gripei
depinde in mare masura de starea in care se gaseste sistemul imunitar
in momentul in care este infectat de virus. Daca persoana a avut gripa
recent, simptomele vor fi foarte slabe, pentru ca organismul este deja
imun la varianta respectiva a virusului. Daca organismul este slabit
din diferite motive, de pilda pentru ca persoana nu are un regim
alimentar echilibrat etc., atunci simptomele vor fi mai puternice.
Gripa aviara e pur si
simplu un virus de gripa care nu a suferit decat o singura mutatie si
care, in urma acestei mutatii, a ajuns, dupa cate se pare, la
performanta de a omori 50% dintre persoanele care devin infectate.
Virusul cauzeaza o pneumonie careia multi nu-i supravietuiesc. A aparut
in pasari si este adaptat cel mai bine la ele – dintre acestea, numai
foarte putine supravietuiesc. El ajunge la om numai accidental, ca sa
spunem asa, nefiind adaptat special pentru organismul nostru, insa ne
omoara si pe noi din cauza ca suntem inruditi intr-o anumita masura cu
pasarile.
Cum se transmite la om?
Deocamdata, din
fericire, virusul nu se transmite de la om la om. Exista anumite
rapoarte ca acest lucru s-ar fi intamplat, insa nu au fost confirmate.
Exista si anumite rapoarte ca s-ar putea transmite prin intermediari
(si anume prin pisici) intre pasari si oameni, insa nici aceste
rapoarte nu au fost confirmate.
Momentan, virusul se transmite prin saliva, excretiile nazale si
excrementele pasarilor. Alte pasari fie intra in contact direct cu
aceste secretii, fie cu suprafete infectate. Se pare ca unele rate si
lebede au fost infectate din cauza ca au stat pe apa contaminata. Din
cauza ca virusul infecteaza pasarile migratoare, se poate raspandi
peste tot in lume.
In anii trecuti, gripa aviara a aparut la om in special in zonele din
sud-estul si estul Asiei, unde fermierii traiesc in apropierea
pasarilor. Ingrijorarea este ca nu cumva odata ajuns in oameni, sa
sufere alte mutatii care sa-l faca transmisibil de la om la om.
CAPITOLUL 2
ANALIZA DIAGNOSTIC A ACTIVITAŢII ECONOMICE ŞI FINANCIARE LA S.C.
AGRICOLA INTERNATIONAL S.A.
2.1 Scurt istoric
S.C. Agricola Internaţional S.A. Bacău s-a înfiinţat la 1 septembrie
1992,este înregistrată la Camera de Comerţ sub Nr. J/O4/2214/1992
şi desfăşoară o activitate integrată de achiziţionare a resurselor
furajere, producerea nutreţurilor concentrate, reproducţia, creşterea
si îngrăşarea animalelor si păsărilor; abatorizarea şi industrializarea
cărnii, comercializarea cărnii, produselor din carne, ouălor si
prafului de ouă şi laptelui. Aproximativ 40% din productia realizata se
comercializeaza prin lanţul zonal de magazine si depozite Agricola
International situate in judetele Bacau, Neamt, Iasi, Buzau, Galati,
Constanta si municipiul Bucuresti. Agricola International S.A. Bacau
produce si vinde anual peste 37 mii tone carne si peste 100 milioane
oua. Chiar daca, conditiile de pe piata externa nu sunt favorabile,
Agricola International este cea mai mare firma exportatoare de
carne si produse din carne din Romania pe piata Uniunii Europene si pe
alte piete.
De la infiintare si pana in
prezent, Agricola International S.A. a realizat performante economice
si tehnice deosebite. Pentru a satisface mai bine cerintele de calitate
ale produselor atat pentru piata interna cat si pentru export,
societatea a realizat un amplu program de modernizare si dezvoltare a
capacitatilor de productie in valoare de peste 37 milioane USD,
finantat atat din reinvestirea integrala a profitului obtinut, cat si
din credite bancare.In cadrul procesului de productie materialul
biologic ocupa un rol important, acesta fiind importat de la companii
de renume din Europa.
In acelasi timp, societatea noastra are o mare importanta
economico-sociala datorita faptului ca asigura locuri de munca pentru
2600 persoane si pentru inca peste 10.000 salariati ai unitatilor si
institutiilor cu care colaboram. Managementul firmei urmareste atât
imbunatatirea parametrilor de eficienta, cat si restructurarea
companiei si finalizarea proiectelor de dezvoltare.
Avand in vedere ca in cei 12 ani de activitate Agricola International
si-a creat o buna recunoastere interna si internationala prin
performantele obtinute si ca detine o importanta cota de piata, ne
propunem ca si in urmatorii 5 ani sa ne mentinem pe pozitia actuala de
lider pe piata producatorilor de carne de pasare si oua din Romania
prin implementarea celor mai recente reglementari ale Uniunii Europene
si sa identificam noi parteneri din tara si strainatate pentru
dezvoltarea afacerilor.
2.2 Diagnoza managementului practicat la firmă
Agricola International, Comcereal, Aicbac, Europrod, Conagra,
Agriconstruct, Bac Print formeaza astazi o structura moderna de grup,
in care firma Agricola International are rolul integratorului ce
coordoneaza activitatile, armonizând resursele sale spre realizarea
obiectivelor propuse si indeplinirea misiunii asumate atât in
departamentele de productie ale Agricola Bacau, cât si in celelalte
societati din Grup. Noua echipa manageriala a societatii mixte
romano-germane a creat sinergiile si a mobilizat resursele pentru
rezolvarea problemelor fundamentale ale companiei: castigarea unui cat
mai insemnat segment de piata, mentinerea echilibrului financiar si
privatizarea societatilor cu capital de stat aflate sub contract de
locatie a gestiunii.Intreaga activitate de productie s-a reorganizat in
centre de profit si centre de costuri conduse pe baza de buget si
cash-flow, monitorizate in permanenta.Serviciile specializate
managementul calitatii, controlling, marketing, tehnologia informatiei
si altele – au avut, de asemenea, o contributie insemnata la
imbunatatirea actului decizional.
ANEXA 1
Media de vârsta a personalului este adecvată derulării activităţii, iar
distribuţia personalului pe meserii este în corelaţie cu obiectul de
activitate.
Sistemul informaţional pe care societatea îl adoptă este comunicarea
lucrătorilor cu administratorul, precum şi comunicarea între ei.
2.3 Analiza diagnostic a potenţialului tehnico-productiv
2.3.1 Produse Agricola Bacău
Cum se individualizează pe piaţă produsele Agricola Bacău?
Pe o piaţă puternic fragmentată, cu un număr foarte mare de produse şi
competitori, produsele Agricola Bacău se individualizează prin însăşi
marca Agricola Bacău, o marcă calitativă şi puternică, care este
elementul principal de diferenţiere, negociere şi stimulare a cererii
în relaţia cu piaţa, de la primul distribuitor la consumatorul final.
Marca Agricola Bacău este în acelaşi timp şi garantul celor patru
atribute ce caracterizează produsele nostre, şi anume: gust, savoare,
naturaleţe şi siguranţă.
Încă din 2003 a fost lansată pe piaţă, ca primă fază a strategiei de
comunicare a mărcii Agricola Bacău, noua identitate de marcă,
realizându-se astfel transmiterea poziţionării şi valorilor brandului.
1Carne de pasăre
Puii de la Agricola Bacău sunt cei mai cunoscuţi şi vânduţi de pe
piaţă, datorită calităţii recunoscute a acestora, asigurate prin
trasabilitatea foarte clară a procesului obţinerii lor. Astfel, puii
provin din rase de calitate recunoscute şi sunt crescuţi în fermele
proprii, fiin grăniţi cu furaje naturale produse tot în cadrul Agricola
Bacău.
