1
Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” – BRAŞOV
Proiect TURISM INTERNAŢIONAL
“Turismul rural, ecologic şi cultural
în comuna Moeciu”
~ 2002 ~
Turismul rural, ecologic şi cultural în comuna Moeciu
Atât în practica turistică internaţională, cât şi în literatura de
specialitate, se con-sta¬tă o îndreptare a populaţiei oraşelor spre
recreere către mediul rural. În acelaşi timp se re¬marcă faptul că
formele de turism organizate în mari centre aglomerate, cu programe
fixe, rigide, monotone, cu deplasări dintr-un mediu aglomerat în altul
(adeseori mai aglo-me¬¬rat şi mai trepidant) nu mai satisfac
aspiraţiile, motivaţiile, opţiunile turiştilor, ale unei în¬¬semnate
părţi din rândul populaţiei urbane, ca urmare căutarea mediului rural
pentru odih¬¬nă şi recreere este o tendinţă generală în practica
mondială a turismului şi în ultimii ani şi în România.
Treptat însă, turismul rural a început să fie privit ca o posibilitate
concretă de dez-vol¬tare a perimetrelor rurale. Aceasta s-a dovedit a
fi o şansă reală pentru zonele rurale defavorizate, dar şi pentru toate
regiunile rurale: valorificarea unui bogat potenţial natural şi
cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, îmbunătăţirea
nivelului de trai al populaţiei acestor perimetre, stabilizarea forţei
de muncă locală prin crearea de noi locuri de muncă în domeniul
serviciilor, construcţiilor, creşterea rapidă a echipamentelor de
cazare datorită cheltuielilor mici necesare dotării lor, accesul unor
categorii sociale defavorizate la aceste oferte de petrecere a
concediilor, etc.
1. Comuna Moeciu – prezentare generală
MOECIU
Comuna Moeciu este situată în centrul ţării, la extremitatea sudică a
judeţului Bra-şov, între masivele Piatra Craiului şi Bucegi, în
culoarul Rucăr-Bran. Aflată la o alti¬tu¬dine cuprinsă între 800 şi
1200 m, ocupă o suprafaţă de 103,4 km, cu o populaţie de 5.575
locuitori şi dispune de o suprafaţă împădurită de 5482 ha.
Această aşezare a fost ates¬tată documentar în anul 1405, în cadrul
acesteia existând ca monumente istorice de artă şi arhitectură:
Biserica ortodoxă-romană “Sf. Nicolaie” din sec. XVIII şi “Adormirea
Maicii Domnului”, din1818.
Comuna Moeciu face parte din unitatea geografică social-economică a
locali¬tă¬ţi¬lor brănene. Este situată la 30 km distanţă de reşedinţa
de judeţ – Braşov –, pe DN 73 şi are în com¬po¬nenţă şase sate care au
fuzionat în 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului,
Măgura şi Peştera. Accesul în Moeciu din Bucureşti pe drumul eu¬ropean
E60, dis¬tan¬ţa între localităţi fiind de 182 km. Accesul pe cale
ferată se face fo¬lo¬¬¬si¬nd re-ţea¬ua Bu¬cu¬reşti-Braşov (166 km) şi
Braşov-Zărneşti (cca. 30 km). Cât priveşte ac¬¬cesul cu au¬to¬bu¬zul,
acesta se face din Autogara II-Bartolomeu, plecările efectuându-se
zil¬¬nic, din 30 în 30 de minute, sâmbăta şi duminica din oră în oră,
deşi nu este foarte con¬for¬tabil şi circulă cu viteză relativ redusă.
Profilul de bază al comunei este unul agricol, în
special zootehnic, şi este dat de ocupaţiile pas¬¬torale ale
locuitorilor, de altfel vestiţi crescători ai ovinelor şi bovinelor).
De-a lungul timpului locu¬i¬to¬rii acestei aşezări şi-au câştigat un
bun renume cu produsele lactate fabricate din reţete stră¬vechi. Comuna
este slab industrializată, sectorul de stat fiind reprezentat în trecut
de trei so¬cie¬tă¬ţi ce activau în domeniul transportului de călători,
întreţinerii păşiunilor şi ex¬plo¬¬atării fondului forestier.
Clima din zona Moeciu este temperată de depresiune intramontană
caracterizată prin veri ră¬coroase şi ierni reci. Temperatura medie
anuală este de 5°C, iar în zonele ve¬cine se înregistrază valori
cuprinse între 4°C (Rucăr), 7°C (Braşov), 8°C (Câm¬pu¬lung). În lu¬¬na
iulie, care este cea mai călduroasă din an, temperatura ajunge la
25-27°C, iar în luna ianuarie temperatura variază între -10 şi -15°C.
Zona Moeciu es¬te bogată în pre¬¬cipitaţii, nu¬mărul mediu al zilelor
ploioase fiind de 120 zile/an. În sezonul rece, nu¬¬mărul mediu de zile
cu ninsoare este de 60 zile¬/¬a¬n, iar grosimea stratului de ză¬pa¬¬dă
este de 40-50 cm. Vân-turile pre¬do¬mi¬na¬n¬¬te în zonă au o viteză de
3-5 m/s.
Deschiderea depresiunii către capete condiţionează permanenta mişcare a
maselor de aer, inversiunile termice fiind prezente pe văile adânci ale
râurilor. Sunt prezente şi bri¬-zele de munte-vale. Din analiza
factorilor climatici reiese amplitudinea termică redusă, adă¬post de
vânturi puternice, umezeala relativ redusă, strat de zăpadă bogat şi
îndelungat, in¬solaţie ridicată cu valenţe turistice deosebite.
Reţeaua hidrografică este bogată, caracterizată în general de prezenţa
cursurilor de apă temporară. Întreg teritoriul se încadrează în bazinul
hidrografic al râului Turcu, aflu¬¬¬ent al râului Bârsa.
