1                                       Tratatul de la Versailles



    Pe data de 11 noiembrie 1918, priministrul englez David Lloyd George a anuntat arminstitiului de pace dintre Germania si Puterile Aliate. In realitate Europa se afla la doar doua decenii de un conflict si mai mare.
    In iarna dintre 1914 si 1915 nu mai exista nici un fel de coordonare intre strategia militara si politica externa. Franta excludea orice varianta care nu-I restituia Alsacia si Lorena, in vrema ce Germania refuza sa ia in calcul o pace in cadrul caruia I se cerea sa renunte la teritoriile cucerite. Totodata conducatorii Europei au devenit opsedati pentru distrugerea progersiva a unei inregi generatii de oameni tineri, incat Victoria s-a transformat intr-o recompense in sine.
    Conditiile pacii au dobandit treptat un character nihilist. Conducatorii Germaniei au cerut o serie de lucruri care insemnau defapt capitulare fara conditii. In vest ei au solicitat anexarea bazinelor carbonifere din nordul Frantei si controlul military asupra Belgiei, inclusive asupra portului Anvers, fapt ce a starnit furia Marii Britanii.
    Dupa infrangerea Rusiei, Germani a inpus tratatul de la Brest-Litovsk pe 3 martie 1918 prin care a anexat 1/3 din Rusia europeana si a stabilit un protectorat asupra Ucrainei. Primul razboi mondial a inceput ca un razboi tipic de cabinet, cu mesaje trimise de la o ambasada la alta si cu telegrame expediate monarhilor suverani in toate momentele decisive pe drumul spre batalia finala. Dupa primii 2 ani de razboi fiecare tabara a pus conditii incompatibile cu cea mai vaga natiune de echilibru de forte.
    Entuziasmul care a marcat inceputul razboiului s-a evaporat de indata ce popoarele din Europa au ajuns sa inteleaga ca abilitatea guvernelor lor de a produce carnagiul nu era egalata de un fel de mare abilitate de a obtine fie pacea, fie Victoria Imperiului austro-ungar a disparut cu totul. Imperiul rus a fost preluat de catre bolsevici si in timp de doua decenii a alunecat la periferia Europei, Germania a fost zguduita succesiv de infrangere, revolutie, inflatie, criza economica si dictatura. Franta si Marea Britanie nu au tras foloase de pe urma slabirii adversarelor.
    Intrarea Americii in razboi a facut posibila din punct de vedere tehnic Victoria totala, insa pentru niste scopuri care nu prea aveau legatura cu ordinea mondiala pe care o cunoscuse Europa in ultimile 300 de ani si pentru care se presupunea ca intrase in razboi.
    Doctrina lui Wilson axata pe autodeterminare si securitate colectiva i-a asezat pe diplomatii europeni pe un teren cu desavarsire strain.
    Remediul identificat de Wilson in siguranta colectiva presupunea ca natiunile lumii sa se uneasca impotriva agresiunii, a nedreptatii si a exceselor de egoism. Intr-o aparitie in fata Senatului, la inceputul lui 1917, Wilson a declarat ca stabilirea unor drepturi egale intre state va fi permis mentinerii pacii prin intermediul securitatii colective ,indiferent de forta pe care o reprezinta fiecare natiune.
    Wilson a fost vedeta Conferintei de pace care a avut loc la Paris intre lunile ianuarie si iunie 1919 unde au fost dezbatute cele 14 Puncte de lucru. In consecinta, cand pacifistii si-au prezentat rezultatul muncii lor in iunie 1919, germanii au fost socati si s-au angajat sa submineze acest rezultat in mod sistematic pe durata urmatoarelor doua decenii.
   
                         



1 Wilson a infiintat Liga Natiunilor, in cadrul caruia se rezolvau disputele, se modificau granitele si se improspatau relatiile internationale.
    Comfoarm acceptiei lui Wilson, Liga Natiunilor urma sa aiba dublu mandate de a asigura respectarea pacii si de a rectifica nedreptatile.
    In cuda existentelor celor 14 Puncte, Tratatul a fost punitive in zona teritoriala, economica si militara. Germania era obligata sa renunte la 13% din teritoriul detinut inainte de razboi. Silezia Superioara, o regiune importanta din punct de vedere economic, a fost cedata nou createi Polonii, care a primit totodata iesirea la marea Baltica si regiune din jurul orasului Posen, prin care s-a creat Coridorul polonez  de delimitare a Prusiei de Rasarit de restul Germaniei. Micul teritoriu Eupen-et-Malmedy a fost dat Belgiei, iar Alsacia si Lorena au fost restituite Frantei.
    Germania si-a pierdut coloniile al caror statut legal a prilejuit o disputa intre Wilson de pe o parte, Franta, Marea Britanie si Japonia, cei trei din urma dorind cu totii sa anexeze o parte din prada. Wilson a insistat sa declare ca un asemeanea transfer direct ar viola pricipiul autodeterminarii.
    Restrictiile militare ale Tratatului au redus armata germana la 100.00o de voluntari, iar flota la sase curcisatoare si alte cateva vase mai mici. Germaniei I s-a intrzis sa detina arme ofensive cum ar fi submarinele, avioanele de lupta, tancurile s-au artileria grea, iar Statul Major al armatei a fost dizolvat. S-au mai luat si masuri economice si platire de pensii pentru victimile de razboi.
    Mai tarziu multi conducatori germani aveau sa sustina ca tara lor fusese pacalita ca sa accepte armistitiul celor 14 Puncete ale lui Wilson, care pe urma au fost incalcate in mod sistematic. Germania nesocotise cele 14 Puncte atata timp cat crezuse ca mai avea o sansa sa castige razboiul si impusese, la scurt timp dupa proclamarea acestora, o pace cartagineza Rusiei la Brest Litovsk, violand rand pe rand toate principiile lui Wilson. Singurul motiv pentru care Geramania a pus pana la urma capat razboiului a fos legat exclsiv de un calcul al puetrii, dat fiind ca fusese implicate si armata americana, infrangerea finala devenise doar o problema de timp. Cand a solicitat armistitiul Germania era secatuita, sistemele ei de aparare se naruiau, iar armatele aliate erau pe punctual de a patrunde pe teritoriul german. De fapt principiile lui Wilson au secatuit Germania de o pedeapsa mult mai aspra.   
Deruta produsa de Tratatul de la Versailles a fost un de tip structural. Secolul de pace asigurat de Congresul de la Viena fusese consolidat de trei piloni in egala masura indinspensabili: o pace conciliatoare cu Franta, un echilibru de forte si un sentiment comun al lagitimitatii.
    Cu toate acestrea cea mai periculoasa slabiciune a acordului de la Wersailles a fost una de ordin psihologic. Ordinea mondiala creata de Congrsul de la Viena fusese cimentate de principiul unitatii consevatoare, care se imbinase cu deziteratele echilibrului de forte, de fapt puterile de care era cea mai mare nevoie pentru respectarea acordului l-au considerat si ele just. Acordul de la Wersailles s-a nascut mort, fiindca valorile pe care le proslavea s-au ciocnit cu stimulentele necesare mentinerii lui in vigoare, majoritatea statelor obligate sa-l respecte sis a-l apere l-au considerat nedrept intr-un fel sau altul.