Abatorizarea şi procesarea cărnii de pasăre se face utilizand o linie
de fabricaţie dintre cele mai moderne din ţară, cu o capacitate de
6.000 de pui/ oră, cu sisteme automate de eviscerare, refrigerare şi
tranşare. Este vorba de o invesţie de circa 8 milioane de Euro.
Abatorul de păsări de la Bacău este singurul din România ce utilizeaza
sistemul de congelare rapidă şi care, de asemenea, este dotat cu toate
utilităţile de refrigerare pentru producerea cărnii proaspete, astfel
încât carnea de pasăre pe care o livrăm nu conţine nici un fel de adaos
de frăgezire, fiind ambalată în carcasă sau părţi anatomice tranşate cu
termene de valabilitate prelungit de lanţul frigorific riguros
controlat.
I.Preparate şi specialităţi din carne de pasăre, porc şi vită
Cu ajutorul utilajelor
ultramoderne şi al specialiştilor în domeniu, mezelurile fabricate la
Conagra şi comercializate sub marca Agricola Bacău sunt de o calitate
şi stabilitate foarte bune, obţinute din materii prime atent
selecţionate şi preparate pe baza unor reţete tradiţionale, cu fum
natural, fără coloranţi sintetici. Astfel, consumatorilor le este
oferită o gamă diversificată de specialităţi şi mezeluri gustoase şi
sănătoase:
• specialităţi din carne de porc: muşchi file, muşchi ţigănesc,
pastramă de porc, kaiser, ceafă afumată,
muşchi Azuga, muşchiuleţ Montana, jambon Victoria, ciolan
presat;
• şunci: şuncă Praga, şuncă Praga afumată, şuncă Festiv, şuncă de
pasăre, şuncă Pizza, şuncă Rustic;
• specialităţi din carne de pasăre: jambonel din piept de pui, pulpe de
pui afumate;
• rulade din carne de pasăre: ruladă de pui, ruladă dietetică de pui,
ruladă Primavera;
• salamuri: salam de porc, salam Victoria, salam Italian, salam de
vară, salam Agricola;
• prospături: parizer pasăre, parizer porc, parizer mixt, parizer din
piept de pui, parizer tradiţional,
parizer Rustic, parizer Rustic afumat, crenwurşti de porc,
crenwurşti din piept de pui;
• cârnaţi: Cabanos, cârnaţi Olteneşti, cârnaţi Harghita, cârnaţi
Muntenia.
II.Salamurile crude - uscate
Salamurile crud-uscate sunt
fabricate pe baza unei tehnologii de păstrare a unei perioade lungi de
maturare a cărnii, după un proces care urmează cât mai fidel condiţiile
naturale în care se obţineau prin tradiţie aceste sortimente. Salamul
de Sibiu, Salamul Bănăţean, Salamul Ţărănesc, Salamul Ambasador,
salamul Moldova, Salamul Bacău, precum şi Cârnaţii Plai şi Ardeleneşti
reprezintă tot atâtea secrete de fabricaţie care rămân în mâinile unor
unor oameni ce ştiu să îmbine perfect tehnica de vârf cu experienţa de
peste 30 de ani de la Bacău.
Păstrarea reţetelor şi procedeelor tradiţionale cu timp îndelungat de
uscare naturală determină obţinerea unor salamuri crude – uscate ce au
o structură moale, fină şi un gust dulce, natural. Este bine de ştiut
că de aici derivă principalul element de diferenţiere a produselor
crude-uscate obţinute la Bacău, în comparaţie cu ceilalţi competitori
de pe piaţa autohtonă care, în majoritate, folosesc culturile starter
pentru grăbirea uscării produselor.
Salamul de Sibiu fabricat la Agricola Bacău este cel mai apreciat pe
piaţa produselor de acest fel.
III.Semipreparatele din carne de pasăre şi vegetale
Agricola Bacău şi-am făcut
intrarea pe un segment nou de piaţă, cel al semipreparatelor şi
preparatelor culinare din carne de pasăre şi vegetale, gamă oferită de
firma Europrod sub auspiciile celei mai bune dar şi mai sigure
calităţi, garantate de o investiţie de mare valoare în echipamente
performante şi în transfer de tehnologie din ţări occidentale pentru
care acest tip de alimentaţie a devenit o tradiţie. Linia de fabricaţie
asigură un flux tehnologic bazat pe tratament termic, urmat de
congelare rapidă, obţinându-se astfel produse foarte fine, cu un gust
deosebit, cu un conţinut scăzut de colesteroli, foarte uşor de preparat
şi sigure din punct de vedere microbiologic. Din această
perspectivă se poate afirma că semipreparatele marca Agricola Bacău nu
au concurenţă pe piaţa românească decât prin prisma produselor
substituibile, asemănătoare. Pentru această grupă de produse –
semipreparatele tratate termic - piaţa este în formare, Agricola Bacău
beneficiind de avantajul de a deveni lider în categorie.
În această categorie de produse Agricola Bacău şi-a transpus expertiza
şi traditia, aducând alături de reţetele clasice (Hamburger, Nuggets,
Fingers, Şniţel, Cordon Bleu, Kebab) şi reţete tradiţionale, respectiv:
Pârjoale, Crochete, Friptură din piept de pui.
Sortimentaţia
semipreparatelor Agricola Bacău cuprinde atât produse adresate
gusturilor exigente, cuprinse în Gama „Premium”, dar şi produse
accesibile din subgrupa „Convenabil”. De asemenea, producătorul vine în
întâmpinarea gusturilor vegetarienilor şi a persoanelor care respectă
tradiţia perioadelor de post cu cea mai diversificată gamă de
semipreparate vegetale pe bază de soia şi legume: hamburger, crochete,
parjoale, nuggets, cârnăciori.
IV.Ouă şi praf de ouă
Agricola Bacău produce ouă proaspete în fermele proprii. Găinile sunt
hrănite cu furaje produse tot de Agricola Bacău, calitatea acestora
conferind o siguranţă deosebită consumatorilor. Ouăle Agricola Bacău
sunt uşor recunoscute după mărimea lor, după coaja maronie identică cu
aceea a ouălor produse în gospodăriile ţărăneşti individuale.
V.Conserve din carne
În cadrul Departamentului Carbac se produce o gamă diversificată de
conserve, respectiv: pate de ficat, pate extra, pate de pasăre, pate
vegetal, carne de porc şi carne de vită în suc propriu, gulaă cu carne
de vită, fasole cu carnaţi sau costiţă şi şuncă presată. Fabrica de
conserve este agreată pentru export în ţările Uniunii Europene şi SUA.
ANEXA 2 -Evoluţia capacităţi de producţie şi a gradului de
utilizare.Departament magazine
Analizând evoluţia gradului de utilizare a
capacităţii de producţie observăm că producţia la carne de pasare a
avut o scadere usoara in 2005 fata de 2004,2003.La productia de ouo
observam o scadere din 2003 in 2004 cu aproximativ 16 procente.Pe cand
la productia de carne porc ,vita,oaie se observa o scadere brusca de 44
procente din 2003 in 2004 si o scadere de aproximativ 8 procente din
2003 in 2004.Productia la salamuri crude si uscate are o crestere de 33
procente din 2003 in 2004 si o scadere de 6 procente din 2004 in
2005.La productia de conserve se vede o crestere simtitoare din 2003 in
2004.Preparatele Carbac si europrod au fost produse incepand cu 2004 si
se simte o scadere amenintatoare la preparatele Carbac de aproximativ
65%.