Fauna: pe crestele montane cu deosebire în Bucegi şi Piatra Craiului
turiştii pot ad¬¬¬mira capra neagră. Dintre mamiferele cu valoare
cinegetică amintim: ursul, lupul, vul-pea, mistreţul, veveriţa,
căpriorul, râsul, toate fiind ocrotite.
Avifauna este reprezentată de cocoşul de munte, acvila de munte,
ciocănitoarea, mier¬la, cinteza, piţigoiul. În apele de munte trăiesc
păstrăvi, scobari, clean şi boiştean.
Flora: altitudinea culoarului încadrează Moeciul în zona pădurilor de
fag, care la li¬¬mita inferioară se află în amestec cu gorunul iar la
partea superioară cu coniferele. Pă¬duri compacte de molid sau în
amestec cu fag, brad apar în masivul Leaota, Piatra Cra¬iu¬lui, Munţii
Bucegi îndeosebi în versanţii nordici. Ca urmare a populării
îndelungate, re¬gi¬u¬¬nea a fost puternic despădurită, pajiştile şi
fâneţele luând locul codrilor de altădată.
Dintre plantele medicinale care se găsesc în zonă sunt: sunătoarea,
muşeţelul, coa¬-da şoricelului. Pentru iubitorii de zmeură şi
mure, Moeciu este o destinaţie ideală. Nu lip-sesc nici livezile de
pomi fructiferi: meri, peri, vişini, cireşi.
Cadrul natural prezintă particularităţi deosebite, datorită îmbinării
armonioase a di¬¬¬¬fe¬ritelor forme de relief (munte înalt, platou,
forma vălurită de-a lungul râurilor şi vă¬I¬lor ce străbat terenul
modelat de o reţea hidrografică bogată), toate acestea creând un
va¬lo¬¬¬ros potenţial economic şi turistic, slab exploatat până în
prezent. Zona montană în care este amplasată comuna Moeciu, între cele
două parcuri naţionale Bucegi şi Piatra Cra¬iu¬lui, creează condiţii
favorabile organizării şi dezvoltării turismului rural. Ca puncte de
at¬rac¬¬ţie pentru turişti se enumeră obiectivele: Peştera Liliecilor,
Cheile Moeciului, Pră¬pas¬¬ti¬ile Măgurei, etc.
2. Bogăţia cultural-istorică a zonei Bran-Moeciu
Comuna Moeciu păstrează o instalaţie tradiţională pentru prelucrarea
lânei, o pi¬vă, un joagăr, o moară, acestea numărându-se printre
puţinele piese originale rămase în Ro¬¬-mânia. Satul Peştera reprezintă
un alt punct de atracţie prin existenţa “Peşterei cu li¬li¬eci”. Satul
Măgura atrage turiştii prin casa tradiţională Runceanu, construită în
totalitate din lemn, în vreme ce satul Şimon este o localitate
recunoscută prin portul popular, ţe¬să¬tu¬ri, împletituri din lână şi
arta cojocăritului.
- Vecinătatea Castelului Bran, precum şi toate
aceste valori culturale şi istorice re¬pre¬zintă atractive destinaţii
pentru turiştii ce vizitează zona Bran, iar aceasta nu a fost nici un
moment în istorie străină de practicile turismului rural, însă începând
cu anul 1994 ace¬astă formă de turism a fost aplicată într-o manieră
organizată prin sprijinul Aso-ciaţiei na¬ţionale de turism rural,
ecologic şi cultural - ANTREC, în zona Bran – Mo¬e¬ciu activând
prin¬cipala filială a asociaţiei coordonată de Mioara Stoian.
- Muzeul etnografic în aer liber din Bran este amenajat în parcul
din ve¬ci¬nă¬-ta¬tea Castelului Bran. În acest muzeu au fost adu¬se şi
re¬¬con¬sti¬¬tuite unele din cele mai ve-chi şi mai tipice construcţii
din zonă. Deschis pen¬tru public în 1961, mu¬¬zeul număra în 1981, 14
gospodării ţărăneşti şi instalaţii teh¬ni¬ce. Monumentele au fost
se¬¬lec¬ţio¬nate şi gru¬-pate pe baza cercetărilor din 1958-1960.
- Muzeul Vămii, supraveghea trecătoarea care face legătura între
Transilvania şi Mun¬tenia. Din 1377-1382 când a fost construit, până
astăzi, el a fost martorul unor eve¬ni-men¬te-reper pentru istoria
locurilor pentru care, prin poziţia şi rangul său, era pus să dea seama.
- Jos, în vale, la baza stâncii, odihneşte simbolic inima Reginei
Maria, semn al pre¬¬ţu¬irii de care Branul şi brănenii s-au bucurat în
anii de glorie ai monarhiei româneşti.
- Case memoriale din zona Bran
Sextil Puşcariu (1877-1948) – lingvist, filolog şi istoric literar,
membru al Aca¬de¬mi¬ei Ro¬mâne
Dr. Aurel Stoian (1866-1972) – Preşedintele Consiliului Naţional
Românesc din Bran, sem¬na¬tar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie
1918, medic, edil şi primar al lo¬ca¬-lităţii Bran.
Dr. Iosif Puşcariu (1889-1965) – Fondator al
Spitalului de Ochi din Braşov
Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) – om de ştiinţă şi
neurolog de re¬¬nume mon¬dial, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale.
Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971)
titan al istoriei me-di¬ci¬nei şi mem¬bru al unui număr de 23 de
societăţi şi academii de ştiinţe, legat de Bran prin ori¬¬gi¬ne şi
iubire.
Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) – decan al
Facultăţii de Istorie din Bu¬¬cu¬re¬ş¬ti, cercetător şi dascăl de
excepţie, fiu al Branului.
