1
Performanţe tragice în istoria omenirii.
Războiul ca stare de permanenţă .
Definit ca un conflict armat de durată între două sau mai multe state,
în vederea realizării unor interese economice sau politico-teritoriale,
războiul a fost considerat de anumite curente de opinie drept un
inevitabil motor al progresului. Pentru alţi gânditori el apare însă ca
o uriaşă frână în calea dezvoltării, o teribilă traumă psihică
provocată umanităţii şi un mod nedorit pentru a demonstra adevărul de o
profunzime revoltătoare conţinut de maxima: “homo homini lupus”
(“omul este lup pentru oameni”). Se pare că războiul a apărut pe pământ
o dată cu apariţia acestei flori a creaţiei: omul. Din zorii istoriei
până astăzi lumea a fost zguduită de mii de conflicte, diferite ca
durată, cauze, intensitate şi urmări. În anul 1939 se publică o
statistică internaţională referitoare la istoria războiului în lume,
evidenţiind următorul ,,clasament”: Germania – 24; Italia – 32; Spania
– 75; Austro-Ungaria – 131; Rusia – 151; Anglia – 176; Franţa – 185. De
departe însă, cele mai traumatizante experienţe războinice ale
pământenilor au fost cele două războaie mondiale care au zguduit Terra
în secolului al XX-lea. Bilanţul este înfricoşător: zeci de milioane de
morţi, răniţi şi dispăruţi, economii întregi distruse, transporturi
dezorganizate, iremediabila pierdere a unor valori nepreţuite ale
culturii spirituale. Izbucnit la 15 iulie 1914 şi încheiat
la 11 noiembrie 1918, primul război mondial s-a soldat cu circa 10
milioane de morţi şi 22 de milioane de răniţi şi dispăruţi. Cu o
remarcabilă vigoare omenirea încerca să îşi caute un nou făgaş al
evoluţiei. Prea curând însă uitarea a acoperit cu valul său protector
lungii ani de lipsuri şi suferinţe, ducând lumea – după numai două
decenii de pace – în pragul unui nou război. “Cine nu învaţă din
istorie este condamnat să o repete”. Nori sumbri acopereau cerul unei
lumi care nu îşi revenise după “primul război total”. Fascismul şi
militarismul câştigau teren, împreună cu teritoriile periculoase ale
“spaţiului vital ” sau a “raselor superioare şi inferioare”.
La 1 Septembrie 1939, punând în aplicare “Planul
Alb”, armatele lui Adolf Hitler atacau Polonia declanşând cel de-al
doilea război mondial, război ce se va transforma în cea mai mare
grozăvie trăită de omenire de la începuturile sale. Din Europa până în
Africa şi Asia, din Oceania până în America, un cerc de foc şi de
moarte a cuprins pământul pentru 6 ani: 1939 – 1945. Un inimaginabil
potenţial militar a fost aruncat peste glob. Statele neutre s-au văzut
atacate, cele mai mici au fost cucerite, statele mari au luptat din
răsputeri pentru a supravieţui şi pentru a-şi atinge scopurile, în timp
ce zeul necruţător al războiului şi-a cules “cuvenitele“ jertfe de
sânge şi suferinţă pe fronturile din Europa, Africa şi Asia. Timp de
2194 de zile au fost angajate în luptă uriaşe eforturi materiale şi
umane. Au participat 61 de state, cu o populaţie de 1,7 miliarde
locuitori, adică 3/4 din întreaga lume. Operaţiunile militare s-au
desfăşurat pe teritoriile a 40 de state din patru continente, pe o
suprafaţă de 22 de milioane de km2, supus unor inimaginabile
distrugeri. Numărul celor mobilizaţi în acest război a fost de 110
milioane, iar armamentul folosit şi fabricat s-a cifrat la 653.000
avioane, 287.000 tancuri şi circa 1.000.000 de tunuri, pentru a enumera
doar cele mai importante arme de luptă. Omenirea a suferit pierderi
imense: circa 51 de milioane de morţi, răniţi şi dispăruţi, adică
25.298 victime la fiecare 24 de ore, o adevărată culme a aberaţiei şi
ororii în lume.
Aceste rânduri nu s-au vrut o apologie a războiului,
a crimei organizate în numele “intereselor superioare“, nici o istorie
completă a conflictelor interumane, ci mai degrabă un mijloc de a trezi
în minţile şi inimile cititorilor dorinţa vie de a face din ,, Pace “,
nu din război, o stare permanentă de existenţă. Scopul acestui articol
poate fi atins doar dacă veţi reuşi să înţelegeţi că cifrele prezentate
nu reprezintă altceva decât oameni, doar dacă veţi reuşi să vă
imaginaţi aceste milioane de vieţi prinse în vâltoarea necruţătoare a
conflictelor, destine tulburate şi zdrobite în final de zeul Război şi
cortegiul său întunecat de ajutoare: Foamea, Focul, Boala, Cruzimea şi
Moartea. Orice război are un sfârşit. Suferinţele nu!
Cele mai ok referate! www.referateok.ro |