2.3.2 Analiza dotarii cu mijloace fixe
Analizadotarii cu mijloace fixe este, in general, o problema interna a
agentului economic, prin care se evidentiaza, pe de o parte
materializarea investitiilor, iar pe de alta parte, legatura cu
dinamica si masa efectelor ce le produce. A opera cu dinamica
mijloacelor fixe pe o perioada mai mare de un an inseamna efectuarea
unor calcule suplimentare pentru a asigura corelatia dintre volumul
fizic si valoarea mijloacelor fixe.
Evolutia activelor fixe
-ron-
Specificatie 2003 2004
2005
Imobilizari necorporale 454.254
658.230 750.640
Imobilizari corporale 645.980
820.500 890.500
Imobilizari financiare 0
0 0
Total 1.100.234
1.478.730 1.641.140
Din analiza tabelului Evolutia activelor fixe se observa ca valoarea
cea mai mare o detin imobilizarile corporale care au o evolutie
crescatoare. Imobilizarile necorporale detin si ele o valoare mare in
totalul activelor fixe, insa mai mica decat cea a imobilizarilor
corporale.
2.3.3 Analiza dotarii cu mijloace circulante
Analizand tabelul “Analiza dotarii cu mijloace circulante” se observa
ca totalul activelor este in crestere de proximativ paisprezece
procente din anul 2004 in anul 2003 precum si o crestere de aproximativ
doisprezece procente din anul 2005 in anul 2004.Ponderea mijloacelor
circulante in total active inregistreaza o crestere mai mare in anul
2004 fata de anul 2005.
Specificatie 2003 2004
2005
Total active(RON) 735.200
850.900 950.000
Mijloace circulante(RON) 240.000
315.000 390.000
Ponderea mijloacelor circulante in total active(%)
32,6 37,01 41,05
2.4.Personalul
AGRICOLA
INTERNATIONAL are 2724 de angajati , din care 314 sunt posturi
cheie :
208 = cu studii superioare ;
106 = cu scoli profesionale si postliceale (maistri,etc);
•164 = femei;
•150 = barbati .
-Distributia personalului pe departamente:
ANEXA 3
- Distributia
personalului din posturi cheie (=314 persoane) pe grupe de varsta
ANEXA 4
-Organigrama firmei
ANEXA 5
2.5 Diagnoza rezultatelor din activitatea de
productie
2.5.1 Analiza canalelor de distributie si desfacere
Conceptul de distribuţie
Conceptul de distribuţie se referă mai întâi la „traseul” pe care îl
parcurg mărfurile pe piaţă, până ajung la consumatori; producătorul,
intermediarii şi consumatorul – participanţi la deplasarea succesivă a
mărfurilor de-a lungul acestui traseu – alcătuiesc ceea ce în
terminologia marketingului se numeşte „canal de distribuţie” (există
însă şi canale fără intermediari). El include, mai departe, lanţul
proceselor operative la care sunt supuse mărfurile în traseul lor spre
consumator; este vorba de „distribuţia fizică” sau „logistica”
mărfurilor.
Noţiunea de distribuţie se mai referă şi la aparatul tehnic – reţea de
unităţi, dotări, personal – care realizează asemenea procese şi
operaţiuni. Distribuţia se referă deci la circuitul fizic şi cel
economic al mărfurilor, la sistemul de relaţii care intervin între
agenţii de piaţă, la activităţi ale unei mase largi şi eterogene de
unităţi, aparţinând mai multor profile economice.
Obiectul activităţii de distribuţie îl constituie mărfurile (produse şi
servicii), fluxul neîntrerupt al lor de la producător până la
consumator. Dirijarea acestora, mişcarea lor fizică spre consumator
este însoţită, precedată sau urmată şi de alte fluxuri, nu lipsite de
importanţă, care leagă între ei pe participanţii la procesul de
ansamblu al distribuţiei, şi anume: fluxul negocierilor, al
tranzacţiilor (tratativelor) de piaţă; fluxul titlului de proprietate,
respectiv, transferul lui succesiv în fiecare operaţiune de
vânzare-cumpărare a produsului; fluxul informaţional, referitor la
circulaţia în ambele sensuri a informaţiilor (evidenţe, statistici)
referitoare la dimensiunile, structura, modalităţile de desfăşurare a
activităţilor de distribuţie, rezultatele economico-financiare ale
acestora, cumpărătorului potenţial, care preced sau însoţesc fluxul
produsului, pregătind realizarea lui. Dacă acestor fluxuri li se mai
adaugă fluxurile, în ambele sensuri, ale finanţării şi riscului şi
fluxurile de la consumator la producător ale comenzilor şi plăţilor
(decontărilor), se conturează ansamblul şi configuraţia relaţiilor în
care intră agenţii de piaţă în procesul de distribuţie.
1
În privinţa participanţilor la procesul distribuţiei, structura
acestora este extrem de eterogenă; funcţionând în secvenţe diferite ale
procesului de distribuţie, cu roluri, preocupări şi interese
particulare, el desfăşoară activităţi variate ca profil, amploare,
complexitate, forma de organizaţie.
DISTRIBUŢIA
Distribuţia produselor Agricola Bacău se realizează prin :
Distribuţie directă :
7 depozite : Bucureşti, Bacău, Galaţi, Constanţa, Iaşi, Cluj, Timişoara
123 de angajaţi (23 de agenţi de vânzare şi 22 agenţi de vânzare,
gestionari, manipulanţi, operatori facturare etc.)
24 de magazine proprii
113 mijloace de transport de
capacitate aprox 700 tone
- Distribuţia
indirectă :
21 de distribuitori din care 14 de portofoliu şi 7 de conserve
- Conturi internaţionale: Metro, Selgros, Hiproma, Cora, Mega
Image, Billa, UniversAll, VP Market, Gima.
În strategia anului 2005 ponderea distribuţiei pe canale este următoare
:
- Distribuţie directă : 29% (
agenţi )
-
23 % magazine
- Distribuţie indirectă : 28%
- Conturi internaţionale : 20%
ANEXA 6 - Evolutia productiei destinata departamentului magazine
Analizând structura sortimentală observăm o continuă preocupare
pentru
diversificarea şi creşterea producţiei(exprimata in tone),desi de-a
lungul celor trei ani studiaţi observam ca productia totala a scazut
din anul 2003 in anul 2004 cu aproximativ 8 procente,dupa care s-a
redresat crescand in anul 2005 cu aproximativ 9 procente.
ANEXA 7 -Evoluţia costului unitar de producţie la produsul” carne de
pasare”
Prin analiza tabelului de mai sus observăm că valoarea cea mai mare în
totalul cheltuielilor de producţie o au cheltuielile cu materii prime
care au o evoluţie descendenta din 2003 in 2004 ,dupa care cresc
cheltuielile cu aproximativ 3%.Cheltuielile cu ambalajele sun constante
in cei trei ani ,mai putin cheltuielile distribuite cutiilor care au
crescut simtitor din 2003 in 2004.De asemenea cheltuielile cu
combustibili au realizat o crestere mai lenta din 2003 in 2004 ,iar din
2004 in 2005 cu aproximativ 14%.Totalul cheltuielilor a avut o scadere
de 2% din anul 2003 in 2004 si o crestere de 4.6% din anul 2004 in anul
2005.
2.5.2. Structura costului unitar de producţie
Analiza dinamicii costului utilizează indicii individuali sau sistemul
de indici individuali la nivelul produsului şi sistemul indicilor de
grup la nivelul productiei marfă sau al nivelului producţiei fabricate
într-o perioadă de timp datî. Compararea costurilor din diverse
perioade de timp poate evidenţia schimbările de strategie ajutând
totodată la diagnosticul structural al acestora. Diferenţele care pot
apărea din analiza costurilor pe perioade cu nivel diferit de
activitate pot oferi indicaţii privitoare la sensibilitatea faţă de
volumul producţiei. Studierea evoluţiei costurilor de producţie este
indispensabilă deoarece stă la baza multor decizii adoptate în cadrul
firmei.