- Cheile Moeciului cu Cascadele Moeciului
- Biserica Adormirea Maicii Domnului construită în
1820 şi pictată în 1836
Principalele târguri şi sărbători din zona Bran
• 1 ianuarie – obiceiul sorcovitului
• martie, aprilie – obiceiuri legate de sărbătoarea
Învierii Domnului
• martie – urcarea oilor la munte
• 25 aprilie – măsurarea laptelui, alegerea celui mai
bun crescător de animale
• 24 iunie – Olimpiada de vară Şirnea
• 20 iulie – Santilie
• 25-26 iulie – Târgul de vară de la Moeciu
• 9 august – Sf. Pantelimon
• august – Nedeeia munţilor (Fundata)
• 25 octombrie – Focul lui Sumedru
• octombrie - răvăşitul oilor
• 8 noiembrie – târgul de Sf. Arhangheli Mihail şi
Gavril
• 24 decembrie – colindatul – Bună dimineaţa la Moş
Ajun
• 25 decembrie – Sărbătoarea Crăciunului
• 31 decembrie – revelion
3. Circulaţia turistică în cadrul unităţilor de cazare
Majoritatea locurilor de cazare din cadrul turismului rural practicat
în zona Moeciu, asemeni întregii zone a Branului, aparţin pensiunilor
încadrate agenţiei Bran-Imex. Aces¬tea reprezintă, de altfel, cea mai
reprezentativă formă de cazare pen¬tru turismul rural. De la
în¬fi¬in¬¬ţarea agenţiei, numărul turiştilor care au apelat la
ser¬viciile de cazare şi ma¬să oferite de pen¬si¬u¬¬nile acesteia a
crescut din ce în ce mai mult, o dată cu creşterea nu¬mărului
gospodăriilor ce fac par¬te din agenţie.
În tabelul III.1. prezentăm situaţia statistică a turiştilor cazaţi în
pensiunile Bran-Imex şi în fermele agroturistice, pentru a ilustra
creşterea sem¬ni¬fi¬ca¬tivă a nu¬mă¬rului lor, în paralel cu creşterea
nu¬mă¬rului pensiunilor ce colaborează cu agenţia Bran-Imex pentru
oferirea serviciilor de ca¬zare şi masă.
Tabel III.1. Numărul turiştilor în turismul rural - zona Bran-Moeciu
(1998-2000)
An
Tip echipament
Turişti cazaţi
Români
Străini Total turişti
1998 Pensiuni turistice
2987 1316 4303
1999 Pensiuni turistice
3031 1548 4579
2000 Pensiuni turistice
Ferme agroturistice 3214
1624874 171 4838
1045
Sursa: Bran-Imex (2001)
În anul 1998 au fost cazaţi în pensiunile turistice din zona
Bran-Moeciu un total de 4303 turişti din care 2987 români şi 1316
străini Media sejurului a fost de 2 zile în tri-mes¬trele I, II şi IV
şi de 6 zile în trimestrul III, această medie rămânând va¬la¬bilă şi
pentru anii următori (1999, 2000).
În anul 1999, ca urmare a creşterii numărului de locuri în pensiunile
turistice, a cres¬¬cut şi numărul de turişti, acesta ajungând la 4579
(3031 români şi 1548 străini), cu 6,41% mai mare decât în anul
pre¬cedent.
În anul 2000 se observă modificări în totalul turiştilor cazaţi în
pensiuni – 3214 ro¬-mâ¬ni şi 1624 străini, ambele categorii cunoscând
creşteri, iar în cadrul fermelor ag¬r¬o¬¬tu¬ris¬-tice au fost cazaţi în
total 1045 turişti (874 turişti români şi 171 turişti străini).
După 1998, fluxul de turişti a început să crească şi să nu mai fie
concentrat doar în trimestrul III, ci şi în trimestrele I şi IV când
satele din zona Bran-Moeciu sunt soli¬ci¬ta¬te pentru diversele
manifestări tradiţionale.
Tabel III.2. Ponderea în timp a numărului de turişti cazaţi în
pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu (1998-2000)
An Români
% Straini
% Total
turişti %
1998 2987
- 1316
- 4303 -
1999 3031 + 1,47
(‘99/’98) 1548 + 17,63
(‘99/’98) 4579 + 6,41
2000 3214 + 6,03
(‘00/’99) 1624 + 4,9
(‘00/’99) 4838 + 5,65
Sursa: Bran-Imex (2001)
Numărul turiştilor români şi străini cazaţi în pensiunile turistice, ca
urmare a creş¬te-rii numărului unităţilor de cazare, a cunoscut o
creştere continuă în perioada 1998-2000. Astfel, ponderea în 1999 a
numărului de turişti cazaţi în pensiuni turistice (faţă de 1998) a
crescut cu 6,41% (creşterea mai mare a cunoscut-o numărul turiştilor
străini ca¬za¬ţi), iar în 2000 creşterea a fost de 5,65%, numărul
turiştilor străini cazaţi în pensiuni fi¬in¬d în creş¬te-re, dar nu
atât de semnificativă ca în anul precedent. În 2000 o creştere
sem¬¬nificativă a cu¬noscut numărul turiştilor români cazaţi în
pensiunile din zona Bran-Mo¬eciu – 6,03%.
