1                                               Romania la zi







                    Culisela pactului Ribbentrop-Molotov  










Rapirea Bucovinei si negocierile
               RUSO-GERMANE



Cu toate ca Bucovina nu facea parte din partajul orientl al Tratatului’’Molotov-Ribbentrop’’,Stalin o dorea intre granitele URSS. In vara lui 1940, intre Moscova si Berlin s-au purtat negocieri intense cu privire la soarta acestei provincii, pe care in ciuda insistentelor sovietice-nemtii nu doreau sa olase in mina rusilor.In Bucovina,cindva provincie austrica, traia o numeroasa comunitate germana, pe care Hitler nu dorea sa o abandoneze bolse vicilor.In timpul acestor tratative secrete, un rol important a jucat ambasadorul german in URSS ,contele Friedrich-Werner von Schulenburg. Inainte de a fi trimis la post in capitala sovietica,Schulenburg fusese ambassador la Bucuresti. Ulterior, a incercat sa-si convinga superiorii ca atacarea URSS-ului este o greseala. Advertismentele sala nu au fost ascultate. Unul dintre sefii contraspionajului sovietic, Victor Suvurov, a dezvaluit, insa ca, in vara anului1941, si Stalin se pregatea s-ai atace pe germani. Generalul Jucov semnase inca de la 5 mai 1941 directiva prin care Armata Rosie urma sa ataca Romania. Data atacului sovietic trebuiea sa fie 12 iulie 1941 .Hitler a fost, i9nsa, mai iute
 



CUM AU OCUPAT SOVIETICII BUCOVINA IN 1940….


In ziua de 19 august 1939, orele 15:00, Molotov intra in biroul lui Stalin, care ii cere sa semneze imediat pactul cu Germania si s-ai abandoneze pe occidentali.Molotov il suna la telefon pe ambasadorul Germaniei, contele von Schulenburg, ii comunica faptul ca Stalin accepta conditii le pactuluisi il convoaca pe ministrul de Externe German, Joachim von Ribbentrop, la Moscova, pe 23 august, pentru semnarea pactului.
  La 22 august 1939, tratativele franco-anglo-sovietice esueaza. Adoua zi, la 23 august1939, Stalin il primeste pe Ribbentrop la Kremlin, unde este semnat Pactul de neagresiune dintre Germania si URSS, iscalit de ministrii de Externe ai Germaniei naziste si Uniunii Sovietice, Joachim von Ribbentrop si, respecrtiv, Veaceslav Molotov.
   Cu aceasta ocazie se semneaza si ‘’Protocolul Aditional Secret’’ –aq carui existenta nu va fi recunoscuta de Komintern pena la dizolvarea sa in 1943, si nici de URSS pina in 1990/ Protocolul precizeaza la punctul 3 :’’In privinta Europei sud-estice, partea sovietica subliniaza interesul pe care il mqanifesta
Pentru Basarabia.’’ Interes pe care, am adauga noi l-a manifestat permanent incepend inca din 1918. In urma semnarii ‘’Protocolului Aditional Secret’’ Stalin are ‘’miinile libere’’ in Finlanda, Estonia, Letonia, Basarabia si Polonia Orientala. Lituania ramine in sfera de influenta germana.
   La 23 septenbrie 1939, dupa incherea Companiei germane din Polonia- declansate la 25 august, apoi la 1 septembrie1939-swi a celei sovietice, declansate la 17 septembrie 1939, cela doua puteri fac schimb de teritoriu in Polonia, in baza unui protocol secret : URSS abandoneaza Polonia Centrala in mana Germanie si capata in schimb Lituania.
    Insa Moscova rivnea ci la ocuparea  Bucovinei romanesti- care nu fusese mentionata in ‘’Protocolul Aditional Secret’’- si cu care Germania nu putea fi de acotd, din cauza numarului mare de etnici germani (‘’Volksdeutsche’’), care ar fi trecut astfel sub administratia sovieto-comunista.