ANEXA 8 -Evoluţia costurilor de productie pe grupe de produse
Evolutia costurilor de produse pe grupe de produse este crescatoare de
la an la an,in anul 2004 se observa o crestere cu apoximativ un procent
fata de anul 2003,iar in anul 2005 creste cu mai mult de un procent.
2.5.3 Preturile unitare de vanzare
Preţul este un instrument al pieţei şi un indicator al realităţii. În
virtutea funcţiei de corelare a cererii cu oferta el capătă un caracter
complex ce este amplificat în contextul actualului dinamism economico-
social, atât de caracteristicile pieţei pe care le manifestă, cât şi de
cadrul legislativ care reglementează formarea preţurilor, el însuşi
perfectibil.
Preţul unui bun sau al unei resurse este un element care arată la ce
trebuie să renunţe pentru a se obţine respectivul bun sau resursă.
O definiţie a preţului, unanim acceptată este cea formulată încă din
antichitate de către Aristotel şi Xenofon care reprezintă preţul ca o
cantitate de monedă pe care cumpărătorul este dispus şi o poate oferi
producătorului (vânzătorului) în schimbul bunului pe care acesta îl
prezintă pe piaţă. Acesta este preţul absolut. De obicei preţul este
exprimat în termeni băneşti (preţ absolut), dar poate fi exprimat în
termenii cantităţii din alt bun la care trebuie să renunţe pentru
procurarea produsului necesar (preţul relativ). Rezultă că dacă toate
preţurile cresc în aceeaşi proporţie, preţurile absolute cresc, dar
relativ rămân neschimbate. Un alfel de preţ este preţul etalon care
reprezintă preţul unui bun asupra căruia se convine; de cele mai multe
ori acesta se fixează asupra salariului nominal sau asupra unor bunuri
reprezentative pentru aprecierea nivelului de trai.
În condiţiile contemporane, preţul pieţei reprezintă o cantitate de
monedă pe care cumparatorul este dispus şi poate să o ofere
producătorului în schimbul bunului pe care acesta poate să îl ofere pe
piaţă şi exprimă, în cea mai mare masură sub aspect calitativ şi
structural, un ansamblu de informaţii furnizate reciproc de către
participanţii la schimb, în funcţie de raportul dintre cerere şi
ofertă, pe de o parte, şi în cadru legislativ, pe de altă parte, având
caracter dinamic, divers şi reglementat.
ANEXA 9- Evoluţia preturilor de vanzare pe grupe de produse
Din tabelul realizat se
observa o usoara crestere a pretului de
productie la toate grupele de produse ,precum si a pretului insumat la
toate grupele de produse :totalul din 2004 fata de 2003 a crescut cu un
procent mai mic fata de totalul din 2005 fata de 2004.
ANEXA 10 Evoluţia profiturilor pe
grupe de produse
Din tabelul de mai sus observam o
scadere a profitului din anul
2003 in anul 2004 cu proximativ 21 procente ,iar in anul viitor,2005 o
crestere de 19 procente.
2.6 Diagnoza activitatii financiare. Indicatori de bonitate
Conceptul de performanta inglobeaza notiuni diverse in abordarile
teoretice si in practica economica , dintre cele mai importante sunt :
cresterea activitatii , profitabilitatea , rentabilitatea ,
productivitatea , competitivitatea . Performantele intreprinderii sunt
apreciate in primul rand in termeni de crestere , inteleasa ca o
posibilitate a intreprinderii de a-si mari volumul de activitate .
Performanta economica , in sensul cel mai larg accesibil si totodata
cel mai utilizat in relatiile economice este expresia raportului
dintre efectul util (rezultatul obtinut ) si efortul depus
(cheltuielile efectuate ) pentru obtinerea lui . Performanta economica
este o categorie economica destul de complexa , care exprima cu
precadere rezultatele sau efectele utile ce se obtin din
activitatea
economica cu scopul utilizarii in conditii de maxima eficacitate a
bazei tehnico materiale aflate la dispozitia agentilor economici , a
celor care urmeaza a intra in functiune si de fructificare a tuturor
resurselor . Cu cat efectul util sau rezultatul realizat pe unitatea de
cheltuiala ocazionata de producerea unui anumit efect util este mai
mare , cu atat eficienta economica este mai ridicata .
In masurarea rezultatelor economice se utilizeaza anumiti indicatori
partiali si finali , fizici si valorici , cantitativi si calitativi . O
succinta ordonare a acestor indicatori poate fi urmatoarea
:
Indicatori de eforturi : capital fix , capital circulant , numarul de
salariati, fondul de salarii cheltuieli de productie , volumul
investitiilor , capital propriu , capital permanent .
Indicatori de efecte : capacitatile de producti e proiectate si
utilizate , productia marfa , cifra de afaceri , profitul ,
productivitatea factorilor , incasari valutate .
Indicatori ai eficientei productiei : productivitatea muncii pe produs
, costuri unitare, profitul pe unitatea de produs , rata profitului pe
produs .
Indicatori ai utilizarii factorilor de productie :
- factorul munca : productivitatea muncii , salariul mediu lunar
si
anual gradul de inzestrare tehnica a muncii (capital fix pe
lucrator )
- factorul capital :cifra de afaceri la 1000 lei capital fix ,
viteza
de rotatie a activelor circulante ,consumurile specifice de
resurse pe
unitatea de produs , gradul de utilizare a capicitatii de productie ,
indicatorii eficientei investitiilor (investitia specifica , termenul
de recuperare a investitiilor , coeficientul de eficienta a
investitiilor ) .
Indicatori financiari (de bonitate). Acesti indicatori se utilizeaza in
anliza financiara si permit stabilirea bonitatii unitatii. Bonitatea
exprima performanta financiara a agentilor economici in cazul
contractarii unor inprumuturi , a crearii unor societati mixte , a
restructurarii – privatizarii . Pe baza analizei acestor indicatori ,
bancile si partenerii de afaceri pot sa aprecieze competenta echipei
manageriale si perspectivele unitatii economico – financiare .
Sistemul de indicatori financiari (de bonitate )pentru masurarea
performantei economice intr-o intreprindere :
Calculul indicatorilor financiari care sunt utilizaţi în analiza
financiară, exprimând bonitatea firmei: ANEXA
11
Indicatorii de
lichiditate , care arata daca unitatea are sau
nu disponibilitati pentru plata la termen a datoriilor , cuprind : rata
lichiditatii curente si rata lichiditatii immediate .Rata de
solvabilitate indica ponderea datoriilor pe termen mediu si lung in
capitalurile proprii . O rata de solvabilitate 35 – 50 % este un
indiciu al efortului propriu depus de intreprindere pentru utilizarea
corespunzatoare a capitalului propriu . Rata de acoperire a activelor
fixe arata de cate ori valoarea activelor fixe nete acopera suma
imprumuturilor . Nivelul indicatorului cuprins intre 2 – 2,5 reflecta o
situatie favorabila .Solvabilitatea financiara cuprinsa intre 0,35 –
0,50 arata o pondere corespunzatoare a capitalului propriu in cifra de
afaceri .
Indicatorii de rentabilitate cuprind urmatoarele rate de rentabilitate
: marja de profit , rata rentabilitatii financiare , rata
rentabilitatii economice , rata rentabilitatii resurselor consumate si
rata rentabilitatii generale .