Tabel III.3. Evoluţia numărului pensiunilor din zona Bran-Moeciu în
perioada 1998-2000
Localitatea 1998
1999 %
‘99/’98
2000 % ‘00/’99
Moeciu-Cheia 4 6
+ 50 11 + 83,3
Moeciu de Jos 21 34
+ 61,9 41 + 20,6
Predeluţ 2 6 +
200 14 + 133,3
Moeciu 4 6 +
50 24 + 300
Bran Poarta 1 4 +
300 9 + 125
Bran 24 23 -
4,16 41 + 78,3
Sohodol - 3 +
300 13 + 333,3
Şimon 5 12 +
140 19 + 58,3
Poarta 4 6 +
50 17 + 183,3
Şirnea 3 2 -
33,3 12 + 500
Peştera 1 1
0 3 + 200
TOTAL 69 103
+49,27 204 + 98,06
Sursa: Bran-Imex (2001)
Tabel III.4. Evoluţia numărului locurilor de cazare din zona
Bran-Moeciu (1998-2000)
Localitatea 1998 1999
% ‘99/’98 2000 % ‘00/’99
Moeciu-Cheia 16 79
+ 393,75 124 + 56,96
Moeciu de Jos 167 263
+ 57,49 299 + 13,69
Predeluţ 8 33 +
312,5 65 + 96,97
Moeciu 9 39 +
333,3 96 + 146,15
Bran Poarta 6 35
+ 483,3 79 + 125,71
Bran 112 166 +
48,21 267 + 60,84
Sohodol 6 29 +
383,33 42 + 44,83
Şimon 28 110 +
292,85 192 + 74,54
Poarta 16 35 +
118,75 63 + 80
Şirnea 11 9 -
18,18 39 + 333,3
Peştera 3 8
+166,66 20 + 150
TOTAL 376 806
+114,36 1286 + 62,67
Sursa: Bran-Imex (2001)
Numărul de pensiuni şi implicit de locuri de cazare a crescut în
fiecare an (cea mai mare creştere a fost înregistrată în 2000 în Şirnea
unde numărul pen¬siu¬ni¬lor a cres¬cut cu 500% faţă de 1999, an în
care, faţă de anul precedent, acest număr scă¬zuse cu 33,3%), aceasta
datorită încurajării dezvoltării acestei forme de turism prin acordarea
de facilităţi pentru persoanele care investesc în turismul rural.
Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare:
Nr. înnoptări turist
Indicatorul ofertei = ----------------------------
Nr. locuri disponibile
Tabelul III.5. Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare (nr.
locuri):
1998
1999
2000
Nr. înnoptări turist
13.727
22.893
24.190
Nr. locuri cazare
376
806
1286
Indicatorul ofertei
36,5
28,4
18,8
Calculul duratei medii a sejurului:
Nr. înnoptări turist
Durata medie a sejurului =
---------------------------- zile
Nr. total al
turiştilor
Tabel III.6. Durata medie a sejurului (zile):
1998
1999
2000
Număr înnoptări turist
13.727
22.893
24.190
Nr. total turişti
4303
4579
4838
Dms [zile]
3,19
4,99
5
Calculul indicatorului intensităţii turistice:
a. în raport de populaţie:
Nr. turişti
dp = ---------------------- loc
populaţia totală
b. în raport de suprafaţă
Nr. turişti
dt =
----------------------
km2
suprafaţa totală
Tabel III.7. Calculul indicatorului densităţii turistice în raport cu
populaţia şi cu su¬prafaţa comunei Moeciului:
1998
1999
2000
Nr. total turişti
4303
4579
4838
Populaţia Moeciului
5575
5652
5714
Supraf. Moeciului
103,4
103,4
103,4
dp [loc]
0,7718
0,8102
0,8467
dt [km2]
41,615
44,284
46,786
Tabel III.8. Structura populaţiei – comuna Moeciu (1998)
Specificaţia Comuna MOECIU Judeţul
Braşov
Populaţia totală 5575 643.201
Populaţia activă 2444 298.210
Populaţia ocupată 1737 280564
Nr. şomeri în evidenţă 286 17646
Rata şomaj (pop. activă) 11,7% 5,9%
Sursa: prelucrare date statistice Primăria Bran (1998)
La nivelul anului 1998, totalul populaţiei comunei Moeciu era de 5575
locuitori, cu o densitate de 54 locuitori/km2. Pe categorii de vârstă
între 16-30 ani erau 1201 lo¬cui¬to¬ri şi între 30-62 ani, 1243
locuitori. Populaţia activă însuma 2444 locuitori; an¬ga¬jaţi în
in¬dustrie în oraşele învecinate 1281 locuitori, iar lucrători
individuali în agricultură erau 409 locuitori. Populaţia ocupată număra
1737 locuitori, iar numărul şomerilor în evidenţă era de 286.
Din datele oferite de tabelul III.8. se pot desprinde următoarele
concluzii: po¬pu¬la-ţia activă reprezenta 43% din populaţia totală;
raportul dintre populaţia angajată în in¬dus-trie la nivelul comunei şi
populaţia totală era de 21%, rata şomajului este de 11,5% însă cu
perspective de a ajunge la 25% din cauza restructurării
in¬dus¬tri¬ei; categoriile expuse şomajului sunt tinerii, populaţia în
vârstă până la 30 de ani, în special femeile.
Începând cu 1997, ANTREC a editat anual un catalog ce include oferta
tu¬ris¬tică ru¬¬rală la nivelul în¬tregii ţări. Broşura cuprinde oferta
turistică din cele cinci zone ale ţării (Mol¬¬dova şi Bu¬co¬vi¬na,
Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, Maramureş, Crişana şi Banat,
Tran¬¬silvania). Fie¬care echi¬pament turistic este prezentat cu
ajutorul unor pic¬tograme ce in-clude:
• număr persoane ce pot fi cazate
• suprafaţa
• număr camere cu 1,2,3 paturi
• număr de băi
• număr de duşuri
• telefon
• încălzire
• mic dejun
• toaletă
• televizor
• maşină de spălat
• acceptare animale
• curte
• limba străină vorbită de gazdă (F; G; E; R;I;S)
• distanţa la cel mai apropiat oraş din zonă
O
centralizare a tuturor datelor privind gospodăriile clasificate din
satul turistic Bran, evi¬den¬ţiază următoarele: suprafaţa minimă de
cazare a unei gospodării este de 23 m2 cu po¬sibilitatea de a caza 4
persoane, iar suprafaţa maximă de 162 m2 putând caza 16 per¬soa-ne.
Gospodăriile au în general camere cu 2 paturi şi cu baie. Pentru
sezonul rece, ma-joritatea gospodăriilor sunt prevăzute cu încălzire.
Aproape toate echipamentele au în dotare maşini de spălat, oferă mic
dejun şi au curte. Proprietarii vorbesc limbi străine de circulaţie
internaţională: franceza, germana şi engleza, dar şi italiana sau
spa¬ni¬ola.
