1
Societatea romaneasca in perioada interbelica
Īn perioada interbelica - 1918-1938 - Romānia a traversat mai multe
etape: a) 1919 1922 - etapa caracterizata prin resimtirea distrugerilor
provocate de Primul Razboi Mondial; b) 1922-1928 - perioada dezvoltarii
relative, cānd Romānia īsi reface potentialul economic, productia
industriala si agrara creste treptat si se īncheie procesul de
unificare īn plan politic si economic; c) 1929-1933 - marea criza
economica caracterizata prin inflatie, somaj, pauperizare; d) 1934-1938
- perioada relansarii economice a Romāniei datorita politicii
protectioniste si a interventiei statului īn economie.
In perioada intebelica minoritatilor li s-au asigurat drepturi egale cu
ale populatiei majoritare, drepturi consfiintite prin decretele-lege
din 1918, 1919, prin Constitutia din 1923, Legea Invatamantului 1924 si
1928 si prin Legea Electorala 1926. Pentru integrarea si solutionarea
problemei minoritatilor nationale, imediat dupa Primul Razboi Mondial
īn Romānia s-a infiintat un subsecretariat de stat pentru minoritati.
De asemenea, Romānia a acceptat tratatul minoritatilor incheiat la
Paris īn timpul Conferintei de Pace. Īn solutionarea problemelor
minoritatilor, guvernele Romaniei din perioada interbelica a avut drept
model principiile consemnate īn acest domeniu de Rezolutia Unirii de la
Alba-Iulia, 1918. Minoritatilor li s-a permis o reprezentare
parlamentara si dreptul de a-si constitui partide proprii, ca de
exemplu : Partidul Maghiar - 1922, Partidul German - 1929, Partidul
Evreiesc - 1931.
Īn perioada interbelica nu se produc modificari esentiale īn structura
populatiei Romaniei. Taranimea ramane principala clasa sociala (ocupa
cam 80% din populatia tarii). Īn cadrul ei se produce o crestere a
categoriei de mijloc, rezultat al reformei agrare din 1921, prin care
1,4 milioane de familii de tarani au fost improprietarite.
Īn urma acestei reforme, prin care au fost expropriate 6 mil. ha
pamant, marii proprietari funciari primesc o grea lovitura īn plan
economic, care determina disparitia acestei clase.
Se consolideaza burghezia, rezultat al dezvoltatii industriale.
Predomina burghezia mica, mijlocie, cea comerciala, iar dupa 1934 apare
burghezia financiara si industriala.
Consecinta a dezvoltatii industriale este si consolidarea clasei
muncitoare romanesti. Muncitorimea se concentreaza īn marile zone si
orase industriale : Valea Prahovei, Valea Jiului, Bucuresti, Brasov.
Constitutia din 1866 nu mai corespundea noilor realitati romanesti de
dupa unire, de aceea, īn 1923, 29 martie s-a adoptat o noua
constitutie, care stabilea caracterul unitar, indivizibil si
inalienabil al teritoriului romanesc. Prin constitutie sunt garantate
drepturile minoriatilor de reprezentare parlamentara si īn toate
institutiile si organele statului. Īn acelasi timp constitutia garanta
libertatea constiintei si deplina egalitate tuturor confesiunilor.
Legea electorala din 1926 introducea principiul primei electorale,
partidul care obtinea la alegerile parlamentare cel putin 40 % din
locurile parlamentului primea o prima electorala care sa-i poate
permite sa obtina majoritatea. Aceasta masura a asigurat o stabilitate
a guvernelor īn perioada interbelica.
1
Īn 1924 s-a elaborat Legea Invatamantului care stipula gratuitatea si
obligativitatea invatamantului elementar - 7 ani.
Prin Constitutia de la 1923, Romānia era o monarhie constiturionale,
seful statului fiind regele, dar spre deosebire de ceea ce se prevedea
īn 1866, prerogativele regelui slabesc, crescand acum rolul
parlamentului. Regele continua sa fie si īn perioada interbelica
arbitrul vietii politice romanesti, el, impreuna cu guvernul
reprezentand puterea executiva īn stat. El pierde dreptul de veto
absolut. Dat fiind aportul monarhiei, prestigiul Romaniei creste si se
intareste, īn perioada imediata a unirii. Ca realizator al unirii,
Ferdinand, impreuna cu regina Maria se incoroneaza īn 15 octombrie 1922
la Alba-Iulia, ca regi ai Romaniei Mari, la Catedrala Reintregirii.
Perioada interbelica romāneasca se caracterizeaza printr-un sistem
politic pluripartidist, fata de cea anterioara cānd era bipartid. Acum,
cel mai puternic partid este PNL, reprezentantul burgheziei, adeptul
unei politici de dezvoltare prin efort propriu, a dezvoltarii
industriale. PNL, prin fuziunea cu Partidul Unirii din Bucovina a
devenit primul partid cu adepti īn īntreaga Romānie. El s-a aflat la
guvernare īn perioada 1922-1926 si īn perioada 1932-37 .
Al doilea mare partid din perioada interbelica este PNT, fondat la 10
ianuarie 1926 prin fuziunea PNR din Transilvania si PT condus de Ion
Mihalache. PT se formase īn 1918 din initiativa unui grup de tarani,
īnvatatori, care era primul partid ce exprima initial interesele
taranimii. Baza sociala a PNT era taranimea, mica burghezie,
intelectualitatea. Acest partid a urmarit īn activitatea sa completarea
constitutiei din 1923, aplicarea principiului descentralizarii. A
urmarit apararea interesul taranimii, a intelectualilor, punānd pe prim
plan dezvoltarea agriculturii. PNT s-a aflat la guvernarea tarii intre
1928-31 īn plina criza economica si 1932-33.
Īn perioada interbelica pe scena politica romāneasca au functionat si
partide de centru, intre care, cel mai important a fost Liga Poporului
fondat īn aprilie 1918 de catre generalul Alexandru Averescu, partid
care īn 1920 si-a luat numele de Partidul Poporului. Prestigiul sau a
fost sporit de personalitatea conducatorului sau, care si-a cāstigat o
mare popularitate īn timpul Primului Razboi Mondial. Partidul s-a aflat
la guvernare intre 1920-21.
Intre 1918-1938 īn politica romāneasca s-au afirmat si extremele
politice : extrema stānga si cea dreapta.
Confruntarea intre democratie si tendintele autoritariste ale unor
partide sau personalitati politice reprezinta o alta caracteristica a
vietii politice interbelice..Īn perioada interbelica se remarca doua
tendinte, doua optiuni. Curentul europenist si curentul traditionalist.
Societatea parcurge un proces de modernizare īn perioada interbelica,
de integrare īn valorile civilizatiei europene, iar īn plan politic
drumul de la democratie la autoritarism, deceniul al IV-lea marcānd
amurgul democratiei romānesti.
Īn 1938 Romānia a atins punctul maxim al evolutiei sale.
Romānia a fost īn perioada interbelica o tara mediu dezvoltata, o tara
īn care ramura de baza era agricultura iar industria era īn ascensiune.
Societatea romāneasca a fost si acum o societate a contrastelor,
existand o mare diferenta intre mediul urban unde locuiau cam 18% din
totalul locuitori si cel rural.
Prin munca intregului popor Romania a ajuns prospera in perioada
interbelica, dar au avut un merit si francmasonii liberali.
Cele mai ok referate! www.referateok.ro |