Analizând gradul de solvabilitate a S.C.AGRICOLA
INTERNATIONAL S.A,
se constată că organizaţia are capacitatea de a-şi achita obligaţiile
băneşti, imediate şi pe termen lung, faţă de terţi.
Prin aceste propuneri de eficientizare ale
activităţii economice,
ratele de rentabilitate ar putea înregistra creşteri de puncte
procentuale, ceea ce ar avea un efect favorabil asupra organizaţiei şi
astfel iar putea crea un avantaj competitiv pe piaţa internă.
Solvabilitatea financiara arata cat reprezinta capitalul propriu din
cifra de afaceri . Indicatorul, cuprins intre limitele de 0,35 si 0,50
. arata o pondere corespunzatoare . Solvabilitatea cea mai buna s-a
inregistrat in 2004 ea luand valoarea de 0,39.
Rata autonomiei financiare arata ponderea pe care o detine capitalul
propriu si permanent . Aceasta pondere are un nivel normal cand este
cuprinsa intre 50 % si 75 % . Acest indicator in toata perioada
analizată este înregistrat cu nivelul 1.
Daca gradul de indatorare este subunitar atunci unitatea are
independenta financiara, situaţie întâlnită la S.C. AGRICOLA
INTERNATIONAL S.A.
Rotatia activelor imobilizate in cifra de afaceri are o evolutie
ascendenta deoarece nivelul activelor imobilizate a ramas constant iar
cifra de afaceri a crescut.
Rotatia activelor totale in cifra de afaceri are o evolutie usor
ascendenta, ca si rotatia activelor circulante.
Marja de profit exprima cel mai bine eficienta politicii
comerciale.
In primii doi ani firma a mers in piedere, iar in 2004a inregistrat
profit.
Rata rentabilitatii economice arata cat la suta din capitalul
permanent s-a transformat in profit net .
C3 Analiza pietei produselor
avicole si a preturilor la S.C. Agricola International S.A.(cerere
,oferta ,concurenta)
3.1 Piata firmei
Comercializarea unui produs pe o
piata necesita o intelegere
aprofundata a mecanismelor care o guverneaza .In ce priveste piata,au
fost facute o serie de afirmatii ,din cele mai diferite care sa
defineasca piata.
Primul concept este acela de piata potentiala.
Acest concept consta in a calcula pentru un bun sau o marca data
cantitatea totala susceptibila de a fi ceruta.
Acest calcul se fundamenteaza in general,asupra numarului de
consumatori susceptibili de a cumpara produsul.Ori,daca este destul de
usor de a o calcula ,piata potentiala a bunurilor cu rata mare de
penetrare(raport intre piata actuala si piata potentiala) de
vreme ce
se cunosc in acest caz,majoritatea cumparatorilor,este destul de
delicat de a determina piata la inceputulciclului de viata al unui
proces.
Nonconsumatorii absoluti desemneaza pe acei indivizi care pentru un
anumit motiv de natura psihica ,economica,sociala,vor refuza sa consume
produsul.
Segmentarea pietei
Piata este un conglomerat
neomogen,alcatuit din pietele mai mici
si mai omogene,care la randul lor,sunt compuse din altele mai mici si
mai omogene.
Considerand specificitatea nevoilor de consum si particularitatile
comportamentului de cumparare ,firma se vede nevoita sa delimiteze cat
mai precis segmentul de piata pe care se decide sa concureze.Aceasta
poarta numele generic de PIATA TINTA.
Identificarea pietei tinta implica impartirea pietei totale in
subansamble omogene sub aspectul nevoilor ,motivatiilor si
comportamentului de cumparare.
Niveluri de segmentare
Segmentarea unui sector de
acitivitate poate fi facuta pe mai
multe niveluri si grade de profunzime ,cele mai semnificative fiind
segmentarea strategica,macrosegmentarea si microsegmentarea .
1.Segmentarea strategica :-face distinctia intre marile
sectoare de
activitate relative omogene sub aspectul tehnologiilor sau
industriilor in care concureaza un grup industrial .Rezultatul acestui
tip de segmentare este compartimentarea intreprinderii in directii
,divizii si filiale.
AGRICOLA INTERNATIONAL S.A. are dezvoltat sectorul de productie ,comert
si distributie ,acest segment de piata este distinct ,adresandu-se
intregii mase de consumatori.
2.Macrosegmentarea : - identifica produse –
piata in interiorul
fiecarei divizii sau filiale.Un produs-piata este omogen sub aspectul
tehnologiilor ,sub aspectul functiilor pe care le indeplineste si sub
aspectul grupului de consumatori.
Produse piata ale S.C. AGROCOLA INTERNATIONAL S.A. :produse
alimentare,intr-un sortiment foarte variat .
3.Microsegmentarea : - cea prin
care in interiorul produselor
piata sunt identificate grupuri omogene de consumatori.Astfel in
functie de pretul produselor sale si veniturilor
consumatorilor,Agricola distinge trei segmente de consumatori
:segmentul cu venituri mici,care in general prefera produsele mai
ieftine asigurand o rata a profitului de 1-5 % ; segmentul cu venituri
medii,care asigura o rata a profitului de 5-10% ; si segmentul cu
venituri mari,pentru care pretul nu este principalul criteriu de
alegere a unui anumit produs,segment ce asigura o rata p profitului de
10-20%.
Segmentarea descriptiva
Produsele alimentare sunt adresate
intregii populatii ,adica
principalul segment de piata il reprezinta oamenii obisnuiti cu
venituri absolut normale,cu varste diferite si nevoi diferite.
Asadara se are in vedere : VARSTA ,SEXUL ,NUMARUL DE MEMBRI AI FAMILIEI
,CICLUL DE VIATA AL FAMILIEI ,VENITUL ,OCUPATIA ,EDUCATIA , RELIGIA ,
RASA ,NATIONALITATEA ,CLASA SOCIALA .
Segmentarea prin avantaje
Aceasta se
bazeaza pe identificarea cosului(panelului) de avantaje pe care le
cauta fiecare grup de consumatori.
SEGMENTAREA COMPORTAMENTALA
Este bazata pe caracteristici ce
definesc comportamentul de
cumparare .Aceste caracteristici tin de atitudine ,loialitate ,rata de
cumparare ,avantajele cautate , statutul clientului ,importanta
cumparaturii ,presiunea timpului .Din acest punct de vedere ,Agricola a
observat ca lunile cu vanzarile cele mai ridicate sunt decembrie si
mai, datorita sarbatorilor ,si dimpotriva lunile cu cele mai scazute
vanzari sunt lunile de vara cand primeaza produsele de sezon
(cruditati).
SEGMENTAREA DUPA STILUL DE
VIATA
Se bazeaza pe ideea ca valorile
culturale si modul de viata
influenteaza semnificativ structura consumului si comportamentul de
cumparare .
3.1.1CONCURENTA
Ca regula generala ,firma nu este singura si nestingherita in actiunile
sale pe piata. Pozitia de monopol este tot mai rar intalnita
.Concurenta orizontala (cea cu produse similare )sau verticala (cea cu
produse diferite ,dar avand aceeasi utilizare ) poate zadarnici
eforturile firmei.
Concret, se poate vorbi de concurenta de solutii ,concurenta generica
,concurenta de produs si concurenta de marca
Pe pietele moderne ,cele mai serioase si mai numeroase probleme de
marketing sunt ridicate de concurenta dintre marci.
Principalii concurenti ai Agricola sunt : Agribac Investrand S.A.
Bacau si Cosarom S.A.
3.1.2FURNIZORII
Pentru a ieşi pe piaţă cu o anumită gamă
de produse şi servicii,
firma trebuie să preia, la intrare, o anumită combinaţie de resurse.