Din
punctul de vedere al tarifelor practicate în zona Bran, societatea
Bran-Imex, care este singura specializată în turismul rural din acest
perimetru, avea următoarea ofertă la ni¬ve¬lul anului 1998:
Tabel III.9. Ofertă de preţuri în turismul rural – zona Moeciu 1998 (
tarif/pers.)
Reduceri (grup
min.15 pers, min. 2 nopţi)
sau cameră
min. 1 lună
Cazare
Single 7 USD 9 USD
10 USD 6 USD 8
USD 9 USD
Dublă 9 USD 11 USD
12 USD 8 USD 10
USD 11 USD
Triplă 11 USD 13 USD
15 USD 9 USD 11
USD 13 USD
Masa Pensiune completă:
10 USD Mic dejun
Dejun
Cina 2 USD
4 USD
4 USD Pensiune completă:
9 USD Mic dejun
Dejun
Cina 1,8 USD
3,6 USD
3,6 USD
Sursa: Oferta ANTREC,
Bran-Imex (1998)
1
Faţă de alte zone (exemplu litoral sau Bucovina), în Moeciu nu sunt
prac¬ti¬ca¬te di-fe¬¬ren¬¬ţieri de tarife pentru turiştii străini şi
români, acest lucru fiind în concordanţă cu re¬co¬-ma¬¬n¬dă¬ri¬le
Ministerului Turismului, de practicare a unor tarife nediferenţiate.
Tabel III.10. Numărul turiştilor în turismul rural - zona Bran-Moeciu
(1998-2000)
An Tip echipament
Români % Străini
% Total turişti %
1998 Pensiuni turistice
Han turistic Bran 2987
3002 69,42
80,94 1316
707 30,58
19,06 4303
3709 100
100
1999 Pensiuni turistice
Han turistic Bran 3031
2775 66,19
87,07 1548
412 33,80
12,92 4579
3187 100
100
2000 Pensiuni turistice
Ferme agroturistice
Motel Bran 3214
874
2163 66,43
83,64
86,83 1624
171
328 33,57
16,36
13,17 4838
1045
2491 100
100
100
Sursa: Bran-Imex (2001)
În anul 1998 au fost cazaţi în pensiunile turistice din zona
Bran-Moeciu un total de 4303 turişti din care 2987 români şi 1316
străini, iar în Hanul turistic Bran au fost ca¬za¬-ţi un total de 3709
turişti, din care 3002 români, iar 707 străini, aceştia din urmă fiind
cu 46,27% mai puţini decât în pensiunile turistice atestate ANTREC.
Media sejurului a fo¬st de 2 zile în trimestrele I, II şi IV şi de 6
zile în trimestrul III, această medie rămânând va¬-la¬bilă şi pentru
anii următori (1999, 2000).
În anul 1999, ca urmare a creşterii numărului de locuri în pensiunile
turistice, a cres¬cut şi numărul de turişti, acesta ajungând la 4579
(3031 români şi 1548 străini), cu 6,41% mai mare decât în anul
pre¬cedent. Numărul turiştilor cazaţi în Hanul turistic Bran a cunoscut
o scădere cu 14,07% faţă de anul precedent, o creştere mai mare
con¬sta¬tân¬¬du-se în cazul turiştilor străini, care au fost cu 41,73%
mai mulţi decât în anul pre¬ce¬de¬nt, în comparaţie cu numărul
turiştilor români care au fost doar cu 7,56% mai puţini în 1999
comparativ cu 1998.
În anul 2000 se observă modificări în totalul turiştilor cazaţi în
pensiuni – 3214 ro-mâ¬ni şi 1624 străini, ambele categorii cunoscând
creşteri, iar în cadrul fermelor ag¬r¬o¬¬tu¬ris-tice au fost cazaţi în
total 1045 turişti (874 turişti români şi 171 turişti străini).
După 1998, fluxul de turişti a început să crească şi să nu mai fie
concentrat doar în trimestrul III, ci şi în trimestrele I şi IV când
satele din zona Bran-Moeciu sunt soli¬ci¬ta¬te pentru diversele
manifestări tradiţionale.
4. Propuneri cu privire la amenajarea turistică a zonei
În România, turismul rural s-a practicat de mulţi ani, dar nu a existat
o legislaţie adec¬vată care să permită diferenţierea pensiunilor după
criterii de clasificare specifice în cla¬se de confort, fapt ce s-a
realizat ulterior (a se vedea anexa 1) şi nu erau agenţii
spe¬cia-li¬zate în cazarea la ferme ţărăneşti. Mergând la Bran, am
întâlnit turişti care veneau pen¬tru prima dată şi erau impresionaţi de
buna organizare a localităţii din punct de vedere tu¬ris-tic. Cel mai
clar poţi afla neajunsurile sau lucrurile bune din Bran-Moeciu, de la
turiştii care se opresc în Bran cu ocazia petrecerii vacanţelor sau de
la cei care doar tranzitează zona; sunt mulţi cei care vin aici special
pentru a vizita Castelul Bran.
Pentru îmbunătăţirea imaginii staţiunii, precum şi pentru înlesnirea
accesului, mai ales în zona muzeului, unii turişti au sugerat
construirea unei parcări şi a unei şosele la¬te¬ra-le, ce ar
diminua
traficul în localitate. De asemenea, a fost considerată o necesitate
strin-gentă amenajarea unei pieţe agroalimentare pentru asigurarea unei
mai bune apro¬vi¬zio¬nări, cu atât mai mult cu cât, o parte a
turiştilor nu au asigurată masa în unităţile de cazare. Crearea unei
pieţe ar oferi turiştilor posibilitatea să cumpere renumitele
brânzeturi de Bran.
O diversificare a paletei de servicii a firmelor de turism din
localitate ar avea un efe-ct benefic pentru dezvoltarea turismului.