Cuvintarea lui Molotov din 29 martie 1940…


La 29 martie 1940 trei luni inaintea ultimatului din 26 iunie 1940 adresat de URSS guvernului roman – ministrul de Externe sovietic Veaceslav Molotov tine un important discurs in fata Sovitului Suprem, privind pretentiile URSS, acum




aliata Germaniei, fata de Romania. Discursul a ramas inedit si vom vadea de ce. Iata pasajul cu privire la Basarabia :
    ‘’Dintre statele vecine din sud pe care eu le-am mentionat, Romania esre cea cu care noi nu avem un pact de neagresiune. Acest fapt se datoreazaexistentei unei dispute nerezolvate, si anume problema Basarabiei, a carei ocupare de catre Romania, Uniunea Sovietica nu a recunoscut-o niciodata, desi noi nu am ridicat niciodata problema recistigarii Basarabiei prin mijloace militare. De aceea nu exista nici un temei pentru inrautatirea relatiilor sovieto-romane. Este adevarat ca , de mult timp, noi nu avem un ministru plenipotential in Ramania, iar indatoririleacestuia au fost indeplinite de un insarcinat cu afaceri. Faptul acesta s-a datorat unor imprejurari specifice din trecutul apropiat.’’
    Care sunt ‘’imprejurarile specifice’’? Molotov se grabeste sa le explice:’’Daca este cazul sa ne ocupam de aceasta problema, atunci trebuie sa reamintim rolul dubios pe care l-au jucat autoritatile ramane in anul1938 in legatura cu Butenko, ambasadorul Uniunii Sovietice in Romania. Este binecunoscut faptul ca ulterior el a disparut in inprejurari misterioase nu numai din incinta legatiei, ci si din Romania, si nici pina astazi guvernul sovietic nu a reusit sa obtina vre-o informatie autentica cu privire la disparitia lui si, ceea ce este si mai mult, s-a sperat ca noi vom crede ca autoritatile romane nu au nimic de-a face cu aceasta afacere scandaloasa si criminala. Nu mai este nevoie sa spunem ca astfel de lucruri ne se intimpla intr-o tara civilizata sauintru-n stat bine organizat in acest scop. In urma acestei afaceri, motivul pentru care am intirziat sa numim un ministru al Uniunii Sovitice in Romania, este cit se poate de clar. Este de presupus insa ca Romania va intelege ca astfel de lucruri nu pot fi tolerate.’’
   Dupa cum se observa, Molotov pune cu ipocrizie neincherea unui tratat de neagresiune cu Romania nu pe seama ambitiilor sovietice si ale  Kominternului, manifestate inca de la inceputul anilor’20, de acaparare a Basarabiei-pod strategic al sovieticilor spre Balcani sisudul Europei-ci pe un incident diplomatic nefericit, in care Romania nu a avut, de altfel, nici un rol : disparitia subita a ambasadorului sovietic Butenko la Bucuresti, in urma proceselor politice staliniste instrumentate la Moscova.



Ribbentrop salveaza o parte din Bucovina romaneasca…..