Agenţii de la care întreprinderea cumpără resurse de orice natură,
repere şi părţi de produs în cadrul unor relaţii comerciale durabile
poartă numele de furnizori.
Furnizori pot exercita anumite influenţe şi presiuni asupra firmei.
Principalii furnizori necesari de la care se aprovizionează S.C.
AGRICOLA INTERNAŢIONAL S.A. sunt:
-FURNIZORI DE CEREALE , FURNIZORI DE ŞROT SOIA , FURNIZORI DE TĂRÂŢE ,
FURNIZORI DE FURAJE , FURNIZORI DE ULEI , FURNIZORI DE SARE , FURNIZORI
DE FOSFAŢI , FURNIZORI DE PESTICIDE , FURNIZORI DE AMBALAJE DIN
POLIETILENĂ , FURNIZORI DE AMBALAJE METALICE , FURNIZORI DE AMBALAJE
DIN CARTON , FURNIZORI DE AMBALAJ, HÂRTIE IGIENICĂ , FURNIZORI DE
MEDICAMENTE ŞI DEZINFECTANŢI , FURNIZORI DE LUBRIFIANŢI , FURNIZORI DE
ACUMULATORI , FURNIZORI DE ANVELOPE , FURNIZORI DE PIESE DE SCHIMB ,
FURNIZORI DE CONDIMENTE , FURNIZORI DE MEMBRANE , FURNIZORI DE
DETERGENŢI , FURNIZORI DE CLIPSURI , FURNIZORI DE SODĂ CALCINATĂ, SODĂ
CAUSTICĂ ŞI CLORURĂ DE VAR , FURNIZORI DE BECURI INCANDESCENTE ŞI LĂMPI
CU FLUOR , FURNIZORI DE CAŞEROLE ŞI ROLE CRYOFILM , FURNIZORI DE OXIGEN
TEHNIC , FURNOZORI DE MATERIALE PENTRU REBOBINAT MOTOARE , FURNIZORI DE
RULMENŢI , FURNIZORI DE CIMENT ŞI VAR , FURNIZORI DE FĂINĂ ALBĂ ŞI
MĂLAI , FURNIZORI DE MATERIALE FEROASE ŞI VOPSELE , FURNIZORI DE
MATERIALE ELECTRICE ŞI UNELTE DIVERSE , FURNIZORI DE APĂ POTABILĂ ŞI
EVACUARE APE UZATE , FURNIZORI DE GAZE NATURALE , FURNIZORI DE CURENT
ELECTRIC , FURNIZORI DE SERVICII DE TELEFONIE .
3.1.3CLIENŢI
Cheia micromediului de marketing este clientela. Ea constituie
destinaţia şi raţiunea eforturilor firmei şi se prezintă prin piaţa
efectivă a întreprinderii, în fiecare moment al existenţei sale.
Clientela poate fi formată din consumatori care distrug produsele prin
consum efectiv, sau din utilizatori, care folosesc însuşirile
produselor pentru a realiza alte produse. În primul caz, produsele
devin bunuri de consum, iar în al doilea caz, sunt bunuri industriale.
Clienţii firmei pot fi plasaţi în unul sau mai multe din următoarele
tipuri de pieţe:
- piaţa bunurilor de consum, anume aceea pe care acţionează
consumatorii;
- piaţa industrială, pe care acţionează utilizatorii industriali;
- piaţa de distribuţie, pe care acţionează distribuitorii şi agenţii de
schimb.
- piaţa bunurilor publice sau piaţa guvernamentală pe care acţionează
statul, organizaţiile non-profit şi administraţia publică care
finanţează sau cumpără bunuri de folosinţă colectivă precum drumurile,
podurile, rezervaţiile, parcurile, securitatea naţională şi
individuală, şcolile publice, etc.
În cele mai frecvente cazuri, firma se adresează mai multor tipuri de
pieţe, simultan.
Pentru că Agricola Internaţional S.A. desface cca 40% din producţia sa
prin propriile magazine, restul de 60% fiind vândută către terţi,
intr-un număr de aproape 1500 firme a căror colaborare este
nestatornică şi la export, voi prezenta în primul rând clienţii
de pe
piaţa externă, care deţin o pondere importantă în totalul vânzărilor şi
doar cei mai importanţi clienţi de pe piaţa internă:
Pe piaţa externă aceştea sunt:
-WERNER SIMON GMBH,
GERMANIA-pentru conserve
-PRONOX GMBH, GERMANIA-pentru carne de pasăre
-PRO-VOST HELMULT STIMMING GMBH, GERMANIA-pentru carne de pasăre
-FAUPEL S.A., ELVEŢIA-pentru carne de pasăre
-STELA TRADE, MACEDONIA- pentru carne de porc
Trebuie reţinut că valoarea exportului spre aceste ţări s-a ridicat în
anul 2000 la 2.541.000 USD (39.426.000 mii lei), iar transportul
produselor s-a efectuat integral cu maşini proprii Agricola
Internaţional(4 buc. Mercedes de 20 tone).
Pe piaţa internă principalii clienţi sunt:
-YOUR FRIEND S.R.L. BACĂU
-STENYON BUCUREŞTI
-AMIRAL MIERCUREA CIUC
-DANTEX TG. JIU
-GENU S.R.L. BACĂU
-MEDAS IMPEX S.R.L. P. NEAMŢ
3.2 POLITICA DE PRODUS
Există numeroase criterii de
clasificare a produselor după
destinaţia lor; după durata utilizării lor; după tipul de cumpărare;
după nivelul implicării sau a riscului; după complexitatea lor; după
caracteristicile lor pentru distribuitor.
Fiecare produs poate fi descris după caracteristicile sale:
-caracteristici tehnice, fizico-chimice:
• formule, compoziţie;
• formă, design;
• culoare;
• densitate;
- caracteristici de folosire:
• varietate;
• specificitate;
• durată;
- caracteristici psihologice:
• frumuseţe;
• tinereţe;
• libertate;
• forţă;
- caracteristici asociate:
• preţ;
• marcă;
• condiţionare;
• nume;
• serviciu ;
MARCA DE PRODUS
Alegerea unei mărci este, de asemenea, un element cheie în definirea
politicii de promovare a produsului, numit uneori Produs – mix.
Rolul său este de a da identitate bunului sau serviciului propus de
către un producător sau distribuitor.
Este foarte important pentru fiecare întreprindere să-şi definească o
politică a mărcii în funcţie de liniile şi gamele de produse.
O linie de produse este constituită dintr-un ansamblu de produse
omogene; o gamă de produse este constituită dintr-un ansamblu de
caracteristici într-o linie; gama se poate diviza în superioară, medie
şi de slabă calitate, în funcţie de imaginea mărcilor sale în
conştiinţa consumatorilor.
Politica de marcă este parte a politicii de produs şi a strategiei de
marketing a firmei. În legătură cu strategia de marcă, un director de
produs sau de marketing se poate confrunta cu trei principale categorii
de decizii:
- a decide dacă este sau nu este necesar să adopte şi să confere o
marcă produselor sale;
- a stabili dacă marca potrivită este cea a fabricantului sau cea a
distribuitorului;
- a decide dacă va folosi o marcă individuală, una singură pentru toate
produsele sale, sau va folosi o marcă multiplă, caz în care produse
diferite sau loturi de calităţi diferite din acelaşi produs se vor
oferi sub umbrelele unor mărci diferite.
Mixul de produs, denumit şi sortiment de produse, este ansamblul
articolelor şi al liniilor de produse pe care un comerciant le oferă
spre vânzare cumpărătorilor.
Mixul de produs al unei firme se caracterizează printr-o anumită
lărgime, lungime, profunzime şi omogenitate.