Vecinătatea munţilor nu poate constitui decât un factor extrem de
favorabil pentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii,
nu-meroşi turişti neîncumetându-se să pornească singuri pe cărări de
munte, necunoscând zo-na.
Se constată nevoia orientării ghizilor şi către un alt segment de
vârstă al vi¬zi¬ta¬torilor Castelului Bran, asupra copiilor.
Zona Branului este o zonă turistică care se bucură de un cadru natural
foarte pi¬to-resc şi sănătos, de o bogăţie cultural-istorică
inestimabilă şi de o bază materială de cazare şi alimentaţie bine pusă
la punct. Ceea ce nu este încă bine pus la punct la Bran este
mo¬da-litatea de petrecere a timpului liber al turiştilor într-un mod
care să îi facă pe aceştia să cheltuiască mai mult. Pentru aceasta
propunem:
- amenajarea unui parc de distracţii cu dimensiuni
medii în apropierea Castelului;
- organizarea în incinta Castelului Bran unor
întâlniri pe înserat
cu Contele Dra¬cu-la (legenda care a adus atât de mulţi turişti la
Bran, mai ales străini);
- amenajarea unui centru de echitaţie, turiştii
urmând să înveţe să
călărească şi to-todată având posibilitatea realizării unor plimbări
călare în împrejurări;
- prezenţa abundentă a zăpezii face posibilă
amenajarea unei pârtii de schi;
- valorificarea Cetăţii Râşnovului aflată la 14 km de
Bran;
- asigurarea serviciului de ghid în zonă;
- dezvoltarea căilor de acces (mijloace de transport
care să asigure
un nivel calitativ mai ridicat al serviciului de transport);
Branul va continua să atragă turiştii atâta timp cât va şti să le ofere
noi atracţii. Priceperea şi talentul conducătorilor din turism se vor
demonstra prin determinarea turiştilor care au fost deja în Bran să
revină, nu prin faptul că vin turişti pentru prima dată, căci aceştia
din urmă sunt atraşi în special de renumele castelului sau de
calităţile naturale ale zonei.
Anexa 1
ORDONANŢA GUVERNULUI ROMÂNIEI nr. 62/24 august 1994
privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de
turism rural din zona montană, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre
Publicată în Monitorul Oficial nr. 245 din 30 august 1994
În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia
României şi ale art. 1 lit c). din Legea 72/1994 privind abilitarea
Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României emite următoarea ordonanţă:
Art. 1. - Pentru dezvoltarea turismului şi promovarea iniţiativei
private, statul ro-mân sprijină persoanele fizice şi asociaţiile
familiale, autorizate potrivit legii, care asi¬gu¬ră servicii
turistice în pensiuni sau ferme agroturistice situate în mediul rural
din zona mon-tană de peste 500 m altitudine, din Delta Dunării şi
litoralul Mării Negre.
Art. 2. – Persoanele fizice şi asociaţiile familiale, autorizate
potrivit legii, care des¬-făşoară activităţi de turism în structuri de
primire de tipul pensiunilor turistice sau al fer¬-melor agroturistice
delimitate la art. 1, beneficiază de facilităţile acordate
în¬tre¬prin¬de¬ri¬lor mici şi mijlocii, chiar dacă nu îndeplinesc
condiţiile de număr de angajaţi şi venit an¬u¬al, precum şi de
următoarele înlesniri:
a). consiliile locale pot pune la dispoziţie din terenurile
disponibile, în formele şi în condiţiile pre¬văzute de lege,
suprafeţele de teren necesare construirii, dezvoltării şi ex¬plo-atării
de pensiuni şi fer¬me agroturistice;
b). acordarea de priorităţi la instalarea de linii pentru
telecomunicaţii (telefon, telex, fax);
c). asistenţă tehnică de specialitate sub toate formele din partea
Ministerului Turismului şi a aso¬ciaţiilor profesionale;
d). cuprinderea ofertei turistice a pensiunilor şi fermelor
agroturistice în materiale de promo¬va¬re turistică, editate de
Ministerul Turismului;
e). prezentarea ofertei pensiunilor şi fermelor agroturistice în
acţiunile de pro¬mo¬va-re între¬prin¬se de birourile de informare
turistică din străinătate ale Ministerului Tu¬ris¬mu¬lui;
f). includerea în programele instituţiilor de învăţământ cu profil de
turism sau agr-icol a pro¬ble¬me¬lor specifice pensiunilor şi fermelor
agroturistice;
g). scutirea de plată a impozitului pe venit pe o perioadă de 3 ani a
pensiunilor şi fermelor agro¬turistice care au ca obiect de activitate,
înscris în autorizaţia de funcţionare, servicii turistice.
Art. 3. – Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru
găzduire şi servire a me¬sei, cu capacitate cuprinsă între 3 şi 20 de
camere, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri
independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea
turiştilor şi ser-vicii de pregătire şi servire a mesei. Ferma
agroturistică este o structură de primire pentru găzduire şi servirea
mesei, cu capacitate cuprinsă între 3 şi 20 camere, funcţionând în
cadrul gospodăriilor ţărăneşti care asigură alimentaţia turiştilor cu
produse proaspete din surse proprii şi locale.
Autorizarea pentru constituirea de pensiuni turistice şi ferme
agroturistice se face prin consiliile locale, în condiţiile
reglementărilor privind organizarea şi defăşurarea unor ac¬tivităţi
economice pe baza liberei iniţiative.
Art. 4. – Activitatea de turism din cadrul pensiunilor şi fermelor
agroturistice cu-prin¬de servicii de cazare, de masă, de agrement
precum şi alte servicii asigurate turiştilor pe perioada sejurului;
Art. 5. – În scopul protecţiei turiştilor, activitatea pensiunilor şi
fermelor agro¬tu¬ris¬-tice se va desfăşura cu respectarea actelor
normative ce reglementează turismul în Ro¬mâ-nia. În funcţie de nivelul
de dotare şi de calitatea serviciilor oferite, pensiunile şi fer¬me¬le
agroturistice se atestă şi se clasifică de Ministerul Turismului
conform normelor ela¬bo¬rate de acesta.
