1            OMENIREA SE INDREAPTA SPRE UN NOU EV MEDIU


Traim intr-o era a tehnologiei, in care navigarea pe Internet, ascultarea muzicii preferate la un memory stick in drum spre casa sau dotarea masinii personale cu sistem de navigare prin satelit nu mai sunt altceva decat simple banalitati cotidiene. Am putea crede ca traim intr-o adevarata epoca de aur a omenirii din punct de vedere tehnologic. Numai ca un nou studiu publicat de New Scientist spune ca suntem departe de adevar. De fapt suntem intr-atat de departe incat in locul unei ere a progresului tehnologic sustinut ne indreptam de fapt spre un nou Ev Mediu. Aceasta este concluzia lui Jonathan Huebner, fizician care lucreaza in cadrul Pentagonului la Naval Air Warfare Center din China Lake, California. Aceasta pozitie nu este una prea populara intr-o societate din ce in ce mai moderna in care futurologii sustin ca tehnologia se dezvolta in rate exponentiale. Spre exemplu, conform legii lui Moore, capacitatea microprocesoarelor care insufletesc computerele se dubleaza la fiecare 18 luni, iar fabricantii de procesoare s-au ridicat pana in prezent la standardul fixat de aceasta "profetie". Pornind de la aceasta lege, mai putin cunoscuta lege a lui Kurzweil sustine ca aceste cipuri mai puternice si mai rapide vor echipa din ce in ce mai repede computerele noastre, intr-o spirala din ce in ce mai inalta a progresului tehnologic. Calculatoarele care isi dubleaza in prezent performantele la doar 18 luni vor oferi bazele pentru obtinerea unor generatii viitoare de calculatoare, mult mai rapide, la intervale mai scurte de 18 luni. Jonathan Huebner este insa convins de valabilitatea concluziilor sale. El a remarcat faptul ca mult trambitatele salturi tehnologice nu se produc la fel de rapid precum s-a prevazut. "M-am intrebat daca exista un motiv pentru toate astea si m-am gandit ca ar putea fi vorba de o limita pana la care poate inainta progresul tehnologic", spune omul de stiinta american. Rezultatele studiului pe care l-a realizat pornind de la trecerea in revista a inovatiilor tehnice majore raportate la numarul in continua crestere a populatiei de pe glob l-au surpins pana si pe el. In loc sa identifice o crestere exponentiala sau macar o crestere care sa pastreze pasul cu cea a populatiei, progresul tehnologic a atins maximul in 1873. Si de atunci se afla intr-un regres permanent. Urmatorul pas in studiul sau a fost sa examineze numarul brevetelor de inventii eliberate in Statele Unite din 1790 si pana in prezent. In momentul in care a impartit numarul de brevete la numarul populatiei SUA in fiecare decada incepand cu anul 1790, Huebner a mai identificat un maxim al dezvoltarii tehnologice in anul 1915. Astfel, fizicianul american a ajuns la concluzia ca perioada dintre 1873 si 1915 a fost cu siguranta una de maxim progres tehnologic. Spre exemplu, el a luat in calcul brevetele obtinute de cel mai mare inventator american, Thomas Edison (1847-1931), care, singur, detine paternitatea a peste 1.000 de inventii, printre care camera de luat vederi, fonograful si becul cu incandescenta. Mergand mai departe pe firul rationamentelor sale, Huebner a ajuns la concluzia ca rata globala a inovatiilor tehnologice din ziua de azi este conforma celei din jurul anului 1600, in plin Ev Mediu. In pofida perfectionarii sistemului de educatie si a fondurilor masive dedicate cercetarii stiintifice de cele mai puternice tari ale globului, "este din ce in ce mai greu pentru oameni sa dezvolte noi tehnologii", sustine el. Pornind de la aceste rezultate, Huebner a oferit o predictie pentru viitorul apropiat al omenirii in ceea ce priveste progresul tehnologic. "in 2024 vom atinge o rata a ritmului de dezvoltare tehnologica identica cu cea din Evul Mediu timpuriu", sustine el. Situatia nu este totusi atat de "intunecata", pentru ca raportat la numarul de locuitori de pe glob din prezent, numarul inovatiilor din viitorul apropiat va fi cu siguranta mult mai mare decat al celor din Evul Mediu. Dar de ce omul de stiinta american este atat de sceptic cu privire la viitorul civilizatiei tehnologice pe Pamant? El compara domeniul tehnologiilor cu un arbore. Avem trunchiul si ramurile principale, care reprezinta domenii majore ale tehnologiei cum ar fi transporturile sau obtinerea energiei. In prezent descoperim doar ramuri minore, sau doar frunze si muguri. Principala problema este daca au mai ramas ramuri principale de descoperit. Parerea lui este ca a fost descoperit aproape tot ce se putea descoperi, si astfel ne apropiem cu pasi repezi de o perioada de stagnare din punct de vedere al progresului tehnologic, mai sustine el. Totusi foarte multi oameni de stiinta nu sunt de acord cu teoria "pesimismului stiintific", sustinuta de Huebner. Expertul in inteligenta artificiala Ray Kurzweil, la a carui lege ne-am referit anterior, sustine ca Huebner greseste. "El foloseste o lista alcatuita arbitrar, ce contine aproximativ 7.000 de evenimente, care nu poate constitui un punct de plecare pentru calculul ratei de expansiune a progresului tehnologic. Daca cineva foloseste metode nerelevante pentru a verifica o ipoteza, rezultatele studiului vor fi lipsite de orice valoare stiintifica", opineaza Kurzweil. Eric Drexler, expert in nanotehnologie, este de acord cu pozitia sustinuta de Kurzweil si este convins ca nanotehnologia va depasi cu usurinta in viitorul apropiat barierele pe care le prevede Huebner. "Este doar o chestiune de timp pana cand expertii in nanotehnologie vor reusi sa depaseasca procesele naturale desfasurate in celule, facand posibila construirea unui organism atom cu atom", mai sustine el. John Smart, cercetator in cadrul Acceleration Studies Foundation, din San Pedro - California, il contrazice la randul sau pe Huebner si sustine ca masinilor si calculatoarelor le va reveni sarcina de a indeplini intreaga munca si inovatie tehnologica.