Lărgimea mixului de produs este dată de numărul de linii de produs ce
îl compun.
Profunzimea mixului de produs este dată de numărul de linii de
produse distincte pe care le conţine o linie de produse.
Lungimea mixului de produs se obţine însumând efectivele tuturor
liniilor de fabricaţie.
Omogenitatea mixului se referă la gradul de asociere a diferitelor
linii de produse în consumul final, în procesul de producţie, în
procesul de distribuţie.
Toate aceste patru dimensiuni ale mixului de produs sunt importante
pentru definirea strategiei de produs a unei firme.
Proiectarea politicii de produs se realizeaza prin proiectarea
productiei medii de produse.
ANEXA 12-Prognozarea productiei medii
Din
analiza tabelului se observa ca productiile medii ale
produselor din carne vor avea o evolutie ascendenta in anii prognozati.
ANEXA 13-Elasticitatea cererii
Din analiza tabelului se observa ca populatia orasului pe cei trei ani
prognozati va avea o evolutie descrescatoare iar consumul de carne de
pasare pe cap de locuitor va avea o evolutie oscilanta,el crescand in
anul 2007 fata de 2006 ca mai apoi sa scada in anul 2008 ajungand la
13,2%. Si cererea de carne de pasare are o evolutie oscilanta, crescand
in anul 2007 ca mai apoi sa creasca in anul 2008. Cea mai mare
cantitate de produse de carne se realizeaza in orasul Bacau si o
cantitate mai mica in localitatile invecinate.
3.3
POLITICA DE PREŢURI
Preţul este singura variabilă a
marketingului mix care aduce
venit. În acest sens, preţul este deosebit de important din punct de
vedere al întreprinzătorului.
Preţul produce efecte mult mai imediate decât celelalte variabile ale
marketingului mix. Determinarea preţului trebuie să fie coerentă cu
celelalte variabile ale marketingului mix.
Obiectivele legate de preţ
Acestea pot fi grupate în trei categorii a căror greutate relativă
variază după caz. Acestea corespund obiectivelor legate de volumul
vânzărilor, de rentabilitatea, de gama de produse.
Obiectivele legate de volumul vânzărilor
Cantităţile vândute sunt adesea o funcţie inversă a preţului practicat.
Pentru acest fapt, preţul utilizat influenţează volumul produselor
vândute.
Obiectivul rentabilităţii
Rentabilitatea şi preţul propus sunt legate prin relaţia:
R = P x Q – C x Q
unde: R – rentabilitatea;
P – preţul;
C – costul unitar;
Q – cantitatea
vândută.
Atunci când putem estima cantitatea de produse susceptibilă a fi
vândută într-un an, este uşor a fixa un preţ care ţine cont de un
obiectiv de rentabilitate.
Este posibil de calculat preţul cu următoarea formulă:
P = V + F / Q + r I / Q
unde: V – cost variabil mediu;
F – totalul costurilor
fixe;
Q – cantitatea susceptibilă
a fi vândută;
I – investiţia;
r – rata rentabilităţii
investiţiei dorite.
Obiectivele gamei de produse
Preţul unui produs poate avea consecinţe asupra vânzărilor produsului,
dar poate avea consecinţe şi asupra altor produse ale gamei.
Astfel, fixarea preţului poate avea ca obiectiv optimizarea vânzărilor
produselor unei întregi game. În ceea ce priveşte politica dusă de
firmă, se are în vedere sensibilitatea pieţei faţă de preţ. Clientela
firmei sau cererea poate fi o frână în calea creşterii sau diminuării
preţului.
Prin departamentul de marketing, firma urmăreşte de asemenea fenomenele
care au o influenţă asupra elasticităţii cererii. Acestea sunt:
1. Existenţa unei zone de preţ de referinţă;
2. Atracţia anumitor preţuri pentru consumatori (preţ psihologic).
3. Inegalitatea sensibilităţii consumatorilor la preţ.
4. Utilizarea preţului ca indicator de calitate.
Este deja cunoscut faptul că
fiecare consumator asociază
fiecărui produs o zonă de preţuri acceptabile, fruct al experienţei şi
informaţiilor culese din mediul ambiant.
Sub un prag minim, consumatorii resping produsul căci asociază aceasta
unei slabe calităţi a produsului. Peste un prag maxim, ei nu vor
cumpăra produsul pentru că îl vor găsi prea scump.
Astfel de situaţii au fost identificate în cadrul firmei, datorită
faptului că unele produse achiziţionate cu preţuri foarte mici şi puse
în vânzare cu preţuri mici au avut tendinţa de a fi considerate produse
slabe din punct de vedere calitativ.
Majoritatea consumatorilor urmăresc calitatea şi nu preţul produselor,
care poate fi puţin mai ridicat. Studiile efectuate în domeniu au
arătat că există o relaţie pozitivă între preţ şi calitatea unui produs.
Aceste studii au putut pune în evidenţă faptul că preţul joacă un rol
mai important când este singura informaţie disponibilă, decât dacă ar
fi asociat altor informaţii asupra produsului (marcă, numele
magazinului, etc.).
Firma îşi fixează preţurile în funcţie de costurile produselor.
Costurile, în general, constituie baza determinării preţurilor. O
întreprindere care va vinde în continuă pierdere, sub costuri, va
deveni falimentară.
Toate organizaţiile constituite pe criterii de profitabilitate, precum
şi multe din cele bugetare sau non-profit, stabilesc preţuri pentru
produsele sau serviciile pe care le oferă. Chiar dacă se ascund sub un
nume diferit, în esenţă, prin funcţiile îndeplinite, multe alte
concepte sunt tot preţuri: chiria este preţul ocupării temporare a unui
spaţiu, dobânda este preţul banilor împrumutaţi, salariul este preţul
muncii, amenda este preţul încălcării legii, cauţiunea este preţul
libertăţii temporare, cotizaţia este preţul apartenenţei la o
organizaţie, mita este preţul „bunăvoinţei”, tariful este preţul unui
serviciu, impozitul pe venituri este preţul dreptului de a câştiga
bani, comisionul este preţul unei intermedieri, iar onorariul este
preţul unei consultaţii.
În mod tradiţional, preţurile erau stabilite de cumpărători şi
vânzători, prin negociere. Astfel, la deschiderea tratativelor,
vânzătorii cereau un preţ mai mare decât se aşteptau să primească,
cumpărătorii ofereau un preţ mai mic decât se ofereau să plătească,
după care, prin târguială, se ajungea la un preţ acceptabil pentru
ambele părţi.
Stabilirea unor preţuri unice, ne-negociate pentru toţi cumpărătorii,
care astăzi ni se pare ceva foarte firesc, este o practică relativ
recentă, care a fost introdusă o dată cu iniţierea operaţiunilor
comerciale cu amănuntul pe scară largă.
Mai întâi, în ceea ce priveşte importanţa şi rolul jucat între
celelalte elemente ale mixului de marketing, se detaşează argumentul că
preţul este singurul care aduce venituri, toate celelalte generează
costuri.
În al doilea rând, preţul a fost timp îndelungat criteriul principal de
alegere între oferte diferite. Cu toate că în prezent au căpătat
importanţă şi alte elemente în luarea unor astfel de decizii, preţul
rămâne esenţial şi pe această cale, determină mărimea cotei de piaţă şi
a profitabilităţii.
Mai mult, preţul este şi cea mai flexibilă componentă a mixului de
marketing.
Facilităţile oferite de Agricola Internaţional în materie de preţ
sunt:discount de până la 3% la plata cu numerar; plata la 7 zile cu
discount de 3%; plata la 7 zile de la livrare cu CEC antedatat.