Clasificarea pe categorii de încadrare a pensiunilor şi fermelor
agroturistice se face în termen de 60 de zile de la data cererii
persoanelor fizice şi asociaţiilor familiale.
Art. 6. - Nerespectarea obiectului de activitate şi a
criteriilor
care au stat la baza cla¬sificării pensiunilor şi fermelor
agroturistice constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de
la 250.000 la 500.000 lei.
Art. 7. – Contravenţiei prevăzute la art. 6 din prezenta ordonanţă îi
sunt aplicabile pre¬vederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi
sancţionarea contravenţiilor, cu exc¬e¬p¬ţi¬a¬ art. 25 şi 26 din lege,
completată şi modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 12/1994.
Art. 8. – Contravenţiile se constată şi amenzile se aplică de către
organele Gărzii financiare şi de către organele de specialitate din
Ministerul Turismului cu atribuţii speciale în acest domeniu.
Legea nr. 145 din 31 decembrie 1994
Pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 62 din 24 august 1994
privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de
turism rural din zona montană, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre
Publicată în Monitorul Oficial nr. 374 din 31 decembrie 1994
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic – Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 62 din 24 august 1994
privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de
turism rural din zona montană, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 30
august 1994, emisă în temeiul art. 1 lit c). din Legea nr. 72/1994
privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanţe, cu următoarele
modificări:
1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
“Art. 1 – Pentru dezvoltarea turismului şi promovarea iniţiativei
private, statul român sprijină persoanele fizice şi asociaţiile
familiale, autorizate potrivit legii, care asigură servicii turistice
în pensiuni sau ferme agroturistice situate în mediul rural din zona
montană, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre”.
2. Articolul 2 litera g). va avea următorul cuprins:
“g). scutirea de plată a impozitului pe venit pe o perioadă de 10 ani a
pensiunilor şi fermelor agro¬turistice care au ca obiect de activitate,
înscris în autorizaţia de funcţionare, servicii turistice”.
3. Aticolul 3 va avea următorul cuprins:
“Art. 3 - Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru
găzduire şi servire a me¬¬sei, cu ca¬pa¬citate cuprinsă între 3 şi 20
de camere, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri
in¬de¬pen¬dente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea
turiştilor şi ser-vicii de pregătire şi ser¬vi¬re a mesei. Ferma
agroturistică este o structură de primire pen¬tru găzduire şi servirea
mesei, cu ca¬¬pacitate de până la 20 camere, funcţionând în ca¬drul
gospodăriilor ţărăneşti care asigură ali¬men¬ta¬ţia turiştilor cu
produse proaspete din sur¬se proprii şi locale.
Autorizarea pentru constituirea de pensiuni turistice şi ferme
agroturistice se face de către con¬siliile locale, în condiţiile
reglementărilor privind organizarea şi defăşurarea un¬or activităţi
eco¬no¬mi¬ce pe baza liberei iniţiative”.
Anexa 2
FEDERAŢIA ROMÂNĂ PENTRU DEZVOLTARE MONTANĂ
CRITERII
privind încadrarea gospodăriilor din zona montană în clasa de confort
agroturistic montan
1. Clasa de confort agroturistic montan – spaţii de
cazare:
Clasa I: - cameră cu 1 – 2 paturi (10 – 16 m2), cu posibilităţi de
încălzire asigurate şi grup sanitar propriu fiecărei camere, cu WC,
lavoar, duş (cadă), cu apă rece şi caldă.
Clasa II: - cameră cu 1 – 2 paturi (10 – 16 m2), cu posibilităţi de
încălzire asigurate şi grup sa¬nitar comun cu alţi turişti, cu WC,
lavoar, duş (cadă), cu apă rece şi caldă.
Clasa III: - cameră cu 1 – 3 paturi (10 – 20 m2), cu posibilităţi de
încălzire asigurate şi grup sa¬nitar comun cu alţi turişti şi cu
proprietarul, cu WC, lavoar, duş (cadă), cu apă rece şi caldă.
Clasa IV: - cameră cu 1 – 3 paturi (10 – 20 m2), cu posibilităţi de
încălzire asigurate şi latrină se¬parată de locuinţă comună cu
proprietarul şi o încăpere pentru spălat cu lavoar, cu apă re¬ce,
comună cu alţi turişti.
2. Clasa de confort agroturistic montan – spaţii
pentru prepararea şi servirea meselor:
Clasa A: - cameră de servit masa şi recreere, dotată cu un loc pentru
prepararea hranei, în fo¬losinţa exclusivă a turiştilor;
Clasa B: - cameră de servit masa şi recreere, în folosinţă comună a
turiştilor cu proprietarul, cu acces la bucătăria proprietarului;
Clasa C: - fără cameră de servit masa şi de recreere, dar cu acces la
bucătăria pro¬prie¬ta-ru¬lui.
Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 242 bis/31.V.1999
CRITERII MINIME
privind clasificarea pensiunilor turistice şi a pensiunilor
agroturistice
Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, având o
capacitate de cazare de până la 10 camere, totalizând maximum 30
de
locuri în mediul rural, şi, până la 20 de ca¬mere în mediul urban,
funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care
asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor în condiţiile de
pregătire şi ser¬vire a mesei.
Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o
parte din ali-men¬taţia turiştilor cu produse din producţia proprie.
Amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale
şi a pen¬siu¬ni-lor agroturistice trebuie realizată în locuri ferite de
surse de poluare şi de orice alte ele¬men-te care ar pune în pericol
sănătatea sau viaţa turiştilor.
Dotările din camerele şi din grupurile sanitare destinate turiştilor
vor fi puse în ex-clu¬sivitate la dispoziţia acestora. În interiorul
acestora nu se admit lucrurile personale ale lo¬catarului (articole de
îmbrăcăminte, încălţăminte, bibelouri sau alte obiecte care ar pu¬tea
stânjeni turiştii).
Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei în cazul în care sunt
destinate şi pentru consumatorii din afară, numărul locurilor la mese
fiind mai mare decât al celor de ca¬zare, dar mai mic de 20 de locuri
la mese, se clasifică ca unităţile de alimentaţie pentru tu¬rism,
potrivit normelor speciale elaborate de Autoritatea Naţională pentru
Turism.
Pensiunile agroturistice care dispun de teren pentru asigurarea
serviciilor de cam-pa¬re vor respecta pentru montarea corturilor şi
rulotelor criteriile privind echiparea sa¬ni¬ta¬ră şi di¬¬mensiunea
parcelelor, potrivit anexei 1.6.
Criterii/ stele - margarete Pensiuni turistice cat.:
Urban – stele
Rural – margarete
4
3
2 1
Pensiuni agroturistice cat. margarete
3
2 1
1. Criterii generale:
- clădirile, inclusiv anexele gospodăreşti, să fie în stare:
• foarte bună
• bună
- căile de acces propriu şi spaţiile înconjurătoare să fie bi¬ne
întreţinute
- curte proprie, cu spaţii verzi şi împrejmuiri estetice efi-ci¬en¬te
- suprafeţe de joacă pentru copii
- garaj sau parcare proprie
Numărul locurilor de parcare va fi de cel puţin 30% din numărul
camerelor.
x
x
-
-
-
-
x x
x
x
x x
-
-
- -
-
-
- -
x
-
- -
x
- -
-
x x
x
x x
x
x -
x
- -
-
- -
2. Organizarea spaţiilor:
- accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare să fie direct,
fără a se trece prin alte camere folosite pen¬tru dormit.
- holul de primire, în suprafaţă minimă de 12m2, să fie mo¬bilat şi
decorat
- spaţii corespunzătoare şi igienice pentru prepararea şi ser¬virea
mesei cu bucătărie dotată cu echipamente de pre¬parare şi conservare a
alimentelor.
- sufrageria dotată cu mobilier adecvat, de calitate su-pe¬ri¬oară şi
cu inventar de servire de calitate
- spaţiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, sca¬une,
banchete) şi inventar de servire
- camere cu grup sanitar propriu
- grup sanitar comun (la pens. agroturistice de o st¬e¬a¬ se ad¬mit în
WC uscate şi spălătoare exterioare ali¬men¬tate la sur¬se naturale din
rezervoare)
x
x
x x
x
-
- -
x
x
x x
x
-
- -
-
x
x -
x
x
- -
-
-
x
x
x
x x
-
-
-
x
x x
-
- -
x
x -
x
- -
-
x x
3. Instalaţii:
- încălzire centrală sau cu gaze la sobă de teracotă
- încălzire cu sobă de teracotă sau cu alte echipamente admise de
normele P.S.I.
- sursă proprie de încălzire în camerele de baie (încălzire centrală
sau alte mijloace admise de normele P.S.I.)
- instalaţie de apă curentă caldă/rece la bucătărie
- instalaţie de apă curentă rece la bucătărie
- aer condiţionat
- racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace pro¬prii de
colectare şi epurare
- clădirea să fie racordată la reţeaua electrică publică
x
x
- -
-
-
x x
x
x
- -
x
x
x -
-
-
- x
x
-
- -
x
x
x x
x
x
x x
-
- -
x
x x
x
x -
x
x -
-
x -
-
- -
x
x x
x
x -
4. Suprafaţa minimă a camerelor (m2):
- cameră cu 1 pat
- cameră cu 2 paturi
- cameră cu 3 paturi
- cameră cu 4 paturi
- dormitorul din apartamente
- salonul din apartamente
15
10
9 8
18
13
12 11
-
-
16 14
-
-
- 16
18
14
12 11
18
14
12 11
10
9 8
13
12 11
-
16 14
-
- 16
14
12 11
14
12 11
5. Număr maxim de paturi simple într-o
cameră
2
2
3 4
2
3 4
6. Echipare sanitară:
- camerele dispun de grup sanitar propriu (cadă sau cuvă cu duş, lavoar
şi WC)
- grup sanitar comun compus din:
• 1 cabină WC la 10 locuri
• 1 spălător cu un lavoar cu apă curentă caldă/rece
la 10 locuri
• 1 cabină de duş cu apă caldă/rece la 15
locuri
x
x
- -
-
-
x x
-
-
x x
-
-
x x
x
- -
-
x x
-
x x
-
x x
7. Dotarea camerelor:
- pardoseli acoperite cu covoare sau mochetă de bune ca¬litate
(pardoselile din parchet, marmură şi alte ma¬te¬ri-a¬le similare pot fi
acoperite şi parţial)
- pardoseli acoperite integral sau parţial cu covoare sau carpete
- mobilier uniform ca stil şi calitate
- pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea relaxa
- pat cu saltea
- saltea cu grosime de 5 cm
- plapumă, pled sau pături (câte 2 bucăţi/ persoană)
- perne mari
- cearşaf pentru pat şi cearşaf
- plic pentru pled, pătură sau plapumă
x
-
- -
-
x
x -
x
x
- -
x
x
- -
-
-
x x
x
-
- -
x
x
x x
x
x
x x
x
x
x x
x
x
x x
x
- -
x
x -
x
- -
x
- -
-
x x
-
- -
x
x x
x
x x
x
x x
x
x x
5. Bibliografie
- Primăria Moeciu – date statistice 1999
- Ionescu Dunăreanu Ion: “Munţii Piatra Craiului”,
Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1986
- N. Popescu: “Munţii noştri”, Ed. Sport Turism,
Bucureşti, 1986
- Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 242
bis/31.V.1999
- Monitorul Oficial nr. 374 din 31 decembrie 1994
- Monitorul Oficial nr.245 din 30 august 1994
| Cele mai ok referate! www.referateok.ro |