 
1 La 23 iunie 1940- cu trei zile inaintea ultimatului sovietic dat Romaniei-  ambasadorul german la Moscova, Von Schulenburg, avertiza, Berlinul :’’Molotov mi-a facut astazi urmatoarea declaratie ; Rezolvarea problemei basarabene nu mai sufera nici o aminare. Guvernul sovietic se mai straduieste inca sa realizeze o solutionare pasnica a acestei probleme. Insa este hotarit sa faloseasca forta, in caz ca Guvernul roman refuza o intelegere pasnica ! Cererea sovietica se extinde, de asemenea, si asupra Bucovinei, care are populatie ucraineana.’’
    Deoarece Bucovina romaneasca nu fusese obiectul partajului oriental din ‘’Pactul Aditional Secret’’ germano-sovietic, von Schulenburg primeste instructiuni pe 25 iunie 1940- o zi inaintea ultimatului sovietic adresat Romaniei- sa faca o declaratie Guvernului sovitic , in numele celui german, care la punctul 2 apreciaza[ :
       ‘’Revendicarea de catre Uniunea Sovietica a Bucovinei constitue o noutate pentru noi. Dupa cum se srie, Bucovina a fost in trecut o provincie a Coroanei austriece si este dens populata de germani. Germania esta interesata, in mod deosebit, de soarta acestora Volksdeutsche.’’
       Tot din instruntiunile privind declaratia ambasadorului german la Moscova, von Schulenburg, mai citam :’’Va rog sa-i expuneti din nou in mod clar domnului Molotov ca noi avem un interes deosebit ca Romania sa nu devina un teatru de razboi.’’
    La 26 iunie 1940, ora 12.59 a.m., von Schulenburg telegrafiaza la Berlin si anunta, ca in seara precedenta, la orele 21 ;00, ii prezentase lui Molotov declaratia oficiala a Guvernului german.’’I-an aratat lui Molotov ca renuntarea de catre Uniunea Sovietica la Bucovina care nu a apartinut niciodata, nici macar Rusiei tariste, ar putea facilita in mod substantial o solutionare pasnica. Molotov a raspuns ca Bucovina constitue ultima parte care mai lipseste dintr-o Ucraina unificata si tocmai din aceasta cauza guvernul sovietic trebuie sa acorde inportanta cfuvenita rezolvarii acestei probleme, in mod simultan cu problema Basarabiei. Cu toate acestea ,Molotovnu a exclus cu totul posibilitatea renuntarii la Bucovina, in cursul negocierilor cu Romania.’’
    Pe de alta parte, in cursul intrevederii cu ambasadorul von Schulenburg , Molotov a incercat un santaj abil :’’Molotov a mentionat ca Guvernul sovietic isi urmareste doar propriile interese si nu are intentia de a incuraja celelalte state(Ucraina, Bulgaria) sa ceara anumite parti in  Romania.’’ Un santaj abil, pentruca dezmembrarea Romaniei era inscrisa intre  obiectivele Kominternului si ale Partidului Comunist din Romania.
     Tot pe 26 iunie 1940, von Schulenburg comunica urgent la Berlin :’’Molotov m-a convocat astazi dupa amiaza si mi-a spus ca Guvernul sovietic- pe baza convorbirii avute cu mine aseara- a hotarit sa isi limiteze  cererile la partea de nord a Bucovinei, impreuna cu orasul Cernauti.’’
    Alt pasaj din telegrama lui von Schulenburg se refera la tezaurul Bancii Nationale a Romaniei, din care citam :’’La declaratia mea ca s-a putea ajunge la o solutionare pasnica mult mai usor, in cazul in  care Guvernul sovietic ar inapoia rezerva de aur a Bancii Nationale a Romaniei, rezerva care  a fost transferata spre pastrare la Moscova in cursul Primului Razboi Mondial, Molotov a raspuns  ca aceasta problema nici nu se mai pune, deoarece Romania a exploatat mult timp Basarabia.’’
   Asadar, fara interventia si prasiunea ministrului de externe de la Berlin, Joachim von Ribbentrop, si ale ambasadorului german, von Schulenburg, aste foarte probabil ca harta Romaniei ar fi suferit in 1940 nio modificari importante in partea de nord-est si ca sovieticii nu s-ar fi oprit in  cel mai fericit caz decit la Iasi.
   Cedarea fara lupta a Basarabiei si Bucovinei de Nord a provocat o adevarata  isterie nationala la Budapesta. Incepute la Turnul-Severin, tratativele romano- ungare au esuat.
     Deoarece Berlinul se temea ca un conflict militar ar pune in primejdie livrarile de petrol din Romania, pe 30 august 1940, Hitler a convocat la palatul Belvedere din Viena partea ungara si pe cea romana si a impus ceea ce s-a numit ‘’Dictatul de la Viena’’, document prin care Romania pierde toata parte de nord-vest a Ardealului. Aceasta insa nu era totul : Bulgaria formula si ea revendicari. Tratativele romano- bulgare incep la 19 august 1940, la Craiova, si se inchee ,la 7 septembrie 1940, printr-un tratat care Romania ceda jumatate din Cradilater, mai exact judetele Durostor si Caliacra.
     In 1940, in mai putin de trei luni, Romania reintregita in 1918 era, in mare masura, dezmembrata,. Prinsa inrte doua mari puteri-Germania lui Hitler si URSS-ul lui Stalin- Romania incercase sa ramina, cit mai mult, in afara sferelor lor de influenta.O incercare sortitade la bun inceput esecului.