Preturile unitare prognozate sunt crescatoare din anul2006 in anul 2007
precum si in anul 2008.
La fel ca la preturi ,si costurile sunt prognozate in asa fel in cat sa
creasca de la un an la altul.
ANEXA 14 -Prognozarea preturilor unitare
ANEXA 15 -Prognozarea costurilor unitare
ANEXA 16 -Prognozarea profiturilor unitare
3.4 POLITICA DE PROMOVARE – COMUNICARE
Comunicarea în marketing
este ansamblul semnelor emise de firmă
în direcţia clientelei sale, a potenţialilor cumpărători, a
partenerilor firmei, a liderilor de opinie, a concurenţilor, a
organismelor şi agenţilor economici, a personalului său în scopul
îmbunătăţirii relaţiilor comerciale ale întreprinderii.
Legăturile cu consumatorii, cu mass-media, cu partenerii de afaceri, cu
alte instituţii guvernamentale sau neguvernamentale sunt elemente ce
caracterizează rolul şi scopul relaţiilor publice. Relaţiile publice
reprezintă elementul pe baza căruia o firmă şi publicul său se
adaptează continuu la nevoile celeilalte părţi.
Elementele relaţiilor cu publicul ce influenţează imaginea externă a
firmei sunt:
1. Sfaturile: consumatorii sunt îndrumaţi prin pliante distribuite
gratuit asupra produselor.
2. Relaţiile cu mass-media: urmăresc asigurarea legăturii cu mijloacele
de comunicaţie în vederea realizării reclamei şi publicităţii. Astfel,
Agricola Internaţional a avut contact cu postul de radio Radio Alfa şi
ziarul Monitorul din Bacău.
3. Publicitatea: răspândirea planificată şi gratuită a unor mesaje prin
intermediul unor mijloace de comunicare, urmărind un interes al
organizaţiei.
4. Relaţiile angajat-conducere: venirea în întâmpinarea grijilor,
informarea şi motivarea angajaţilor, membrilor unei organizaţii şi a
familiilor lor.
5. Afaceri publice: Implicarea efectivă în politica publică şi
adaptarea firmei la nevoile publicului.
6. Afacerile guvernamentale.
7. Evenimentele speciale şi participarea publică.
8. Relaţiile interculturale.
9. Comunicaţiile de marketing: combinarea acţiunilor utilizate pentru
sporirea vânzărilor unui produs, incluzând reclama, publicitatea,
promovarea, evenimentele speciale.
MARKETINGUL DIRECT:
Marketingul direct realizează o comunicare între firmă şi clienţi,
comunicare ce se reflectă într-un mod personal, spre deosebire de
comunicarea realizată prin intermediul publicităţii interpersonale.
Elementele marketingului direct pe care S.C.AGRICOLA INTERNAŢIONAL S.A.
le practică sunt:
- catalogul, modalitate prin care firma aduce la cunoştinţa clienţilor
informaţii asupra produselor şi serviciilor pe care firma respectivă le
realizează sau comercializează.
- pliantul, este utilizat mai ales cu ocazii speciale (târguri,
întâlniri cu consumatorii, clienţii, etc.);
În cadrul politicii de comunicare, S.C. AGRICOLA INTERNAŢIONAL S.A. a
participat la numeroase simpozioane, consfătuiri, expoziţii, mese
festive organizate cu diferite ocazii.
Un punct slab în materie de promovare este acela că Agricola nu a
dovedit constanţă, acţiunile de promovare fiind cel puţin sporadice,
fapt justificabil intr-o anumită măsură, având în vedere că o campanie
publicitară necesită un efort financiar considerabil (estimat la cca.
500 mii USD).
ANEXA 17-Bugetul promotional
Capitolul 4 Concluzii si propuneri
Din analiza societatii S.C. Agricola International S.A. rezulta
urmatoarele concluzii:
-productia oferita de firma este de calitate superioara ,cu o varietate
larga de sortimente din carne de pasare ,porc ,vita ,oaie.Aceste
produse sunt distribuite in toata tara prin canalele proprii de
distributie.
-preturile la fiecare grupa de produse sunt realizate in asa fel incat
sa fie mai atragatoare fata de preturile oferite de firmele concurente.
Vanzarea produselor se face direct prin magazinele proprii aflate in
proportie de 90% din orasele tarii si in mod indirect la diferiti
proprietari de magazine.
In urmatorii ani se vor avea in vedere urmatoarele:
1. CREŞTEREA REŢELEI DE MAGAZINE
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv avem următorul plan de acţiune:
- Contactarea tuturor celor care doresc să cedeze spaţii în diverse
puncte ale oraşelor ţintă prin intermediul mass-media.
- Contracte cu primăriile locale.
2. MODERNIZAREA SPAŢIILOR COMERCIALE
EXISTENTE
Implică de asemenea cheltuieli cu procurarea materialelor şi realizarea
spaţiilor într-o linie modernă.
Participarea la licitaţii cu societăţile de construcţie din judeţele în
care Agricola Bacău dispune de magazine.
3. CREŞTEREA VOLUMULUI VÂNZĂRILOR
Departamentul Marketing din cadrul S.C AGRICOLA INTERNAŢIONAL S.A. a
pus la punct un plan strategic de creare a unei cât mai bune imagini
publice :
Realizarea de fluturaşi cu anumite mesaje publicitare, de informare a
populaţiei.
Se vor face anunţuri în ziare şi la posturile de radio despre gama de
produse oferită.
Se vor educa vânzătorii propriilor magazine în spiritul „legii
vânzărilor”, precum şi a celorlalţi angajaţi care vin în contact direct
cu unii clienţi sau furnizori.
OBIECTIVE DE ATINS
1.Dezvoltarea în următorii
ani a unei reţele proprii de
ditribuţie, în completarea celei deja exitente, la nivel naţional
în
oraşele mari: Braşov, Cluj, Sibiu, Craiova, Timişoara, pentru ca
vânzările prin spaţiile proprii şi închiriate să ajungă la cca. 50-60%
din cifra de afaceri.
2. Modernizarea magazinelor existente.
3.Creşterea volumului vânzărilor
BIBLIOGRAFIE
1. Angelescu Coralia, Economie, Editura Economică, Bucureşti, 2000
2.Basanu Gh., Managementul aprovizionarii si desfacerii, Editura
Economica, Bucuresti, 2004
3. Food and agriculture organisation, 2002
4.Istudor N., David N., Asigurarea si gestionarea resurselor materiale
pentru agricultura si industria alimentara, Editura Tribuna Economica,
Bucuresti, 2000
5.Istudor N.,David N., Asigurarea si gestionarea resurselor
materiale
pentru agricultura si industria alimentara, caiet de lucrari
aplicative, Editura ASE , Bucuresti, 1997
6.Iosif Gh., Analiza economico-financiara a firmei in domeniul
agroalimentar, Editura Tribuna Economica, 2000
7. Manole V., Stoian Mirela, Marketing, Editura ASE, Bucureşti, 2004
8. Manole V., Stoian Mirela, Ion Raluca Andreea, Agromarketing, Editura
ASE, 2003
8.Tribuna Economică, colecţie 2000-2004
9.Voicu R., Dobre Iuliana, Organizarea si strategia dezvoltarii
unitatilor agricole , Editura ASE, 2003
10. Zahiu Letiţia, Năstase M., Economia întreprinderii, Editura
ASE, 2003
11. Zahiu Letiţia., Dachin A., “Impactul politicii de produs asupra
performanţelor agriculturii româneşti”, lucrare publicată în volumul
Aderarea României la UE-provocare pentru agricultură şi mediu, Editura
ASE, Bucureşti, 2004, pagina 54
| Cele mai ok referate! www.referateok.ro |