URSS urma sa atace in iulie 1941……


  Victor Suvorov, unul dintre sefii contraspionajului sovietic- care a ‘’defectat’’ in Paris, in 1989, o carte intitulata ‘’Le brise- glace’’ (‘’Spargatorul de gheata’’), care i-a bulversat pe isorici sip e analistii politici. Suvorovsustine, pe baza unei minutioase documentari in arhivele militare sovietice, ca Stalin, in vara lui1941, daduse ordin ca Armata Rosie sa fie gata de atac.
    Victor Suvorov ar putea fi suspectat, la urma urmelor, ca a scris o carte de intoxicare, de dezinformare sau, pur si simplu, a coutat sa faca senzatie. Lucrurile nu stau insa asa. El s-a refugiat in Occident avind asupra lui o veritabila arhiva cu documente militare secrete sovietice, pe care le-a copiat, unul cite unul, de-a lungul multor ani. Documentele aduse de Suvorov sunt foarte minutioase si cuprind informatii de mare valoare privind toate armele.
    Aceste documente primare prezentate in cartea lui Victor Suvorov vin sa demonstreze ca Pactul Ribbentrop-Molotov a fost utilizat si de Hitler, si de Stalin drept o modalitate de a cistiga timp.
     La 24 august 1939, Hitler i-a scris triumfator lui Musollini ca avea, in sfirsit, miinile libere in Est, astfel ca putea dezlantui razboiul in Vest in orice moment. Si, am vazut ca, intradevar, potrivit arhiveimicrofilmate a Abwehrului, Hitler a ordonat atacarea Poloniei prima data la 25 august 1939, orele4.15 dimineata. Considerente diplomatice l-au facut sa revoke ordinal, intirziind declansarea conflictului o saptamina, sis a atace din nou Polonia la 1 septembrie 1939. Tot pe baza Pactului Ribbentrop-Molotov, Germania nazista-sa nu uitam- si-a facutcampania din Vestul Eurapei, din 1940, cu petrolul oferit de Stalin, care facea la rindul sau, o afacere buna vinzind petrolul pe divizie forte.
   In sfirsit, in decembrie 1940, cind Hitler cucerise si stapinea ferm Europa Occidentala, a pus la punct planul Barbarossa de atacare a URSS. Unele amanunte legate de ‘’Barbarossa’’ sunt foarte interesante, pentruca au avut ulterior o influenta cruciala asupra evenimentelor. Aceste informatii, din pacate, sunt evocate rareori.
    La 25 martie 1941, Iugoslavia semnase la Viena ‘’Pactul Tripartit’’, in sctimbul promisiunii lui Hitler ca va respecta suveranitatea Iugoslaviei si ca fortele Axei nu vor solicita dreptul de a traversa Iugoslavia. Doua zile mai tirziu, la 27 martie 1941, un puci orghestrat de serviciile de serviciile secrete britanice si americane ( exista dovezi ca Bill Donovan, viitorul director al OSS,
American fusese in secret la Bolgrad pentru organizarea actiunii) rasturna de la putere Consiliul de Regenta si pe Printul Paul. Astfel, regele Petru era propulsat de agentii anglo-americani pe tronul Iugoslaviei, iar puterea executiva incredintata generelului de aviatie Simovici, instalat in fruntea unui guvern antigerman !
    Raspunsul lui Hitler la lovitura de stat din Iugoslavia, orchestrata de anglo-americani, a fost ‘’Directiva 25’’, prin care ordona ocuparea imediata a Iugoslaviei. Aici s-a jucat o mare carte a celui de-al Doilea Razboi Mondial.
    Potrivit planului Barbarossa, Hitler stabilise atacarea Uniunii Sovietice cel mai tirziu pentru luna mai a anului 1941, dar cea mai elementara regula de prudenta tactica il obliga sa-si asigure mai intii flancul de sud, cel balcanic.
   Manevra serviciilor anglo-americane de la Belgrad ii silea insa sa-si amine atacul asupra URSS , planuit initial pentru 7 mai 1941, si sa rezolve mai intii ‘’problema iugoslava’’. Abia la 12 aprilie 1941, generalul von Kleist intra in Belgrad, in timp ce regele Petru parasea la bordul unui avion Iugoslavia la 14 aprilie 1941. La 17 aprilie 1941,Iugoslavia semna armistitiu cu Germania, care pierduse in operatiunea-fulger din regiune doar 200 soldati. Zece zile mai tirziu, pe 27 aprilie 1941, trupele Wehrmachtului patrundeau in Atena, asigurind latura sudica a uriasului teatru de operatiuni care se pregatea.
     In ciuda armistitiului, un Guvern iugoslav in exil este constituit imediat la Londra si isi incepe activitatea cerind tuturor iugoslavilor, dupa modelul De Gaulle, sa puna mina pe arme si sa lupte contra ocupatiei germane.
   Un guvern in exil constituit in asemenea circumstante are, in primul rind, scopul de a impedica puterile straine sa recunoasca noile autoritati instalate in urma loviturii de stat, ceea ce in cazul Iugoslaviei provoca niste complicatii diplomatice comsiderabili.
    Apelul Guvernului iugoslav din exil, lansat la insistentile lui Winston Churchill, a gasit ecou in rindul ofiterilor armatei regale iugoslave, care au inceput un indelungat razboi de rezistenta. ‘’Cetnicii’’, cum erau numiti ofiterii de sub comanda generalului Draga Mihailovici, au fost recunoscuti ca forrmatiune de rezistenta de catre Londra la 7 ianuarie 1941. Ulterior, Stalin va infiinta si sustine unitatile combatate comuniste de sub conducerea lui Iosiv Broz ‘’Tito’’, agent GRU, cu vechi state de serviciu, avind la activ misiuni dificile si duse la bun sfirsit la Ancara, Teheran si Kabul. Toate aceste evenimente au avut consecinte mari asupra desfasurarii razboiului din Est.
   Mai, intii Hitler a trebuit sa-si reprogameze atacul contra Urss pentru iunie 1941, o aminare din cauza careia, cu toata inaintarea rapida a trupelor germane, s-a vazut  obligat sa dea batalia pentru Moscova abia in decembrie 1941, la temperaturile siberiene ale ‘’Generalului Iarna’’, cum a fost poreclita vifornita ruseasca, cu efecte pustiitoare asupra unitatilor germane, in intregime monotorizate.
Uleiurile de motor, care nu erau capabile sa asigure functionarea la temperaturi de minus 22 de grade Celsius, au dus la intepenirea motoarelor tuturor mijloacelor de trnsport, provocind Germaniei prima infringare de razboi si facindu-l pe Stalin sa cistiga astfel timp ca sa transfere, in mare graba, trupe suplimentare din Extremul Orient.
   Pe linga aceasta ‘’intirziere strategica’’, serviciile secrete anglo-americane l-au silit pe Hitler sa mentina in Iugoslavia numeroasa unitati, care se confruntau cu agerba rezistenta iugoslava. Ceea ce insemna blocarea in sud a unor unitati de elita, care, astfel, ar fi fost indreptate spre frontul sovietic.
    Potrivit documentatiei expuse de Victor Suvorov, Stalin, ca si Hitler a vezut in Pactul Ribbentrop-Molotov un mijloc de a cistiga timp.
     In vrema ce Hitler se lupta in Vest, Stalin isi organiza unitatile sovietice pentru a ataca Germania pe la spate. Hitler a fost mai iute. Cu toate straduintele lui Stalin. Victor Suvorov demonstreaza, ca dacumuntele militare secrete din arhivele URSS, ca ,inin iunie 1941, Armata Rosie nu ere delon in defcit de armament si oameni. Lipsa de pregatire militara a Uniunii Sovietice a faot un ‘’mit’’, lansat si cultivat constant de conducerea de la Kremlin abia dupa moartea lui Stalin. Potrivit lui Suvorov, inaintarea rapida a germanilor in Urss se datora unui detaliu pe care militarii il inteleg mai bine ca civilii : Armata Rosie era plasate, in iunie 1941, in despozitiv de atac, asa ca a fost surprinsa de Wehrmacht fara baze de retragere in spate, ceea ce a provocat pierderi umane imense si o rapida dezorganizare a frontului.


Jucov a semnat pe 5 mai 1941 directiva de atac contra Romaniei….


  In privinta intentiilor ofensive ale lui Stalin  din iunie 1941 pledeaza si alti autori, afara de Victor Suvorov : Jacques de Launay-‘’Grandes decisions de la II-e guerre mondial I’’ ; Ernst Topitsch-‘’Stalin’s Krieg’’ ; Joachim Weber- ‘’Operation Barbarossa’’, in ‘’Criticon’’ din mai 1991 etc. Aceste dezvaluiri contraziceau insa ‘’mitul’’ fundamental lansat de Hrusciov, care in transformase pe Stalin (dupa moartea acestuia) intr-un incopetent, un betiv si unsangvinar. Victor Suvorov reproduce in carte si directiva secreta din 5 mai 1941, semnata de generalul Jukov, directiva prin care Armata Rosie urma sa atace Romania la 12 iulie 1941.
    Istoriografia comunista sicriptocomunista, raminind fidela ‘’miturilor’’ sale esentiale, a ignorat si ignora aceste documente, deoarece ela incurca tabloul general pe care se straduie sa-l planteze in mintile celor creduli. Aceste date noi privesc si Romania, care a fost acuzata de atac prin surprindere, alaturi de Germania, contra URSS.
    Cartea lui Victor Suvorov- tradisa in romaneste- nu a atras atentia decit in foarte mica masura istoricilor, desi, cum observom, Victor Suvorov nu este simgurul autor care combate ‘’mitul’’ inceperii celui de-al Doilea Razboi Mondial.
    Sa ne aducem bine aminte ca asasinatele in masa de la Katyn si Starobielsk au fost onsderate, timp de 50 de ani,drept investitiilor ale amatorilor de ‘’teorii conspirationiste’’, chiar si in vest, ca sa nu mai vorbim de est. Aceasta optica, incredibil de deformata, a dainuit si a fost mentinuta cu seninatate de istorici dintre cei mai avizati pina in 1994, cind Boris Eltin i-a remis lui Lech Walesa  otdinul de executie semnat de Politbiroul sovitic.
  Pe de alta parte, planul Uniunii Sovietice de a ataca Romania in 1941, dejucat de Hitler, este in perfecta concordanta cu strategia de amenintare permanenta a Romaniei intregite….